Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 980 din 25 iunie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2 lit. a) si b), art. 3 lit. u), art. 7-10, art. 11 alin. (1), art. 14 lit. b) si e), art. 24 lit. b) si d), art. 28 alin. (3), art. 32, art. 33 si art. 34 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 572 din 17 august 2009
DECIZIE nr. 980 din 25 iunie 2009
referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 2 lit. a) şi b) , <>art. 3 lit. u) , <>art. 7-10 , <>art. 11 alin. (1) , <>art. 14 lit. b) şi e) , <>art. 24 lit. b) şi d) , <>art. 28 alin. (3) , <>art. 32 , <>art. 33 şi <>art. 34 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securitãţii
EMITENT: CURTEA CONSTITUŢIONALÃ
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 572 din 17 august 2009
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Antonia Constantin - procuror
Fabian Niculae - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 2 lit. b) , <>art. 3 , <>art. 7-10 , <>art. 14 lit. b) şi e) , <>art. 24 lit. b) şi d) , <>art. 28 alin. (3) , <>art. 32 , <>art. 33 şi ale <>art. 34 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securitãţii, excepţie ridicatã de Valer Covrig-Cudrec în Dosarul nr. 22.909/3/2008 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal rãspund, pentru C.N.S.A.S., consilierii juridici Mihaela Jugaru şi Alexandru Ionescu, cu delegaţie depusã la dosar, lipsind cealaltã parte, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Preşedintele dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 1.109D/2009, având ca obiect excepţia de neconstitu ţionalitate a dispoziţiilor <>art. 2 alin. (1) lit. a) şi ale <>art. 14 lit. e) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securitãţii, excepţie ridicatã de Vasile Doroş în Dosarul nr. 18.123/3/2008 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, precum şi în Dosarul nr. 1.110D/2009, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 8 lit. a) şi ale <>art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securitãţii, excepţie ridicatã de Andrei Lişinschi în Dosarul nr. 25.614/3/2008 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal se prezintã, pentru partea Andrei Lişinschi, reprezentantul sãu legal, domnul avocat Mircea-Cosmin Breahnã din cadrul Baroului Bucureşti, iar pentru C.N.S.A.S., consilierii juridici Mihaela Jugaru şi Alexandru Ionescu, cu delegaţie depusã la dosar, lipsind celelalte pãrţi, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Magistratul-asistent referã asupra faptului cã reprezentatul pãrţii Vasile Doroş a depus la dosar o cerere de amânare, având în vedere cã nu se poate prezenta, fiind angajat într-o cauzã penalã aflatã pe rolul unei instanţe de judecatã. Preşedintele pune în discuţie cererea de amânare. Reprezentantul Ministerului Public se opune cererii de amânare. Deliberând, Curtea respinge cererea de amânare.
Având în vedere obiectul similar al excepţiilor, preşedintele pune în discuţia pãrţii prezente şi a reprezentantului Ministerului Public cererea de conexare a dosarelor nr. 1.109D/2009 şi nr. 1.110D/2009 la Dosarul nr. 1.108D/2009, care este primul înregistrat. Atât reprezentantul pãrţii prezente, cât şi reprezentantul Ministerului Public se opun cererii de conexare.
Deliberând, Curtea decide conexarea dosarelor nr. 1.109D/2009 şi nr. 1.110D/2009 la Dosarul nr. 1.108D/2009, care este primul înregistrat.
Cauza este în stare de judecatã.
Reprezentantul pãrţii Andrei Lişinschi solicitã admiterea excepţiei, întrucât prin prevederile legale criticate se încalcã dreptul fundamental al persoanei cercetate la viaţã intimã, familialã şi privatã, precum şi dreptul la propria imagine.
Reprezentanţii C.N.S.A.S. au cerut respingerea excepţiei.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 19 martie 2009, pronunţatã în Dosarul nr. 22.909/3/2008, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 2 lit. b) , <>art. 3 , <>art. 7-10 , <>art. 14 lit. b) şi e) , <>art. 24 lit. b) şi d) , <>art. 28 alin. (3) , <>art. 32 , <>art. 33 şi <>art. 34 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securitãţii, excepţie ridicatã de Valer Covrig-Cudrec. Prin Încheierea din 17 martie 2009, pronunţatã în Dosarul nr. 18.123/3/2008, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 2 alin. (1) lit. a) şi <>art. 14 lit. e) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securitãţii, excepţie ridicatã de Vasile Doroş, iar prin Încheierea din 9 martie 2009, pronunţatã în Dosarul nr. 25.614/3/2008, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 8 lit. a) şi <>art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securitãţii, excepţie ridicatã de Andrei Lişinschi.
În motivarea excepţiei, autorul Valer Covrig Cudrec susţine cã, deşi prevederile <>Legii nr. 187/1999 au fost declarate în întregime neconstituţionale prin <>Decizia nr. 51/1998 a Curţii Constituţionale a României, o parte a acestor dispoziţii au fost preluate în noul act normativ emis ca urmare a declarãrii neconstituţionalitãţii. Astfel, actul normativ în discuţie, chiar în forma modificatã şi aprobatã prin <>Legea nr. 293/2008 , continuã sã consacre C.N.S.A.S. prin normele care îi stabilesc atribuţiile, procedurile de urmat, o activitate cu caracter jurisdicţional, care plaseazã activitatea instituţiei în afara Constituţiei, prevederile legii atacate contravenind în continuare Legii fundamentale.
Autorul apreciazã cã, în forma actualã, prin atribuţiile şi procedurile prevãzute, actul normativ contestat îngrãdeşte drepturile şi libertãţile cetãţeneşti prevãzute prin Constituţie, îndepãrtându-se de la scopul pentru care a fost adoptat, enunţat ca atare în însuşi titlul legii, respectiv în preambulul sãu. În opinia autorului, se extinde nepermis sfera legii menţionate în termenii din preambul. Prevederile <>art. 7 , <>art. 8 , <>art. 9 , <>art. 10 , raportate la <>art. 14 lit. d) şi e) şi la <>art. 24 lit. b) şi d) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securitãţii, conferã în continuare C.N.S.A.S. un caracter jurisdicţional, cu menţiunea cã prin atribuţiile şi procedurile menţionate C.N.S.A.S. decide practic cine se aflã în ipotezele prevãzute de <>art. 2 lit. a) şi b) din OUG , soluţie devenitã publicã, înainte ca o instanţã sã se pronunţe cu privire la calitatea persoanei verificate de lucrãtor al Securitãţii sau colaborator al acesteia şi fãrã ca persoana în cauzã sã fi avut posibilitatea a se apãra.
Analizând conţinutul textelor menţionate mai sus, se poate constata cã activitatea desfãşuratã de C.N.S.A.S. şi de Colegiul Consiliului în vederea stabilirii calitãţii de lucrãtor-colaborator al Securitãţii în condiţiile prevãzute de art. 2 din lege, procedurã devenitã publicã prin modalitatea de luare a deciziei, conform prevederilor art. 8 din lege, art. 20 şi art. 21 din Regulament, este o activitate colegialã în cadrul cãreia se administreazã şi evalueazã probe, iar verdictul se dã prin votul membrilor Colegiului, verdict realizat prin aprobarea prin hotãrâri a notelor de constatare sau emiterea de adeverinţe, care trebuie sã fie motivate în fapt şi în drept şi care se comunicã persoanelor interesate.
De asemenea, autorul excepţiei invocã faptul cã prevederile criticate instituie un tratament diferit faţã de unele categorii de persoane, în speţã, faţã de ierarhii şi şefii cultelor religioase recunoscute de lege, pânã la nivel de preot inclusiv, precum şi asimilaţii lor de la parohiile din ţarã şi din strãinãtate, datoritã faptului cã o eventualã colaborare a acestora cu Securitatea nu poate fi constatatã decât în urma cererii fãcute de reprezentanţii cultului religios de care aceştia aparţin.
Se mai menţioneazã cã faptele respective nu erau prevãzute în legislaţia perioadei avute în vedere de actul normativ, iar prin consecinţele practice, de naturã juridicã, moralã şi socialã, se ajunge la încãlcarea principiului neretroactivitãţii legii. Mai mult, în opinia autorului, formularea ambiguã a unor texte din actul normativ, precum şi creditul absolut acordat unor relatãri verbale consemnate de lucrãtorii Securitãţii pot conduce la luarea unor mãsuri arbitrarii. De asemenea, stabilirea vârstei de 16 ani de la care se ia în considerare începerea colaborãrii cu Securitatea pentru a intra sub incidenţa actului normativ criticat, precum şi publicarea documentelor C.N.S.A.S. înainte ca instanţa judecãtoreascã sã se pronunţe constituie o încãlcare a principiilor constituţionale şi legale.
Prin faptul cã existã posibilitatea reexaminãrii situaţiei unor anumite persoane, în urma descoperirii unor documente şi informaţii noi şi neprocesate, se ajunge, în opinia autorului, la nesocotirea puterii de lucru judecat a hotãrârilor pronunţate în soluţionarea acţiunilor în constatare, iar prin dispoziţiile care permit C.N.S.A.S. sã preia acte şi proceduri desfãşurate sub imperiul unei legi declarate neconstituţionale se încalcã principiul universalitãţii legii.
Lipsa procurorului cu ocazia soluţionãrii pe fond şi în recurs a acţiunii în constatare, ca o garanţie a apãrãrii drepturilor şi libertãţilor cetãţenilor, caracterul public al şedinţelor de judecatã, precum şi caracterul discriminatoriu al normelor prevãzute în art. 34 din ordonanţã sunt de naturã, în opinia autorului, sã aducã atingere drepturilor şi libertãţilor sale fundamentale.
Ceilalţi autori susţin cã dispoziţiile legale criticate încalcã principiul neretroactivitãţii legii civile pentru cã instituie o formã de rãspundere juridicã pentru participarea în trecut la activitãţi care nu erau incriminate la acea datã, respectiv dreptul la ocrotirea vieţii intime, familiale şi private şi dreptul la imagine, datoritã faptului cã unele documente sunt comunicate sau publicate de C.N.S.A.S. şi cã şedinţele instanţelor de judecatã sunt publice în aceste cazuri în care înscrisurile depuse la dosarul cauzei ce face obiectul acţiunii în constatare conţin referiri directe la viaţa intimã, familialã şi privatã a diferitelor persoane supuse verificãrii sau chiar a terţelor persoane.
Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal şi-a exprimat opinia în sensul cã excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiatã. Dreptul la apãrare al persoanei vizate de nota de constatare nu este îngrãdit, având posibilitatea legalã de a contesta nota de constatare în cadrul acţiunii în contencios formulate în baza art. 11 din ordonanţã. De asemenea, instanţa mai aratã cã în condiţiile în care informaţiile existente în documentele depuse de C.N.S.A.S. la dosar sunt de naturã sã aducã atingere drepturilor consacrate de prevederile constituţionale, instanţa poate face aplicarea art. 121 alin. 2 din Codul de procedurã civilã, dispunând ca dezbaterea sã se facã în şedinţã secretã atunci când dezbaterea publicã ar putea vãtãma ordinea sau moralitatea publicã ori pãrţile din proces.
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului considerã cã prevederile legale criticate sunt constituţionale.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecãtorulraportor, susţinerile reprezentanţilor pãrţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile <>Constituţiei , precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor <>art. 146 lit. d) din Constituţie , ale <>art. 1 alin. (2) , ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, aşa cum a fost formulat, îl constituie dispoziţiile <>art. 2 lit. a) şi b) , <>art. 3 , <>art. 7-10 , <>art. 11 alin. (1) , <>art. 14 lit. b) şi e) , <>art. 24 lit. b) şi d) , <>art. 28 alin. (3) , <>art. 32 , <>art. 33 şi <>art. 34 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securitãţii, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 182 din 10 martie 2008, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 293/2008 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 800 din 28 noiembrie 2008. În urma analizei susţinerilor autorilor excepţiei, Curtea constatã cã, în aceea ce priveşte art. 3, obiectul excepţiei urmeazã a fi restrâns doar la art. 3 lit. u), deoarece numai aceste prevederi sunt criticate de autorul excepţiei.
Dispoziţiile legale criticate au urmãtorul conţinut:
- <>Art. 2 lit. a) şi b) : "În înţelesul prezentei ordonanţe de urgenţã, termenii şi expresiile de mai jos au urmãtoarea semnificaţie:
a) lucrãtor al Securitãţii - orice persoanã care, având calitatea de ofiţer sau de subofiţer al Securitãţii sau al Miliţiei cu atribuţii pe linie de Securitate, inclusiv ofiţer acoperit, în perioada 1945-1989, a desfãşurat activitãţi prin care a suprimat sau a îngrãdit drepturi şi libertãţi fundamentale ale omului;
b) colaborator al Securitãţii - persoana care a furnizat informaţii, indiferent sub ce formã, precum note şi rapoarte scrise, relatãri verbale consemnate de lucrãtorii Securitãţii, prin care se denunţau activitãţile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist şi care au vizat îngrãdirea drepturilor şi libertãţilor fundamentale ale omului. Persoana care a furnizat informaţii cuprinse în declaraţii, procesele-verbale de interogatoriu sau de confruntare, date în timpul anchetei şi procesului, în stare de libertate, de reţinere ori de arest, pentru motive politice privind cauza pentru care a fost fie cercetatã, fie judecatã şi condamnatã, nu este consideratã colaborator al Securitãţii, potrivit prezentei definiţii, iar actele şi documentele care consemnau aceste informaţii sunt considerate parte a propriului dosar. Persoanele care, la data colaborãrii cu Securitatea, nu împliniserã 16 ani, nu sunt avute în vedere de prezenta definiţie, în mãsura în care se coroboreazã cu alte probe. Colaborator al Securitãţii este şi persoana care a înlesnit culegerea de informaţii de la alte persoane, prin punerea voluntarã la dispoziţia Securitãţii a locuinţei sau a altui spaţiu pe care îl deţinea, precum şi cei care, având calitatea de rezidenţi ai Securitãţii, coordonau activitatea informatorilor;";
- <>Art. 3 lit. u) : "Pentru a asigura dreptul de acces la informaţii de interes public, orice cetãţean român, cu domiciliul în ţarã sau în strãinãtate, precum şi presa scrisã şi audiovizualã, partidele politice, organizaţiile neguvernamentale legal constituite, autoritãţile şi instituţiile publice au dreptul de a fi informate, la cerere, în legãturã cu existenţa sau inexistenţa calitãţii de lucrãtor al Securitãţii sau de colaborator al acesteia, în sensul prezentei ordonanţe de urgenţã, a candidaţilor la alegerile prezidenţiale, generale, locale şi pentru Parlamentul European, precum şi a persoanelor care ocupã urmãtoarele demnitãţi sau funcţii: [_] u) ierarhii şi şefii cultelor religioase recunoscute de lege, pânã la nivel de preot inclusiv, precum şi asimilaţii lor de la parohiile din ţarã şi din strãinãtate, la cererea reprezentanţilor cultului religios de care aceştia aparţin.";
- <>Art. 7 : "(1) În baza verificãrilor prevãzute la art. 6 alin. (1), direcţia de specialitate întocmeşte o notã de constatare cu privire la existenţa sau inexistenţa calitãţii de lucrãtor al Securitãţii sau de colaborator al acesteia pentru persoana care a fãcut obiectul verificãrii.
(2) Nota de constatare se înainteazã Colegiului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii, însoţitã de întreaga documentaţie care a stat la baza întocmirii ei, precum şi de avizul Direcţiei juridice din cadrul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii.
(3) Nota de constatare a calitãţii de lucrãtor al Securitãţii sau de colaborator al acesteia cuprinde: numele, prenumele, numele conspirativ, acolo unde existã, ale persoanei verificate, perioada activitãţii în cadrul Securitãţii sau a colaborãrii cu aceasta, în sensul prezentei ordonanţe de urgenţã, precum şi lista documentelor pe baza cãrora a fost emisã.";
- <>Art. 8 : "Colegiul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii ia în discuţie nota de constatare şi, dupã caz:
a) aprobã nota de constatare şi dispune Direcţiei juridice introducerea unei acţiuni în constatare a calitãţii de lucrãtor al Securitãţii sau de colaborator al acesteia;
b) infirmã nota de constatare şi dispune Direcţiei juridice eliberarea unei adeverinţe din care sã rezulte cã persoana verificatã nu a avut calitatea de lucrãtor al Securitãţii sau de colaborator al acesteia.";
- <>Art. 9 : "În cazul în care din nota de constatare rezultã cã nu existã date sau documente privind calitatea de lucrãtor al Securitãţii sau de colaborator al acesteia pentru persoana care a fãcut obiectul verificãrii, Colegiul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii dispune eliberarea unei adeverinţe în acest sens.";
- <>Art. 10 : "(1) Notele de constatare şi adeverinţele emise de Colegiul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii se comunicã persoanelor verificate, precum şi persoanelor care au solicitat verificarea, în cazul verificãrii la cerere, prin scrisoare recomandatã cu confirmare de primire.
(2) Adeverinţele prevãzute la art. 8 lit. b) şi art. 9 se publicã de îndatã pe pagina proprie de internet a Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii şi pot fi contestate la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti de cãtre orice persoanã interesatã, în termen de 30 de zile de la publicarea lor.";
- <>Art. 11 alin. (1) : "Acţiunea în constatarea calitãţii de lucrãtor al Securitãţii sau de colaborator al acesteia se introduce la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti, fiind scutitã de taxã de timbru.";
- <>Art. 14 lit. b) şi e) : "Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii exercitã urmãtoarele atribuţii principale: [...] b) comunicã, la cererea persoanelor îndreptãţite, identitatea lucrãtorilor Securitãţii şi a colaboratorilor acesteia, care au contribuit cu informaţii la completarea dosarului, în condiţiile art. 1 alin. (7); [...]
e) dã publicitãţii informaţiile şi documentele cu privire la activitatea, structura şi componenţa Securitãţii, care atestã implicarea Securitãţii şi a altor structuri politice şi represive ale regimului totalitar comunist în sãvârşirea unor fapte împotriva vieţii, integritãţii fizice sau psihice, a drepturilor şi libertãţilor fundamentale ale omului, precum şi a unor acte de trãdare a intereselor naţionale, cu respectarea legislaţiei privind protejarea informaţiilor care privesc siguranţa naţionalã; procedura urmatã, în vederea publicãrii numelor celor implicaţi în sãvârşirea acestor fapte, este aceeaşi ca şi pentru lucrãtorii Securitãţii, identificaţi în urma verificãrilor din oficiu, prevãzute de prezenta ordonanţã de urgenţã;";
- <>Art. 24 lit. b) şi d) : "Colegiul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii are urmãtoarele atribuţii: b) confirmã, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţã, înştiinţãrile ce urmeazã a fi comunicate persoanelor verificate;
[...]
d) aprobã sau infirmã note de constatare şi emite adeverinţe, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţã;";
- <>Art. 28 alin. (3) : "În activitatea de documentare, cercetãtorii acreditaţi au obligaţia sã respecte şi sã ocroteascã viaţa intimã, familialã şi privatã a celor care au fost persecutaţi de organele securitãţii statului.";
- <>Art. 32 : "În cazul în care, urmare a preluãrii prevãzute la art. 31, rezultã documente şi informaţii noi şi neprocesate cu privire la calitatea de lucrãtor al Securitãţii sau de colaborator al acesteia a unei persoane pentru care a fost emisã anterior prezentei ordonanţe de urgenţã o decizie de neapartenenţã sau de necolaborare cu Securitatea, dacã persoana face parte din categoriile persoanelor verificate din oficiu, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii iniţiazã şi aplicã, în mod corespunzãtor, procedura cuprinsã în prezenta ordonanţã de urgenţã.";
- <>Art. 33 : "(1) Verificãrile aflate în curs de desfãşurare la Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii la data intrãrii în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţã continuã potrivit procedurii prevãzute de aceasta.
(2) Actele şi lucrãrile efectuate în cadrul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii, altele decât cele supuse reexaminãrii potrivit prevederilor prezentului capitol, pânã la data intrãrii în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţã, rãmân valabile.";
- <>Art. 34 : "(1) Cauzele aflate pe rolul secţiilor civile ale curţilor de apel, în calitate de instanţe de control judecãtoresc, ca urmare a exercitãrii cãii de atac prevãzute la <>art. 16 alin. (1) din Legea nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea poliţiei politice comuniste, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, împotriva deciziilor Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii, la data intrãrii în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţã, se transmit Secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti, ca instanţã de control judecãtoresc. Aceasta, la primul termen de judecatã, va continua judecarea cauzelor cu luarea în considerare a probelor admise şi a actelor procesuale efectuate de instanţa civilã.
(2) Cauzele aflate pe rolul Secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Tribunalului Bucureşti se transmit, de îndatã, Secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti."
Autorii excepţiei susţin cã dispoziţiile legale atacate contravin prevederilor <>art. 1 alin. (3) şi (4) privind statul de drept, demnitatea omului şi principiul separaţiei puterilor în stat, <>art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivitãţii legii, <>art. 16 alin. (1) şi (2) privind egalitatea în drepturi, <>art. 21 alin. (3) şi (4) privind accesul liber la justiţie, <>art. 24 privind dreptul la apãrare, <>art. 26 alin. (1) privind viaţa intimã, familialã şi privatã, <>art. 29 alin. (1) privind libertatea conştiinţei, <>art. 30 alin. (1) privind libertatea de exprimare, raportat la <>art. 11 alin. (1) şi (2) , şi <>art. 20 privind raporturile dintre dreptul intern şi tratatele internaţionale în materia drepturilor omului din Constituţie, <>art. 6 privind dreptul la un proces echitabil şi <>art. 8 privind viaţa privatã şi de familie din <>Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale şi <>art. 12 din Declaraţia Universalã a Drepturilor Omului .
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã s-a mai pronunţat asupra constituţionalitãţii unora dintre prevederile legale atacate, prin raportare la critici similare. Astfel, în ceea ce priveşte dispoziţiile <>art. 2 lit. a) , <>art. 10 şi <>art. 11 din ordonanţa de urgenţã , prin <>Decizia nr. 530 din 9 aprilie 2009 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 430 din 24 iunie 2009, Curtea Constituţionalã a constatat cã dispoziţiile legale atacate sunt constituţionale. Curtea a reţinut cã prevederile <>art. 2 lit. a) din ordonanţã definesc noţiunea de "lucrãtor al Securitãţii" şi expliciteazã în concret semnificaţia termenului. Întrunirea cumulativã a condiţiilor prevãzute de textul de lege criticat este constatatã de instanţa judecãtoreascã Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti, în baza copiilor certificate de pe documentele aflate în arhiva Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii.
Aşa fiind, în condiţiile în care acţiunea în constatarea calitãţii de lucrãtor al Securitãţii este introdusã la o instanţã de judecatã, a cãrei hotãrâre poate fi atacatã cu recurs, potrivit <>art. 11 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 , dispoziţiile procedurale criticate nu sunt de naturã a încãlca dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, ci constituie o garanţie a aplicãrii principiului prevãzut de <>art. 21 alin. (3) din Constituţie şi de <>art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale. Astfel, procedura de judecatã respectã principiile fundamentale privind oralitatea, contradictorialitatea, publicitatea şi dreptul la apãrare, pãrţile având, deopotrivã, posibilitatea de a uza de garanţiile prevãzute de legea procesual civilã pentru a-şi susţine poziţia asupra problemelor de fapt şi de drept. În ceea ce priveşte art. 11, în prezenta cauzã se mai susţine cã prezenţa procurorului ar trebui sã fie obligatorie în cazul litigiilor din faţa instanţei de judecatã din aceastã materie, Curtea constatând cã nici aceastã criticã nu poate fi reţinutã, deoarece potrivit prevederilor art. 1 alin. (9), la soluţionarea cererilor în contencios administrativ reprezentantul Ministerului Public poate participa, în orice fazã a procesului, ori de câte ori apreciazã cã este necesar pentru apãrarea ordinii de drept, a drepturilor şi libertãţilor cetãţenilor.
Prevederile <>art. 2 lit. b) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securitãţii definesc, la rândul lor, noţiunea de "colaborator al Securitãţii". Prevederile <>art. 2 lit. a) şi b) din acelaşi act normativ nu contravin principiului neretroactivitãţii legii. <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 urmãreşte scopul de deconspirare, enunţat în preambul, a persoanelor care au contribuit la instrumentarea dosarului întocmit de Securitate, prin consemnarea publicã - publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, şi punerea la dispoziţia mijloacelor de informare în masã de cãtre Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii, în temeiul <>art. 12 alin. (1) din ordonanţã - a celor care ocupã demnitãţile sau funcţiile enumerate în art. 3, precum şi a celor care îşi manifestã intenţia de a candida pentru alegerea ori numirea în aceste demnitãţi sau funcţii. Aşadar, exigenţele unei vieţi democratice, aşa cum transpar ele din ansamblul reglementãrilor constituţionale şi legale, impun ca persoanele vizate de textul ordonanţei sã poatã fi identificate şi cunoscute de opinia publicã. De asemenea, faptul cã legiuitorul a luat în considerare vârsta de 16 ani pentru stabilirea calitãţii de colaborator, vârstã de la care un minor avea, în opinia legiuitorului, posibilitatea de a-şi da seama de consecinţele faptelor sale, nu este de naturã sã aducã atingere vreunei dispoziţii constituţionale.
Faptul cã în baza <>art. 3 lit. u) din ordonanţa de urgenţã criticatã constatarea calitãţii de colaborator presupune o procedurã mai complexã pentru ierarhii şi şefii cultelor religioase recunoscute de lege, pânã la nivel de preot inclusiv, precum şi asimilaţii lor de la parohiile din ţarã şi din strãinãtate, întrucât se poate face numai în urma demersurilor reprezentanţilor cultului religios de care aceştia aparţin, nu este de naturã sã conducã la concluzia cã se încalcã art. 16 din Constituţie, având în vedere situaţia diferitã a acestor persoane, situaţie ce a determinat o reglementare diferitã.
În ceea ce priveşte criticile referitoare la caracterul jurisdicţional al C.N.S.A.S., precum şi criticile referitoare la procedurile prevãzute în <>art. 7-10 , Curtea constatã cã ordonanţa asigurã toate garanţiile procesuale privind dreptul la un proces echitabil şi dreptul la apãrare, având în vedere cã persoana interesatã are acces la o instanţã de judecatã.
În ceea ce priveşte susţinerea cã prevederile <>art. 14 lit. b) şi e) din ordonanţa de urgenţã aduc atingere dreptului la viaţã intimã, familialã şi privatã, precum şi demnitãţii persoanei, Curtea reţine faptul cã informaţiile respective sunt comunicate doar persoanelor îndreptãţite şi în condiţii care nu sunt de naturã sã aducã atingere drepturilor menţionate.
Pe de altã parte, referitor la susţinerile potrivit cãrora procedura din faţa instanţelor de judecatã nu este secretã, fapt de naturã, de asemenea, sã aducã atingere dreptului la viaţã intimã, familialã şi privatã, precum şi demnitãţii persoanei, Curtea reţine cã persoana interesatã are posibilitatea sã cearã instanţei de judecatã sã facã aplicarea prevederilor <>art. 121 alin. 2 din Codul de procedurã civilã şi sã dispunã ca dezbaterile sã se facã în şedinţã secretã atunci când dezbaterea publicã ar putea vãtãma ordinea sau moralitatea publicã sau pãrţile din proces.
Curtea constatã cã nici prevederile <>art. 24 lit. b) şi d) şi ale <>art. 28 alin. (3) criticate nu încalcã vreo dispoziţie constituţionalã, ele conţinând dispoziţii cu privire la proceduri şi condiţii necesare pentru îndeplinirea obiectivelor pe care ordonanţa şi le-a propus.
Referitor la criticile privind art. 32 din ordonanţa de urgenţã, Curtea constatã cã, având în vedere funcţiile şi demnitãţile ocupate de persoanele vizate de acest articol, este absolut necesar ca noile documente şi informaţii neprocesate sã fie valorificate astfel încât scopurile avute în vedere la adoptarea ordonanţei de urgenţã sã fie atinse.
În ceea ce priveşte criticile referitoare la dispoziţiile <>art. 33 din ordonanţa de urgenţã , Curtea constatã cã acestea nu încalcã principiul neretroactivitãţii legii, ele fiind norme cu caracter tranzitoriu. Cât priveşte dispoziţiile <>art. 34 , Curtea constatã cã acestea nu încalcã <>art. 16 din Constituţie , aceste norme cu caracter tranzitoriu aplicându-se în mod egal tuturor persoanelor aflate în aceeaşi situaţie juridicã.
În ceea ce priveşte raportarea la dispoziţiile constituţionale ale <>art. 29 alin. (1) privind libertatea conştiinţei şi ale <>art. 30 alin. (1) privind libertatea de exprimare, Curtea constatã cã aceste articole nu sunt incidente în cauzã.
Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul <>art. 146 lit. d) şi al <>art. 147 alin. (4) din Constituţie , precum şi al <>art. 1-3 , al <>art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALÃ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 2 lit. a) şi b) , <>art. 3 lit. u) , <>art. 7-10 , <>art. 11 alin. (1) , <>art. 14 lit. b) şi e) , <>art. 24 lit. b) şi d) , <>art. 28 alin. (3) , <>art. 32 , <>art. 33 şi <>art. 34 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securitãţii, excepţie ridicatã de Valer Covrig-Cudrec în Dosarul nr. 22.909/3/2008, de Vasile Doroş în Dosarul nr. 18.123/3/2008 şi de Andrei Lişinschi în Dosarul nr. 25.614/3/2008, dosare ale Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 25 iunie 2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Fabian Niculae
--------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
