Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Ioan Muraru - preşedinte
Costica Bulai - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Nicolae Popa - judecãtor
Lucian Stangu - judecãtor
Florin Bucur Vasilescu - judecãtor
Romul Petru Vonica - judecãtor
Paula C. Pantea - procuror
Maria Bratu - magistrat-asistent
Pe rol se afla soluţionarea exceptiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 544 alin. 1 din Codul de procedura civilã, ridicatã de Societatea Comercialã "Banc-Post" - S.A. - Sucursala judeţului Neamt în Dosarul nr. 9.051/1998 al Judecãtoriei Piatra-Neamt.
La apelul nominal rãspunde Societatea Comercialã "Banc-Post" - S.A. - Sucursala judeţului Neamt, reprezentatã prin consilierul juridic, Gigel Mihaila. Lipseşte cealaltã parte, Gheorghe Turtureanu, fata de care procedurade citare este legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecata, reprezentantul autoarei exceptiei, Societatea Comercialã "Banc-Post" - S.A. - Sucursala judeţului Neamt, solicita admiterea exceptiei. Fata de motivarea din notele scrise, depuse la dosarul cauzei, precizeazã ca dupã ridicarea exceptiei în fata instanţei de judecata dispoziţiile art. 544 alin. 1 din Codul de procedura civilã au fost abrogate potrivit prevederilor <>art. 103 din cap. VII al Legii nr. 99 din 26 mai 1999 privind unele mãsuri pentru accelerarea reformei economice.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, cu precizarea ca, potrivit competentei sale, Curtea se pronunţa asupra dispoziţiilor legale din legi sau ordonanţe, în vigoare la data soluţionãrii exceptiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile art. 544 alin. 1 din Codul de procedura civilã fiind în vigoare.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constata urmãtoarele:
Prin Încheierea din 8 februarie 1999, pronunţatã în Dosarul nr. 9.051/1998, Judecãtoria Piatra-Neamt a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a art. 544 alin. 1 din Codul de procedura civilã, ridicatã de Societatea Comercialã "Banc-Post" - S.A. - Sucursala judeţului Neamt.
În motivarea exceptiei autoarea susţine ca dispoziţiile art. 544 alin. 1 din Codul de procedura civilã sunt neconstituţionale pentru urmãtoarele motive:
- textul criticat restrânge, în mod nelegal, exerciţiul libertãţii bancare, dreptul bãncilor de a primi şi consemna preţul adjudecarilor licitaţiilor organizate de instanta de judecata în materia executãrii silite imobiliare;
- prevederile respective sunt neconstituţionale atâta timp cat şi Casa de Economii şi Consemnaţiuni a devenit banca cu capital de stat conform <>Legii nr. 66/1996 ;
- art. 49 din Constituţie îngãduie restrangerea exerciţiului unor drepturi sau libertãţi numai când aceasta se face prin lege şi numai pentru motivele prevãzute în textul respectiv;
- <>Decretul nr. 31/1954 privind persoanele fizice şi persoanele juridice stabileşte ca toate persoanele juridice sunt egale în privinta exercitãrii drepturilor lor civile, ocrotite de lege, dacã exercitarea se face potrivit scopului lor economic şi social;
- dupã intrarea în vigoare a Constituţiei au dispãrut motivele pentru care în perioada 1949-1989 a fost restrâns dreptul consemnarii preţului unei adjudecãri numai la C.E.C. sau la administraţiile financiare; în practica, toţi adjudecatarii consemneazã sumele respective la banca creditoare şi nu la C.E.C.;
- potrivit art. 16 din Constituţie, nimeni nu este mai presus de lege, iar persoanele sunt egale în fata legii şi a autoritãţilor publice, fãrã privilegii şi fãrã discriminãri.
Exprimandu-şi opinia asupra exceptiei, Judecãtoria Piatra-Neamt apreciazã ca excepţia "este intemeiata, având ca temei legal art. 144 din Constituţia României, art. 13 alin. (1) lit. A.c) şi <>art. 23 din Legea nr. 47/1992 ".
În conformitate cu <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, în vederea soluţionãrii exceptiei de neconstituţionalitate au fost solicitate punctele de vedere ale preşedinţilor celor doua Camere ale Parlamentului şi Guvernului.
Preşedintele Camerei Deputaţilor considera ca dispoziţiile art. 544 din Codul de procedura civilã sunt constituţionale, în esenta, pentru urmãtoarele motive:
- legiuitorul nu a vizat sa instituie o dispoziţie de favoare pentru C.E.C. şi pentru organele financiare de stat din teritoriu, ci le-a stabilit o sarcina de a ajuta, ca simpli auxiliari ai justiţiei, la înfãptuirea acesteia;
- autoarea exceptiei, o societate bancarã cu capital majoritar de stat, are o capacitate de folosinta determinata, în mod strict, de <>Legea bancarã nr. 58/1998 ; în cadrul acestei capacitãţi nu este cuprinsã nici o modalitate de participare, în mod curent, la înfãptuirea justiţiei;
- C.E.C. "reliefeaza şi o importanta dimensiune de drept public, pe care celelalte societãţi bancare (fie ele şi cu capital majoritar de stat) nu o prezintã"; aceasta priveşte, printre altele, faptul ca, potrivit legii, sumele depuse de populaţie la C.E.C. pe instrumente de economisire, precum şi câştigurile şi dobânzile cuvenite pentru acestea sunt garantate de stat, iar drepturile de creanta asupra sumelor respective sunt imprescriptibile;
- în ceea ce priveşte administraţiile financiare, este incontestabila calitatea lor de instituţii publice, distincte de societãţile bancare;
- având în vedere pretenţia autoarei exceptiei de neconstituţionalitate de a se preciza în reglementarea data de alin. 1 al art. 544 teza întâi din Codul de procedura civilã şi dreptul bãncilor de a primi sumele consemnate ca preţ al adjudecarilor menţionate, Curtea Constituţionalã ar trebui, eventual, sa intervinã în calitate de legiuitor pozitiv, ceea ce ar fi contrar art. 144 şi 145 din legea fundamentalã;
- art. 49 din Constituţie nu are relevanta, întrucât participarea la procedura executãrii silite nu reprezintã un drept al cãrui exerciţiu sa poatã fi supus restrângerii temporare, ci o obligaţie stabilitã pentru asigurarea bunului mers al justiţiei.
Guvernul, în punctul sau de vedere, considera excepţia ca fiind neîntemeiatã, arãtând, în esenta, urmãtoarele:
- art. 544 alin. 1 din Codul de procedura civilã cuprinde o dispoziţie specialã, prin care legiuitorul a înţeles sa permitã numai C.E.C. sa efectueze operaţiuni de primire de sume spre consemnare. S-a avut în vedere sustragerea acestor depozite - cu o destinaţie specialã şi cu un regim juridic diferit - de la riscul activitãţii bancare şi al speculatiilor financiare; un argument în plus este desprins din faptul ca textul acorda şi administraţiei financiare acest drept de a primi în depozit sume consemnate la dispoziţia instanţei, deşi obiectul sau de activitate este strãin de operaţiunile bancare. Sumele respective sunt primite în pãstrare şi nu sunt purtãtoare de dobânzi;
- potrivit <>art. 3 din Legea nr. 66/1996 , sumele depuse de persoanele fizice la C.E.C. sunt garantate de stat;
- nici un text din Constituţie nu îl impiedica pe legiuitor sa recunoascã anumite drepturi unor categorii de persoane fizice sau juridice şi sa le interzicã altora şi nici sa abiliteze anumite categorii de persoane sa întreprindã anumite activitãţi şi sa desfãşoare operaţiuni determinate;
- art. 49 din Constituţie, invocat de petent, nu are incidenta în cauza; acest text se referã la posibilitatea de restrangere a exerciţiului unor drepturi, dar aceasta presupune, mai întâi, ca drepturile respective sa fie legal recunoscute. Or, arata în concluzie Guvernul, "în cazul societãţilor bancare, altele decât C.E.C., este vorba de chiar inexistenta, de lege lata, a dreptului de a primi sume spre consemnare şi nu doar de o ingradire a exerciţiului acestuia".
Preşedintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale preşedintelui Camerei Deputaţilor şi cel al Guvernului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile partii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale atacate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , retine urmãtoarele.
Potrivit prevederilor art. 144 lit. c) din Constituţie şi ale <>art. 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competenta sa soluţioneze excepţia ridicatã.
Excepţia a fost formulatã în cadrul unui proces de revizuire a unei decizii civile prin care s-a stabilit ca banca nu este abilitata sa primeascã sume de bani în condiţiile art. 544 din Codul de procedura civilã şi ca astfel de consemnari de sume la dispoziţia instanţei de judecata se fac potrivit alin. 1 al aceluiaşi articol, care prevede ca "Adjudecatorul este obligat sa depunã la C.E.C. sau la administraţia financiarã de judeţ preţul în numerar, taxa executorilor judecãtoreşti pentru emiterea ordonanţei şi taxa de înregistrare, în termen de o luna de la data adjudecãrii definitive".
Cu privire la primul motiv de neconstituţionalitate, potrivit cãruia textul criticat "restrânge, în mod nelegal, exerciţiul libertãţii bancare, dreptul bãncilor de a primi şi de a consemna preţul adjudecãrii licitaţiilor organizate de instanta de judecata în materia executãrii silite imobiliare", astfel ca "revizuienta se considera prejudiciata fãrã a avea vreo culpa, prin menţinerea acestui text", Curtea constata ca autoarea exceptiei nu indica nici un text constituţional care sa fi fost încãlcat. Cat priveşte faptul ca autoarea exceptiei se considera prejudiciata prin menţinerea textului respectiv, se retine ca nu posibilitatea consemnarii la bãnci a sumelor respective intereseazã pe autoare, ci consemnarea cu menţinerea regimului ce se aplica în prezent C.E.C. şi administraţiilor financiare - anume fãrã plata unor dobânzi.
În legatura cu cel de-al doilea argument, potrivit cãruia textul criticat (care excepteazã bãncile cu capital de stat de la posibilitatea primirii în consignaţie a unor sume la dispoziţia instanţelor judecãtoreşti) este neconstitutional atâta timp cat şi C.E.C. a devenit o banca cu capital de stat potrivit <>Legii nr. 66/1996 , nici acesta nu poate fi primit. Transformarea C.E.C. în banca cu capital de stat nu are nici o legatura cu aplicarea prevederilor art. 544 alin. 1 din Codul de procedura civilã. Aceasta dispoziţie legalã nu a fost adoptatã în considerarea caracterului de banca cu capital de stat al instituţiei abilitate, de vreme ce şi administraţiile financiare pot, potrivit legii, sa facã acelaşi lucru. Şi în actuala reglementare a organizãrii şi activitãţii Casa de Economii şi Consemnaţiuni şi-a pãstrat unele funcţii proprii şi particularitãţi importante fata de unitãţile bancare organizate tradiţional. Este opţiunea legiuitorului, exercitatã fãrã nici o încãlcare a normelor şi principiilor constituţionale.
Cel de-al treilea argument priveşte încãlcarea art. 49 din Constituţie, întrucât, susţine autoarea exceptiei, art. 544 alin. 1 din Codul de procedura civilã restrânge exerciţiul unor drepturi şi libertãţi, restrangere ce nu se poate face decât pentru motivele expres prevãzute în textul menţionat. Motivarea nu are nici o legatura cu prevederile legale atacate. Art. 49 este textul final al unui întreg capitol din Constituţie, capitol ce reglementeazã drepturile şi libertãţile fundamentale. Or, interesul pe care îl reclama autoarea exceptiei de neconstituţionalitate nu poate fi considerat ca face parte din categoria drepturilor şi libertãţilor fundamentale prevãzute în capitolul menţionat, singurele la care se referã art. 49 din Constituţie.
Autoarea exceptiei de neconstituţionalitate susţine, de asemenea, ca "prin <>Decretul nr. 31/1954 privind persoanele fizice şi persoanele juridice, toate persoanele juridice sunt egale în privinta exercitãrii drepturilor lor civile ...". Cu privire la acest argument, Curtea constata ca nu are nici o legatura cu constituţionalitatea art. 544 alin. 1 din Codul de procedura civilã.
Se afirma, în continuare, ca dupã intrarea în vigoare a Constituţiei au dispãrut motivele pentru care, în perioada 1949-1989, a fost restrâns dreptul consemnarii preţului unei adjudecãri numai la C.E.C. sau la administraţiile financiare. Autoarea exceptiei nu precizeazã însã în ce constau motivele dispãrute şi în ce mod influenţeazã ele constituţionalitatea textului contestat din Codul de procedura civilã.
În motivarea exceptiei de neconstituţionalitate se pretinde, de asemenea, ca, în practica, toţi adjudecatarii consemneazã atât garanţia de participare la licitaţie, cat şi preţul adjudecãrii la banca creditoare şi nu la C.E.C. Cu privire la acest argument, Curtea constata, de asemenea, ca acesta nu poate fi un motiv de neconstituţionalitate, constituind o problema de aplicare a legii.
Se mai susţine ca textul atacat contravine prevederilor art. 16 din Constituţia României, potrivit cãrora "Nimeni nu este mai presus de lege, iar persoanele sunt egale în fata legii şi a autoritãţilor publice, fãrã privilegii sau discriminãri".
Curtea constata, în primul rând, ca autoarea exceptiei nu a reprodus corect textul constituţional, inlocuind cuvântul "cetãţenii" cu cuvântul "persoanele". În al doilea rând, se retine ca, în mod constant, Curtea Constituţionalã a statuat în jurisprudenta sa ca art. 16 din Constituţie garanteazã egalitatea în drepturi a cetãţenilor, nu egalitatea persoanelor colective, a persoanelor juridice. De aceea textul constituţional este aplicabil persoanelor juridice numai în cazul în care stabilirea unui regim juridic discriminatoriu s-ar rasfrange asupra cetãţenilor, implicând inegalitatea acestora în fata legii şi a autoritãţilor publice. În acest sens s-a pronunţat Curtea prin Decizia nr. 102/1995, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 287 din 11 decembrie 1995, şi prin Decizia nr. 18/1996, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 70 din 8 aprilie 1996.
În fine, cu privire la susţinerea autorului exceptiei în cadrul dezbaterilor în fond, potrivit cãreia dispoziţiile art. 544 alin. 1 din Codul de procedura civilã sunt abrogate în baza <>art. 103 din Legea nr. 99/1999 privind unele mãsuri pentru accelerarea reformei economice, Curtea constata urmãtoarele:
<>Art. 104 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 99/1999 prevede:
"(1) Urmãtoarele dispoziţii legale nu vor fi aplicabile pentru garanţiile reale prevãzute în prezentul titlu:
..............................................................................
d) Capitolul IV <<Executarea silitã asupra bunurilor nemişcãtoare>> din Codul de procedura civilã."
Art. 544 alin. 1 din Codul de procedura civilã, criticat de autoarea exceptiei, face parte din cap. IV referitor la "Executarea silitã asupra bunurilor nemişcãtoare".
Motivul invocat de autoarea exceptiei nu vizeazã constituţionalitatea textului criticat, ci aplicarea în timp a dispoziţiilor acestuia. Or, sub acest aspect, jurisprudenta Curţii Constituţionale a statuat în mod constant ca nu intra în competenta Curţii controlul aplicãrii legii sub raportul acţiunii lor în timp, ci numai constatarea dacã aceste dispoziţii sunt în concordanta cu Constituţia. Asa s-a procedat, de exemplu, prin Decizia nr. 285/1997, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 183 din 5 august 1997.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c) şi al <>art. 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 544 alin. 1 din Codul de procedura civilã, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Banc-Post" - S.A., Sucursala judeţului Neamt în Dosarul nr. 9.051/1998 al
Judecãtoriei Piatra-Neamt.
Definitiva.
Pronunţatã în şedinţa publica din data de 29 iunie 1999.
PREŞEDINTE,
prof. univ. dr. Ioan Muraru
Magistrat-asistent,
Maria Bratu
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
