Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 999 din 7 octombrie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 46 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 739 din 31 octombrie 2008
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Ion Tiucã - procuror
Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 46 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Prescon" - S.A. din Braşov în Dosarul nr. 2.442/62/2006 al Curţii de Apel Braşov - Secţia comercialã.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 22 aprilie 2008, pronunţatã în Dosarul nr. 2.442/62/2006, Curtea de Apel Braşov - Secţia comercialã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 46 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei. Excepţia a fost ridicatã de Societatea Comercialã "Prescon" - S.A. din Braşov cu prilejul soluţionãrii recursului declarat împotriva Sentinţei civile nr. 764/Sind din 25 octombrie 2007, pronunţatã de judecãtorul-sindic în Dosarul nr. 2.442/62/F/2006 al Tribunalului Braşov.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţã, cã textul de lege criticat restrânge în mod nejustificat dreptul de a dispune de averea şi bunurile aflate în proprietatea unei persoane de drept privat.
Curtea de Apel Braşov - Secţia comercialã şi-a exprimat opinia în sensul cã textul de lege criticat este constituţional, acesta oferind protecţie creditorilor împotriva actelor frauduloase încheiate de un debitor supus procedurii insolvenţei.
Potrivit dispoziţiilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului considerã cã textul de lege criticat este constituţional. În acest sens, aratã cã debitorul aflat în insolvenţã este supus unor restricţii care sunt determinate de constatarea administrãrii nechibzuite a patrimoniului, a conducerii necorespunzãtoare a afacerii sau chiar a unor acte frauduloase, care au dus la starea de insolvenţã. Scopul acestei restrângeri constã în prevenirea producerii unor noi pierderi, prin conducerea şi administrarea afacerii mai eficient de cãtre administratori sau lichidatori calificaţi, care sã asigure protejarea şi reîntregirea activelor debitorului, în vederea îndestulãrii creanţelor.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat Curţii Constituţionale punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 46 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, dispoziţii potrivit cãrora:
"(1) În afarã de cazurile prevãzute la art. 49 sau de cele autorizate de judecãtorul-sindic, toate actele, operaţiunile şi plãţile efectuate de debitor ulterior deschiderii procedurii sunt nule.
(2) Debitorul şi/sau, dupã caz, administratorul judiciar sunt obligaţi sã întocmeascã şi sã pãstreze o listã cuprinzând toate încasãrile, plãţile şi compensãrile efectuate dupã deschiderea procedurii, cu precizarea naturii şi valorii acestora şi a datelor de identificare a cocontractanţilor."
Autorul excepţiei de neconstituţionalitate considerã cã acest text de lege este contrar prevederilor constituţionale ale art. 44 alin. (2) referitoare la ocrotirea şi garantarea dreptului de proprietate privatã şi ale art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertãţi.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã urmãtoarele:
Procedura insolvenţei este o procedurã specialã, care are drept scop protejarea patrimoniului debitorului şi reîntregirea acestuia, în cazurile în care a fost diminuat prin acte juridice frauduloase, urmãrind în acelaşi timp valorificarea cu eficienţã sporitã a activelor debitorului, în vederea satisfacerii într-o mãsurã cât mai mare a creanţelor creditorilor.
În vederea realizãrii acestui scop, legiuitorul a instituit unele restrângeri ale exerciţiului dreptului de proprietate al debitorului aflat în insolvenţã, aşa cum este şi cea reglementatã de textul de lege criticat. Aceastã restrângere se întemeiazã, în parte, pe constatarea administrãrii nechibzuite a patrimoniului şi a conducerii necorespunzãtoare a afacerii de cãtre debitor, fapt ce a condus la starea de insolvenţã, dar şi pe necesitatea prevenirii unor eventuale acte frauduloase în dauna drepturilor creditorilor.
În consecinţã, restrângerea dreptului de proprietate este nu doar justificatã, dar şi necesarã pentru protejarea patrimoniului debitorului, în vederea îndeplinirii scopului insolvenţei care urmãreşte protejarea drepturilor creditorilor.
În legãturã cu acestea, Curtea observã cã dreptul de proprietate nu este un drept absolut. Astfel, aşa cum reiese din prevederile art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituţie, legiuitorul ordinar este competent sã stabileascã cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, în accepţiunea principialã conferitã de Constituţie, în aşa fel încât sã nu vinã în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept, instituind astfel nişte limitãri rezonabile în valorificarea acestuia ca drept subiectiv garantat.
Cu privire la prevederile art. 53 din Legea fundamentalã, Curtea, având în vedere cã nu s-a reţinut restrângerea exerciţiului vreunui drept sau al vreunei libertãţi fundamentale, constatã cã nu ne aflãm în ipoteza prevãzutã de norma constituţionalã pretins a fi încãlcatã.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 46 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Prescon" - S.A. din Braşov în Dosarul nr. 2.442/62/2006 al Curţii de Apel Braşov - Secţia comercialã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 7 octombrie 2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean
-------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
