Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 995 din 7 octombrie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat si ale Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 221/2000 privind pensiile si alte drepturi de asigurari sociale ale avocatilor
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 738 din 31 octombrie 2008
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Ion Tiucã - procuror
Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat şi ale <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 221/2000 privind pensiile şi alte drepturi de asigurãri sociale ale avocaţilor, excepţie ridicatã de Constantin Diaconu în Dosarul nr. 1.539/105/2006 al Curţii de Apel Ploieşti - Secţia conflicte de muncã şi asigurãri sociale.
La apelul nominal, pentru autorul excepţiei, Constantin Diaconu, rãspunde Ion Opriş, procurator fãrã studii juridice. Lipsesc celelalte pãrţi, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Procuratorul autorului excepţiei solicitã un termen de judecatã în vederea angajãrii unui apãrãtor.
Reprezentantul Ministerului Public nu este de acord cu amânarea deoarece autorul excepţiei de neconstituţionalitate a avut suficient timp pentru angajarea unui apãrãtor, decizia de sesizare a Curţii Constituţionale fiind din data de 17 martie 2008.
Curtea, deliberând, în temeiul dispoziţiilor art. 156 alin. 1 din Codul de procedurã civilã, coroborate cu cele ale <>art. 14 din Legea nr. 47/1992 , respinge cererea de amânare.
Având cuvântul asupra fondului excepţiei de neconstituţionalitate, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a acesteia ca neîntemeiatã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Decizia nr. 1.773 din 17 martie 2008, pronunţatã în Dosarul nr. 1.539/105/2006, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Secţia civilã şi de proprietate intelectualã, admiţând recursul împotriva Încheierii din 1 octombrie 2007 a Curţii de Apel Ploieşti - Secţia conflicte de muncã şi asigurãri sociale, a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat şi ale <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 221/2000 privind pensiile şi alte drepturi de asigurãri sociale ale avocaţilor. Excepţia a fost ridicatã de Constantin Diaconu în Dosarul nr. 1.539/105/2006 al Curţii de Apel Ploieşti Secţia conflicte de muncã şi asigurãri sociale având ca obiect un litigiu de asigurãri sociale.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia aratã, în esenţã, cã <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 221/2000 nu motiveazã urgenţa sa şi nici nu respectã drepturile fundamentale constituţionale, aşa cum sunt dreptul la pensie şi dreptul la un proces echitabil. Totodatã, aratã cã la Congresul Avocaţilor (UAR) din iunie 2005 s-a schimbat radical baza legalã de calcul al punctului de pensie, în detrimentul avocaţilor cu venituri modeste şi în favoarea avocaţilor cu venituri mari, şi cã la şedinţa Consiliului UAR din 14-15 decembrie 2002 s-au modificat articole ale <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 221/2000 , dar şi texte din Constituţie. În plus, dispoziţiile introduse cu acest prilej în Statutul Casei de Asigurãri a Avocaţilor au avut un caracter retroactiv. În aceeaşi ordine de idei, aminteşte şi cã la Congresul Avocaţilor din iunie 2005 reglementãrile cu caracter discriminatoriu ale acestui organ au fost introduse în Regulamentul Casei de Asigurãri a Avocaţilor.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia civilã şi de proprietate intelectualã considerã cã actele normative criticate nu încalcã dispoziţiile constituţionale. În ceea ce priveşte Statutul Casei de Asigurãri a Avocaţilor, aratã cã acesta nu poate forma obiect al controlului de constituţionalitate conform <>art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 .
Potrivit dispoziţiilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului considerã cã prevederile <>Legii nr. 51/1995 şi ale <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 221/2000 sunt constituţionale. În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Statutului Casei de Asigurãri a Avocaţilor, aratã cã aceasta este inadmisibilã, potrivit <>art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 .
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat Curţii Constituţionale punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum reiese din Decizia de sesizare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, îl constituie dispoziţiile <>Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 113 din 6 martie 2001, şi ale <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 221/2000 privind pensiile şi alte drepturi de asigurãri sociale ale avocaţilor, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 610 din 28 noiembrie 2000, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 452/2001 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 413 din 25 iulie 2001.
Autorul excepţiei de neconstituţionalitate considerã cã aceste texte de lege sunt contrare prevederilor constituţionale ale art. 16 alin. (2) potrivit cãrora "Nimeni nu este mai presus de lege", ale art. 47 alin. (2) referitoare la nivelul de trai, ale art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi, ale art. 63 alin. (1) potrivit cãrora Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a ţãrii şi ale art. 115 alin. (6) prin care se prevede cã ordonanţele de urgenţã nu pot afecta drepturile, libertãţile şi îndatoririle prevãzute de Constituţie.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine urmãtoarele:
Din modul în care este formulatã motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, se observã cã autorul acesteia porneşte de la critica <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 221/2000 , arãtând în primul rând cã aceasta nu justificã situaţia urgentã care a impus emiterea ei, fiind astfel contrarã prevederilor art. 115 alin. (4) din Constituţie, iar în al doilea rând, cã acest act normativ afecteazã drepturi fundamentale, contravenind prevederilor constituţionale cuprinse în art. 115 alin. (6).
În ceea ce priveşte prima criticã, Curtea reţine cã, într-adevãr, ordonanţa de urgenţã a Guvernului nu motiveazã în cuprinsul sãu situaţia urgentã care a justificat emiterea sa, însã Curtea observã cã obligaţia justificãrii urgenţei în cuprinsul ordonanţei de urgenţã nu era prevãzutã în textul Constituţiei la data emiterii <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 221/2000 , fiind introdusã în textul art. 115 din Constituţie doar în urma revizuirii Legii fundamentale, în anul 2003.
Referitor la cea de-a doua criticã, privind afectarea unor drepturi fundamentale prin textul <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 221/2000 , Curtea observã cã autorul excepţiei invocã mai multe texte constituţionale care se referã, între altele, la dreptul de acces liber la justiţie ori dreptul la pensie. Motivarea acestor critici însã are în vedere modificãrile operate în Statutul Casei de Asigurãri a Avocaţilor în urma unor şedinţe succesive ale Consiliului Uniunii Avocaţilor din România, modificãri care sunt considerate a fi în contradicţie atât cu prevederile <>Legii nr. 51/1995 , ale <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 221/2000 , dar şi cu cele ale Constituţiei. Autorul excepţiei nu indicã niciun text anume din <>Legea nr. 51/1995 ori din <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 221/2000 considerat a fi neconstituţional şi nici modul în care aceste acte normative afecteazã concret drepturile şi libertãţile fundamentale la care face trimitere, ci este nemulţumit doar de interpretarea datã acestor texte de Consiliul Uniunii Avocaţilor din România, precum şi de reglementãrile care au cuprins aceste interpretãri, ceea ce nu constituie veritabile critici de neconstituţionalitate.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat şi ale <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 221/2000 privind pensiile şi alte drepturi de asigurãri ale avocaţilor, excepţie ridicatã de Constantin Diaconu în Dosarul nr. 1.539/105/2006 al Curţii de Apel Ploieşti - Secţia conflicte de muncã şi asigurãri sociale.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 7 octombrie 2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean
----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
