Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 994 din 8 iulie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 3 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 607 din 27 august 2010
Augustin Zegrean - preşedinte
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Iulia Antoanella Motoc - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Simona Ricu - procuror
Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 3 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, excepţie ridicatã de Societatea Românã de Radiodifuziune în Dosarul nr. 25.824/3/2006 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia civilã şi de proprietate intelectualã.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocã jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 4 noiembrie 2008, pronunţatã în Dosarul nr. 25.824/3/2006, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia civilã şi de proprietate intelectualã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 3 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. Excepţia a fost ridicatã de Societatea Românã de Radiodifuziune într-o cauzã civilã având ca obiect soluţionarea recursului formulat împotriva unei decizii pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilã şi pentru cauze cu minori şi familie.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã prevederile <>art. 3 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 44 alin. (1) şi (2) privind dreptul de proprietate privatã, precum şi dispoziţiilor Convenţiei pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale şi protocoalelor adiţionale la aceastã convenţie, care prevãd, în esenţã, cã proprietatea este garantatã şi ocrotitã în mod egal de lege, indiferent de titular.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia civilã şi de proprietate intelectualã considerã cã prevederile de lege criticate nu contravin normelor constituţionale invocate, întrucât este dreptul statului de a reglementa regimul juridic al proprietãţii sale, publice sau private. Pe de altã parte, instanţa apreciazã cã aspectele invocate de autorul excepţiei vizeazã probleme care ţin de interpretarea şi aplicarea legii, şi nu de constituţionalitatea prevederilor legale criticate.
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile <>art. 3 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005, potrivit cãrora "Ministerele, celelalte instituţii publice ale statului sau ale unitãţilor administrativ-teritoriale, inclusiv cele autonome sau independente, regiile autonome, companiile/societãţile naţionale, societãţile comerciale cu capital de stat, precum şi cele privatizate, potrivit legii, nu au calitatea de persoane îndreptãţite şi nu fac obiectul prezentei legi."
Autorul excepţiei susţine cã prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 44 alin. (1) şi (2) privind dreptul de proprietate privatã.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã reglementarea criticatã a mai fãcut obiect al controlului de constituţionalitate, de exemplu prin <>Decizia nr. 246 din 10 iunie 2003 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 541 din 28 iulie 2003, <>Decizia nr. 316 din 17 iulie 2003 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 572 din 8 august 2003, şi <>Decizia nr. 738 din 26 octombrie 2006 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 8 din 5 ianuarie 2007.
Cu acele prilejuri, Curtea a respins ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate referitoare la aceste prevederi de lege, în raport cu dispoziţiile constituţionale ale art. 44, statuând cã, de regulã, instituţiile publice, regiile autonome şi societãţile comerciale cu capital de stat, ca deţinãtoare ale imobilelor preluate în mod abuziv de stat, au, în economia <>Legii nr. 10/2001 , calitatea de debitori ai obligaţiei de restituire. Art. 44 din Constituţie, invocat de autorul excepţiei în susţinerea neconstituţionalitãţii <>art. 3 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 , are în vedere ocrotirea în mod egal a proprietãţii private, indiferent de titular.
Or, în reglementarea criticatã, prin termenul "persoane îndreptãţite" sunt desemnate acele persoane care pot solicita mãsuri reparatorii constând în restituirea în naturã sau prin echivalent valoric, proprietare ale imobilelor la data preluãrii în mod abuziv a acestora de cãtre stat. Aşa fiind, rezultã cã asemenea persoane nu au calitatea de proprietari în momentul solicitãrii restituirii, motiv pentru care modificarea categoriei persoanelor îndreptãţite, prin efectul textului de lege criticat, nu contravine principiului constituţional de referinţã care asigurã protecţia dreptului de proprietate, ca parte integrantã a patrimoniului unui subiect de drept.
Prin urmare, Curtea constatã cã invocarea dispoziţiilor art. 44 din Legea fundamentalã nu au incidenţã în cauza dedusã controlului de constituţionalitate.
Întrucât nu au apãrut împrejurãri noi, care sã determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale în aceastã materie, soluţia adoptatã în precedent, precum şi considerentele pe care aceasta se întemeiazã îşi menţin valabilitatea şi în cauza de faţã.
Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 3 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, excepţie ridicatã de Societatea Românã de Radiodifuziune în Dosarul nr. 25.824/3/2006 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia civilã şi de proprietate intelectualã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 8 iulie 2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Ingrid Alina Tudora
------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
