Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
DECIZIE nr. 992 din 30 iunie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 2, 10 si 20 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru
DECIZIE nr. 992 din 30 iunie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 2 , <>10 şi <>20 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru EMITENT: CURTEA CONSTITUŢIONALÃ PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 564 din 13 august 2009 Ioan Vida - preşedinte Nicolae Cochinescu - judecãtor Aspazia Cojocaru - judecãtor Acsinte Gaspar - judecãtor Tudorel Toader - judecãtor Puskas Valentin Zoltan - judecãtor Augustin Zegrean - judecãtor Simona Ricu - procuror Maria Bratu - magistrat-asistent Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 2 , <>10 şi <>20 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicatã de Fundaţia Distinct în Dosarul nr. 746/299/2008 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a V-a civilã. La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã. Cauza se aflã în stare de judecatã. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiatã a excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, constatã urmãtoarele: Prin Încheierea din 26 ianuarie 2009, pronunţatã în Dosarul nr. 746/299/2008, Tribunalul Bucureşti - Secţia a V-a civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 2 , <>10 şi <>20 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicatã de Fundaţia Distinct. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine cã prevederile de lege criticate sunt neconstituţionale, întrucât condiţioneazã apãrarea pe cale judiciarã a unui drept subiectiv de plata unei taxe de timbru, fapt cu deosebire evident în cazul unei persoane juridice care nu obţine profituri, cum este cazul autoarei excepţiei. Tribunalul Bucureşti - Secţia a V-a civilã considerã excepţia neîntemeiatã. Potrivit <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. Avocatul Poporului considerã cã prevederile legale criticate sunt constituţionale. Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele: Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor <>art. 146 lit. d) din Constituţie , ale <>art. 1 alin. (2) , ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. Obiectul excepţiei îl constituie prevederile <>art. 2 , <>10 şi <>20 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, cu modificãrile şi completãrile ulterioare. Aceste prevederi de lege au urmãtorul conţinut: - Art. 2: "(1) Acţiunile şi cererile evaluabile în bani, introduse la instanţele judecãtoreşti, se taxeazã astfel: [...] (2) În cazul contestaţiei la executarea silitã, taxa se calculeazã la valoarea bunurilor a cãror urmãrire se contestã sau la valoarea debitului urmãrit, când acest debit este mai mic decât valoarea bunurilor urmãrite. Taxa aferentã acestei contestaţii nu poate depãşi suma de 194 lei, indiferent de valoarea contestatã. (3) Valoarea la care se calculeazã taxa de timbru este cea declaratã în acţiune sau în cerere. Dacã aceastã valoare este contestatã sau apreciatã de instanţã ca derizorie, evaluarea se va face potrivit normelor metodologice prevãzute la art. 28 alin. (2) din prezenta lege."; - Art. 10: "Cererile reconvenţionale, cererile de intervenţie şi de chemare în garanţie se taxeazã dupã regulile aplicabile cererii sau acţiunii principale."; - Art. 20: "(1) Taxele judiciare de timbru se plãtesc anticipat. (2) Dacã taxa judiciarã de timbru nu a fost plãtitã în cuantumul legal, în momentul înregistrãrii acţiunii sau cererii, ori dacã, în cursul procesului, apar elemente care determinã o valoare mai mare, instanţa va pune în vedere petentului sã achite suma datoratã pânã la primul termen de judecatã. În cazul când se micşoreazã valoarea pretenţiilor formulate în acţiune sau în cerere, dupã ce a fost înregistratã, taxa judiciarã de timbru se percepe la valoarea iniţialã, fãrã a se ţine seama de reducerea ulterioarã. (3) Neîndeplinirea obligaţiei de platã pânã la termenul stabilit se sancţioneazã cu anularea acţiunii sau a cererii. (4) Dacã în momentul înregistrãrii sale acţiunea sau cererea a fost taxatã corespunzãtor obiectului sãu iniţial, dar a fost modificatã ulterior, ea nu va putea fi anulatã integral, ci va trebui soluţionatã, în limitele în care taxa judiciarã de timbru s-a plãtit în mod legal. (5) În situaţia în care instanţa judecãtoreascã învestitã cu soluţionarea unei cãi de atac ordinare sau extraordinare constatã cã în fazele procesuale anterioare taxa judiciarã de timbru nu a fost plãtitã în cuantumul legal, va dispune obligarea pãrţii la plata taxelor judiciare de timbru aferente, dispozitivul hotãrârii constituind titlu executoriu. Executarea silitã a hotãrârii se va efectua prin organele de executare ale unitãţilor teritoriale subordonate Ministerului Finanţelor Publice în a cãror razã teritorialã îşi are domiciliul sau sediul debitorul, potrivit legislaţiei privind executarea silitã a creanţelor bugetare." În opinia autorului excepţiei prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale <>art. 16 privind egalitatea în drepturi, <>art. 21 referitor la accesul liber la justiţie, <>art. 24 privind dreptul la apãrare şi <>art. 124 - Înfãptuirea justiţiei, precum şi <>art. 6 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale privind dreptul la un proces echitabil. Examinând excepţia, Curtea constatã cã, prin numeroase decizii, s-a pronunţat în sensul constituţionalitãţii <>art. 2 , <>10 şi <>20 din Legea nr. 146/1997 , în raport cu critici identice de neconstituţionalitate. Astfel, prin <>Decizia nr. 87 din 20 ianuarie 2009 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 86 din 12 februarie 2009 şi <>Decizia nr. 808 din 19 mai 2009 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 428 din 23 iunie 2009, Curtea a reţinut cã accesul liber la justiţie, consacrat de art. 21 din Constituţie, nu înseamnã gratuitate. Nicio dispoziţie constituţionalã nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiţie, fiind justificat ca persoanele care se adreseazã autoritãţilor judecãtoreşti sã contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiţie. Regula este cea a timbrãrii acţiunilor în justiţie, excepţiile fiind posibile numai în mãsura în care sunt stabilite de legiuitor. Cheltuielile ocazionate de realizarea actului de justiţie sunt cheltuieli publice, la a cãror acoperire, potrivit <>art. 56 din Constituţie , cetãţenii sunt obligaţi sã contribuie prin impozite şi taxe, stabilite în condiţiile legii. Atât obligaţia de platã a taxelor judiciare, cât şi excepţiile stabilite de lege se aplicã deopotrivã tuturor cetãţenilor aflaţi în situaţii identice, precum şi tuturor litigiilor de aceeaşi naturã, neexistând discriminãri sau privilegii contrare prevederilor <>art. 16 alin. (1) şi (2) din Constituţie . Plata taxelor judiciare de timbru fiind o condiţie legalã pentru începerea proceselor civile, obligaţia la plata anticipatã a acestor taxe (în unele cazuri pânã la un termen ulterior, stabilit de instanţa judecãtoreascã) este justificatã, ca şi sancţiunea anulãrii acţiunii sau cererii, în caz de neplatã a acestora. De asemenea, la finalul procesului judiciar sarcina suportãrii cheltuielilor judiciare, inclusiv a celor constând în plata taxelor de timbru, revine persoanei care a cãzut în pretenţii sau care, în cauzele nelitigioase, a beneficiat de prestaţiile efectuate, în condiţiile legii, de organele de justiţie. Atât considerentele, cât şi soluţiile pronunţate în aceste decizii sunt valabile şi în cauza de faţã, întrucât nu au intervenit elemente noi, de naturã a determina o reconsiderare a jurisprudenţei Curţii. Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul <>art. 146 lit. d) şi al <>art. 147 alin. (4) din Constituţie , precum şi al <>art. 1-3 , al <>art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 , CURTEA CONSTITUŢIONALÃ În numele legii DECIDE: Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 2 , <>10 şi <>20 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicatã de Fundaţia Distinct în Dosarul nr. 746/299/2008 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a V-a civilã. Definitivã şi general obligatorie. Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 30 iunie 2009. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Maria Bratu _________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
