Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 983 din 12 iulie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 5 alin. (1) teza intai din titlul XIII "Accelerarea judecatilor in materia restituirii proprietatilor funciare" al Legii nr. 247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente, precum si ale art. 305 din Codul de procedura civila
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 706 din 6 octombrie 2011
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Maria Bratu - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 alin. (1) teza întâi din titlul XIII "Accelerarea judecãţilor în materia restituirii proprietãţilor funciare" al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietãţii şi justiţiei, precum şi unele mãsuri adiacente, precum şi ale art. 305 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Monica Ivonne Budiş în Dosarul nr. 12.560/200/2009 al Tribunalului Buzãu - Secţia civilã şi care formeazã obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 4.668D/2010.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Cauza se aflã în stare de judecatã.
Preşedintele acordã cuvântul reprezentantul Ministerului Public care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiatã, a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocã jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 12 noiembrie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 12.560/200/2009, Tribunalul Buzãu - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 alin. (1) teza întâi din titlul XIII "Accelerarea judecãţilor în materia restituirii proprietãţilor funciare" al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietãţii şi justiţiei, precum şi unele mãsuri adiacente, precum şi ale art. 305 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Monica Ivonne Budiş într-un litigiu de fond funciar.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţã, cã înlãturarea fazei procesuale a apelului, în procesele funciare, este de naturã a contraveni prevederilor constituţionale ale art. 16 alin. (1), ale art. 21, art. 24, ale art. 53 şi ale art. 124 alin. (2). În aceste condiţii, "prevederile de lege criticate apar ca fiind de un formalism excesiv, inacceptabil de rigid, de naturã sã afecteze grav efectivitatea exercitãrii drepturilor recunoscute de lege şi sã restrângã dreptul la apãrare".
Tribunalul Buzãu - Secţia civilã considerã cã prevederile de lege criticate nu contravin normelor constituţionale şi convenţionale invocate, acestea fiind norme de procedurã pe care legiuitorul este competent sã le stabileascã.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), al art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 5 alin. (1) teza întâi din titlul XIII "Accelerarea judecãţilor în materia restituirii proprietãţilor funciare" al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietãţii şi justiţiei, precum şi unele mãsuri adiacente, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, precum şi ale art. 305 din Codul de procedurã civilã.
Aceste prevederi de lege au urmãtoarea redactare:
- Art. 5 alin. (1) teza întâi din titlul XIII al Legii nr. 247/2005: "Hotãrârile pronunţate de instanţele judecãtoreşti în procesele funciare în primã instanţã sunt supuse numai recursului. [...]";
- Art. 305 din Codul de procedurã civilã: "În instanţa de recurs nu se pot produce probe noi, cu excepţia înscrisurilor, care pot fi depuse pânã la închiderea dezbaterilor."
În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, textul de lege criticat contravine dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 21 referitor la accesul liber la justiţie, art. 24 privind dreptul la apãrare, art. 53 alin. (1) privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi şi art. 124 alin. (2) potrivit cãruia "Justiţia este unicã, imparţialã şi egalã pentru toţi". Este invocatã şi încãlcarea dispoziţiilor art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, privind dreptul la un proces echitabil.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine urmãtoarele:
I. Prevederile art. 5 alin. (1) teza întâi din titlul XIII "Accelerarea judecãţilor în materia restituirii proprietãţilor funciare" al Legii nr. 247/2005 au mai fãcut obiect al controlului de constituţionalitate prin raportare la aceleaşi dispoziţii constituţionale ca în prezenta cauzã. În acest sens este Decizia nr. 416 din 10 aprilie 2008, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 338 din 1 mai 2008.
În aceastã decizie, Curtea a reţinut cã prevederile art. 5 alin. (1) teza întâi din titlul XIII al Legii nr. 247/2005, potrivit cãrora hotãrârile pronunţate de instanţele judecãtoreşti în procesele funciare, în primã instanţã, sunt supuse numai recursului reprezintã norme de procedurã.
Curtea a mai constatat cã Legea fundamentalã nu cuprinde dispoziţii referitoare la obligativitatea existenţei tuturor cãilor de atac, ci statueazã principial în art. 129 cã, "Împotriva hotãrârilor judecãtoreşti, pãrţile interesate şi Ministerul Public pot exercita cãile de atac, în condiţiile legii", iar potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie "competenţa instanţelor judecãtoreşti şi procedura de judecatã sunt prevãzute numai prin lege". De altfel, Curtea a statuat în mod constant cã accesul liber la justiţie nu înseamnã accesul, în toate cazurile, la toate structurile judecãtoreşti şi la toate cãile de atac. Aşa fiind, nu se poate reţine încãlcarea dispoziţiilor art. 21 alin. (1)-(3), ale art. 53 şi ale art. 124 alin. (2) din Constituţie.
De asemenea, Curtea a mai constatat cã textele de lege criticate nu instituie privilegii sau discriminãri pe considerente arbitrare, aşa încât nu poate fi reţinutã nici încãlcarea dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Constituţie.
II. Referitor la prevederile art. 305 din Codul de procedurã civilã, Curtea s-a mai pronunţat în numeroase cauze, constatând constituţionalitatea acestora, sub aspectul unor critici similare cu cele invocate în prezenta cauzã. De exemplu, prin Decizia nr. 164 din 8 februarie 2011, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 261 din 13 aprilie 2011, Curtea a statuat cã reglementarea condiţiilor şi a procedurii de exercitare a cãilor de atac reprezintã prerogativa exclusivã a legiuitorului, în conformitate cu art. 126 din Constituţie, şi nu încalcã drepturile fundamentale ale justiţiabililor. Instituirea unor reguli speciale de procedurã, inclusiv în ceea ce priveşte cãile de atac, nu este contrarã dreptului la apãrare, atât timp cât ele asigurã egalitatea juridicã a pãrţilor. Atât în sistemul nostru procesual, cât şi în alte ţãri, legea poate exclude folosirea unor cãi de atac sau poate limita utilizarea anumitor instrumente procesuale aflate la îndemâna pãrţilor, cum sunt probele, fãrã ca prin aceasta sã se încalce litera sau spiritul Legii fundamentale. Mai mult, Curtea a reţinut cã, prin art. I pct. 31 din Legea nr. 202/2010 privind unele mãsuri pentru accelerarea soluţionãrii proceselor, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 714 din 26 octombrie 2010, a fost introdus alin. 3^1 la art. 315 din Codul de procedurã civilã, potrivit cãruia, "în cazul rejudecãrii dupã casare, cu reţinere sau cu trimitere, sunt admisibile orice probe prevãzute de lege".
Soluţia pronunţatã în deciziile menţionate şi argumentele pe care acestea s-au bazat îşi menţin valabilitatea şi în cauza de faţã, neintervenind elemente de noutate care sã justifice reconsiderarea acestei jurisprudenţe.
Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 alin. (1) teza întâi din titlul XIII "Accelerarea judecãţilor în materia restituirii proprietãţilor funciare" al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietãţii şi justiţiei, precum şi unele mãsuri adiacente, precum şi ale art. 305 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Monica Ivonne Budiş în Dosarul nr. 12.560/200/2009 al Tribunalului Buzãu - Secţia civilã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 12 iulie 2011.
PREŞEDINTELE
CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Maria Bratu
--------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
