Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
DECIZIE nr. 99 din 1 februarie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 127/2008 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, precum si ale art. 244^1 alin. (5) si art. 206^69 alin. (6) si (7) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 127/2008 pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, precum şi ale <>art. 244^1 alin. (4), (5) şi (7) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Elisa Oil" - S.R.L. din Arad în Dosarul nr. 16.974/55/2009 al Judecãtoriei Arad. La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã. Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care aratã cã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 127/2008 pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 571/2003 privind codul fiscal este neîntemeiatã. În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 244^1 alin. (4), (5) şi (7) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aratã cã acestea au fost abrogate, soluţia legislativã regãsindu-se în prezent în dispoziţiile art. 206^69 alin. (6) şi (7). În continuare, aratã cã aceste dispoziţii se circumscriu obligaţiei pozitive a statului, astfel cum este prevãzutã de prevederile constituţionale ale art. 135 alin. (2) lit. a) şi b).
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele: Prin Încheierea din 24 martie 2010, pronunţatã în Dosarul 16.974/55/2009, Judecãtoria Arad a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 127/2008 pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, precum şi ale <>art. 244^1 alin. (4), (5) şi (7) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Elisa Oil" - S.R.L. din Arad. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia aratã cã <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 127/2008, în ansamblu, este neconstituţionalã, deoarece nu sunt respectate condiţiile prevãzute de prevederile art. 115 alin. (4) din Legea fundamentalã, legiuitorul delegat nemotivând urgenţa adoptãrii acestui act normativ. În ceea priveşte dispoziţiile <>art. 244^1 alin. (4), (5) şi (7) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, se aratã cã prin instituirea în sarcina operatorilor economici, care intenţioneazã sã comercializeze în sistem en detail produse energetice, a obligaţiei de înregistrare la autoritatea fiscalã teritorialã se încalcã principiul libertãţii economice prevãzut de art. 45 din Constituţie. Judecãtoria Arad aratã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile reprezentantului Ministerului Public, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele: Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze prezenta excepţie. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 127/2008 pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 705 din 16 octombrie 2008 şi aprobatã prin <>Legea nr. 164/2009, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 321 din 14 mai 2009. De asemenea, obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie şi dispoziţiile <>art. 244^1 alin. (4), (5) şi (7) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003. Dispoziţiile <>art. 244^1 alin. (4), (5) şi (7) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, în forma criticatã de autorul excepţiei, au urmãtorul conţinut: "(4) Operatorii economici care intenţioneazã sã comercializeze în sistem en dιtail produse energetice prevãzute la art. 175 alin. (3) lit. a)-e), sunt obligaţi sã se înregistreze la autoritatea fiscalã teritorialã, conform procedurii şi cu îndeplinirea condiţiilor ce vor fi stabilite prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscalã. (5) Operatorii economici care desfãşoarã activitatea de comercializare în sistem en dιtail de produse energetice prevãzute la art. 175 alin. (3) lit. a)-e) sunt obligaţi sã îndeplineascã procedura şi condiţiile stabilite prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscalã prevãzut la alin. (4), în termen de 90 de zile de la data publicãrii ordinului în Monitorul Oficial al României, Partea I.[...] (7) Desfãşurarea activitãţii de cãtre operatorii economici prevãzuţi la alin. (5), care nu îndeplinesc procedura şi condiţiile stabilite potrivit alin. (4), dupã termenul stabilit la alin. (5), constituie contravenţie şi se sancţioneazã cu amendã de la 20.000 lei la 100.000 lei, confiscarea sumelor rezultate din aceastã vânzare şi oprirea activitãţii de comercializare a produselor accizabile pe o perioadã de 1-3 luni." Dispoziţiile art. 175 alin. (3) lit. a)-e), la care fac referire prevederile art. 244^1 alin. (4) şi (5), dispuneau asupra categoriei produselor energetice pentru care se datoreazã accize, lit. a)-e) referindu-se la benzinã cu plumb, benzinã fãrã plumb, motorinã, petrol lampant (kerosen) şi gaz petrolier lichefiat. Dispoziţiile <>art. 244^1 alin. (4), (5) şi (7) din Legea nr. 571/2003 privind codul fiscal au fost abrogate expres, începând cu data de 1 aprilie 2010, prin <>art. III alin. (3) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 109/2009, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 689 din 13 octombrie 2009, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 76/2010, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 307 din 11 mai 2010. Prin <>art. I pct. 148 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 109/2009, la titlul VII din <>Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, dupã capitolul I s-a introdus un nou capitol, capitolul I^1 "Regimul accizelor armonizate", alcãtuit din art. 206^2-206^69. Dispoziţiile art. 206^69 alin. (6) şi (7), nou-introduse, au urmãtorul cuprins: "(6) Operatorii economici care intenţioneazã sã comercializeze în sistem en dιtail produse energetice - benzine, motorine, petrol lampant şi gaz petrolier lichefiat - sunt obligaţi sã se înregistreze la autoritatea fiscalã teritorialã, conform procedurii şi cu îndeplinirea condiţiilor ce vor fi stabilite prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscalã. (7) Desfãşurarea activitãţii de comercializare de cãtre operatorii economici prevãzuţi la alin. (4) şi (6), care nu respectã obligaţiile menţionate la alin. (4) şi (6), constituie contravenţie şi se sancţioneazã potrivit prevederilor Codului de procedurã fiscalã." Curtea constatã cã soluţia legislativã conţinutã de dispoziţiile <>art. 244^1 alin. (4) şi (7) din Legea nr. 571/2003 privind codul fiscal a fost preluatã de dispoziţiile art. 206^69 alin. (6) şi (7), introduse prin <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 109/2009, iar cea prevãzutã de dispoziţiile art. 244^1 alin. (5) nu a mai fost preluatã, textul fiind abrogat. Aşa fiind, obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 127/2008 pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, precum şi ale art. 244^1 alin. (5) şi ale <>art. 206^69 alin. (6) şi (7) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. În susţinerea neconstituţionalitãţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 45 - Libertatea economicã şi ale art. 115 alin. (4) - Delegarea legislativã. I. În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 244^1 alin. (5) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, Curtea constatã cã acestea au fost abrogate prin <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 109/2009, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 689 din 13 octombrie 2009. Or, potrivit prevederilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, "Curtea Constituţionalã decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecãtoreşti sau de arbitraj comercial privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţã în vigoare [... ]". Având în vedere aceste dispoziţii legale, precum şi jurisprudenţa sa constantã în astfel de situaţii, Curtea urmeazã sã respingã ca devenitã inadmisibilã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 244^1 alin. (5) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. II. În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 206^69, Curtea constatã cã acestea prevãd în alin. (6) obligaţia operatorilor economici, care intenţioneazã sã comercializeze în sistem en dιtail produse energetice, de a se înregistra la autoritatea fiscalã, iar la alin. (7) prevãd sancţiunea nerespectãrii acestei obligaţii. Referitor la invocarea prevederilor constituţionale ale art. 45, Curtea constatã cã dispoziţiile Legii fundamentale consacrã libertatea economicã constând în accesul liber pe care îl are oricare persoanã la activitatea economicã, posibilitatea de a manifesta libera iniţiativã şi de a exercita aceste drepturi "în condiţiile legii". Astfel, libertatea economicã nu apare ca un drept absolut al persoanei, ci este condiţionatã de respectarea limitelor stabilite de lege, limite ce urmãresc asigurarea unei anumite discipline economice ori protejarea unor interese generale. Altfel spus, libertatea economicã nu se poate manifesta decât în limitele impuse de asigurarea respectãrii drepturilor şi intereselor legitime ale tuturor. A se vedea, în acest sens, şi <>Decizia nr. 31 din 14 ianuarie 2010, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 150 din 8 martie 2010. Totodatã, Curtea constatã cã textul criticat face referire la comercializarea produselor energetice, produse care sunt incluse în categoria celor accizabile, or, tocmai datoritã regimului special, din punct de vedere fiscal, al produselor accizabile, este firesc ca legiuitorul sã impunã anumite condiţii suplimentare operatorilor economici atunci când aceştia doresc comercializarea unor atare produse. În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 206^69 alin. (7), Curtea constatã cã acestea prevãd sancţiunea nerespectãrii obligaţiei de cãtre operatorii economici, care intenţioneazã sã comercializeze în sistem en detail produse energetice, de a se înregistra la autoritatea fiscalã. În contextul asigurãrii libertãţii economice, statul are obligaţia sã impunã reguli de disciplinã economicã, pe care operatorii economici trebuie sã le respecte, iar legiuitorul are competenţa de a stabili sancţiunile corespunzãtoare pentru nerespectarea acestora. A se vedea, în acest sens, şi <>Decizia nr. 556 din 7 iunie 2007, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 560 din 15 august 2007. Referitor la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 127/2008 pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, Curtea constatã cã adoptarea acesteia a fost motivatã - astfel cum reiese din preambulul actului normativ - de necesitatea reglementãrii de mãsuri fiscale urgente care sã sprijine piaţa bursierã din România, mãsuri ce urmãresc reducerea influenţelor negative generate de dificultãţile înregistrate pe piaţa de capital asupra mediului investiţional românesc, de nevoia susţinerii programului de colectare a veniturilor la bugetul de stat şi imperativul diminuãrii fenomenului de evaziune fiscalã în domeniul comercializãrii produselor energetice accizabile. Prin urmare, Curtea constatã, pe de-o parte, cã aceste împrejurãri se încadreazã în conceptul constituţional de "situaţii extraordinare a cãror reglementare nu poate fi amânatã", astfel cum acesta a fost definit în jurisprudenţa sa (a se vedea <>Decizia nr. 255 din 11 mai 2005, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 16 iunie 2005, şi <>Decizia nr. 1.008 din 7 iulie 2009, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 507 din 23 iulie 2009), iar, pe de altã parte, cã urgenţa a fost motivatã corespunzãtor în cuprinsul ordonanţei de urgenţã criticate.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE:
I. Respinge ca devenitã inadmisibilã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 244^1 alin. (5) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Elisa Oil" - S.R.L. din Arad în Dosarul nr. 16.974/55/2009 al Judecãtoriei Arad. II. Respinge ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 127/2008 pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, precum şi ale <>art. 206^69 alin. (6) şi (7) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, excepţie ridicatã de acelaşi autor în acelaşi dosar al aceleiaşi instanţe. Definitivã şi general obligatorie. Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 1 februarie 2011.
