Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 984 din 30 septembrie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. III alin. (2) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea si completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 715 din 21 octombrie 2008
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Simona Ricu - procuror
Mihaela Ionescu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. III alin. (2) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea şi completarea <>Legii fondului funciar nr. 18/1991 , excepţie ridicatã de Delia Maria Guţã în Dosarul nr. 63/219/2008 al Judecãtoriei Dej.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza este în stare de judecatã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând jurisprudenţa anterioarã a Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 12 iunie 2008, pronunţatã în Dosarul nr. 63/219/2008, Judecãtoria Dej a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. III alin. (2) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea şi completarea <>Legii fondului funciar nr. 18/1991 . Excepţia a fost ridicatã de Delia Maria Guţã în judecarea cauzei civile, dupã casare, formulatã de primarul comunei Mica, prin care s-a invocat nulitatea absolutã a unui titlu de proprietate.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia aratã cã primarul are calitatea de preşedinte al comisiei locale de aplicare a <>Legii nr. 18/1991 , având controlul asupra tuturor activitãţilor premergãtoare eliberãrii actelor şi, implicit, asupra legalitãţii actelor întocmite în baza legilor fondului funciar. Considerã cã dreptul conferit primarului de a solicita constatarea nulitãţii actelor creeazã, în cadrul procesului civil, un dezechilibru între pãrţi. În opinia autorului, acest dezechilibru este determinat de poziţia privilegiatã pe care o are primarul atât ca reclamant, cât şi ca preşedinte al comisiei locale, existând posibilitatea ca acesta sã îşi exercite acest drept în mod abuziv şi, de asemenea, sã nu depunã toate actele necesare stabilirii adevãrului în cauzã.
Judecãtoria Dej apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. Precizeazã cã, deşi primarul are o poziţie privilegiatã faţã de autorul excepţiei, acesta nu este singurul care deţine înscrisurile care stau la baza emiterii deciziei de validare a propunerii comisiei locale. Considerã cã dreptul primarului de a invoca nulitatea este de naturã a consolida dreptul la un proces echitabil, deoarece instanţa este cea care are competenţa de a cenzura actele, de a verifica respectarea prevederilor legii în emiterea deciziilor comisiei locale şi judeţene.
Potrivit dispoziţiilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului apreciazã cã prevederile criticate sunt constituţionale. În acest sens, aratã cã acestea nu încalcã sub niciun aspect principiul egalitãţii în drepturi, ci se aplicã în mod egal persoanelor prevãzute în ipoteza normei de drept, fãrã discriminare pe criterii arbitrare. Totodatã, considerã cã invocarea nulitãţii absolute de cãtre primar nu îngrãdeşte dreptul la un proces echitabil, în condiţiile în care instanţa de judecatã este cea care soluţioneazã acţiunea în nulitatea actelor emise cu încãlcarea legilor fondului funciar, iar pãrţile beneficiazã de mijloacele de apãrare şi de garanţiile procesuale care asigurã dreptul la un proces echitabil.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile <>art. III alin. (2) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea şi completarea <>Legii fondului funciar nr. 18/1991 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 299 din 4 noiembrie 1997. Alin. (2) al <>art. III din Legea nr. 169/1997 a fost modificat prin punctul 3 al articolului unic al titlului V - Modificarea şi completarea <>Legii nr. 169/1997 pentru modificarea şi completarea <>Legii fondului funciar nr. 18/1991 - din <>Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietãţii şi justiţiei, precum şi unele mãsuri adiacente, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005.
<>Art. III alin. (2) din Legea nr. 169/1997 are urmãtorul cuprins: "Nulitatea poate fi invocatã de primar, prefect, Autoritatea Naţionalã pentru Restituirea Proprietãţilor şi de alte persoane care justificã un interes legitim, iar soluţionarea cererilor este de competenţa instanţelor judecãtoreşti de drept comun."
Autorul excepţiei invocã încãlcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi şi ale art. 21 alin. (3) relative la dreptul la un proces echitabil. Totodatã, considerã cã textul de lege criticat contravine şi dispoziţiilor art. 6 referitoare la dreptul la un proces echitabil, din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
Examinând excepţia, Curtea reţine cã textul de lege criticat stabileşte persoanele legitimate a formula acţiunea în constatarea nulitãţii absolute, şi anume primarul, prefectul, Autoritatea Naţionalã pentru Restituirea Proprietãţilor, precum şi cele care justificã un interes legitim.
Totodatã, Curtea observã cã asupra constituţionalitãţii dispoziţiilor <>art. III alin. (2) din Legea nr. 169/1997 s-a pronunţat prin <>Decizia nr. 700 din 11 septembrie 2007 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 681 din 8 octombrie 2007, constatând cã acest text de lege este constituţional.
Astfel, Curtea a reţinut cã sancţiunea aplicabilã actelor civile prevãzute de <>Legea nr. 169/1997 este nulitatea absolutã, iar potrivit regimului juridic al acestei sancţiuni, orice persoanã care justificã un interes o poate invoca. Aşa fiind, calitate procesualã activã în vederea promovãrii unei astfel de acţiuni în justiţie o au atât persoanele care justificã un interes legitim, cât şi persoanele care au atribuţii cu privire la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor. Astfel, primarul sau prefectul, ca reprezentanţi legitimi ai autoritãţilor comunale, orãşeneşti, municipale şi, respectiv, judeţene, precum şi Autoritatea Naţionalã pentru Restituirea Proprietãţilor vegheazã la respectarea legalitãţii emiterii actelor de cãtre comisiile de fond funciar. În acelaşi timp, prevederea expresã care include între titularii dreptului la acţiune în constatarea nulitãţii şi primarul, prefectul sau Autoritatea Naţionalã pentru Restituirea Proprietãţilor constituie expresia garantãrii liberului acces la justiţie şi a dreptului la un proces echitabil, aşa cum acestea sunt consacrate constituţional.
Deoarece nu au intervenit elemente noi de naturã sã justifice schimbarea jurisprudenţei Curţii, cele statuate anterior îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauzã.
Cât priveşte invocarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin. (1), Curtea constatã cã prevederile legale criticate se aplicã în mod egal persoanelor prevãzute în ipoteza normei de drept, fãrã discriminare pe criterii arbitrare.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. III alin. (2) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea şi completarea <>Legii fondului funciar nr. 18/1991 , excepţie ridicatã de Delia Maria Guţã în Dosarul nr. 63/219/2008 al Judecãtoriei Dej.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 30 septembrie 2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Mihaela Ionescu
-----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
