Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 973 din 12 iulie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 93 alin. (4) si art. 94 alin. (1) din Legea nr. 122/2006 privind azilul in Romania
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 655 din 14 septembrie 2011
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zolta - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Valentina Bãrbãţeanu - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 93 alin. (4) şi art. 94 alin. (1) din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România, excepţie ridicatã de Azhar Jamil Kayani în Dosarul nr. 10.227/4/2009 al Judecãtoriei Sectorului 4 Bucureşti, care formeazã obiectul Dosarului nr. 3.964D/2010 al Curţii Constituţionale.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Preşedintele dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 3.996D/2010, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a aceloraşi prevederi legale, ridicatã de Hussein Sadaqat în Dosarul nr. 9.968/4/2009 al aceleiaşi instanţe.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Magistratul-asistent referã asupra faptului cã, în ambele dosare, Oficiul Român pentru Imigrãri a transmis note scrise prin care solicitã respingerea excepţiei.
Curtea, din oficiu, vãzând identitatea de obiect a cauzelor menţionate, pune în discuţie problema conexãrii lor.
Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu propunerea de conexare.
Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 3.996D/2010 la Dosarul nr. 3.964D/2010, care a fost primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele Curţii acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiatã, invocând jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, reţine urmãtoarele:
Prin încheierile din 21 mai 2010 şi 30 aprilie 2010, pronunţate în dosarele nr. 10.227/4/2009 şi nr. 9.968/4/2009, Judecãtoria Sectorului 4 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 93 alin. (4) şi art. 94 alin. (1) din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România, excepţie ridicatã de Azhar Jamil Kayani şi, respectiv, de Hussein Sadaqat în cauze referitoare la recunoaşterea statutului de refugiat sau acordarea protecţiei subsidiare.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţã, cã termenul de 30 de zile în care instanţa trebuie sã soluţioneze plângerea împotriva hotãrârii privind accesul la o nouã procedurã de azil este prea scurt, motiv pentru care nu se pot parcurge toate etapele cercetãrii judecãtoreşti, atât instanţa, cât şi pãrţile fiind nevoite sã accelereze sau sã renunţe la parcurgerea unor etape, de exemplu, administrarea întregului probator. Aratã cã dreptul la un proces echitabil impune posibilitatea efectivã şi realã de exercitare a dreptului de acces la justiţie şi de participare directã la propriul proces, cu exercitarea drepturilor procesuale, inclusiv a dreptului la apãrare. De asemenea, se susţine cã textele criticate încalcã dreptul la apãrare şi dreptul la un proces echitabil şi prin aceea cã prevãd cã soluţionarea plângerii are loc fãrã audierea strãinului şi fãrã citarea pãrţilor, deşi este necesar sã se audieze petentul în cazul accesului la o nouã procedurã de azil, deoarece el poate indica elemente noi intervenite şi care nu au putut fi relevate în prima procedurã.
Judecãtoria Sectorului 4 Bucureşti considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, existând posibilitatea judecãrii anumitor cauze în procedurã urgentã, în funcţie de specificul lor. Faptul cã nu se audiazã petentul în aceastã procedurã nu aduce atingere accesului la justiţie, întrucât în aceastã procedurã nu se analizeazã credibilitatea lui în funcţie de declaraţia sa, ci elementele noi şi motivele neimputabile, în funcţie de înscrisurile depuse la dosar sau de transformãrile intervenite în ţara de origine, pe baza informaţiilor obţinute de petent ori de instanţã.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, notele scrise depuse, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 93 alin. (4) şi art. 94 alin. (1) din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 428 din 18 mai 2006, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, care au urmãtorul conţinut:
- Art. 93 alin. (4): "(4) În cazul depunerii plângerii, strãinul poate cere sã i se acorde permisiunea de a rãmâne pe teritoriul României. Cererea de acordare a permisiunii de a rãmâne pe teritoriul statului român se soluţioneazã în regim de urgenţã de cãtre instanţa de judecatã competentã, care se va pronunţa în camera de consiliu, fãrã citarea pãrţilor, printr-o încheiere irevocabilã.";
- Art. 94 alin. (1): "(1) Instanţa soluţioneazã plângerea, fãrã audierea strãinului, în termen de 30 de zile, şi pronunţã o hotãrâre motivatã, prin care:
a) respinge plângerea; sau
b) admite plângerea, acordã accesul la o nouã procedurã de azil şi dispune ca structura competentã a Oficiului Român pentru Imigrãri care a emis hotãrârea sã analizeze cererea în procedurã ordinarã."
În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, textele de lege criticate contravin dispoziţiilor art. 21 - Accesul liber la justiţie şi art. 24 - Dreptul la apãrare din Constituţie, precum şi celor ale art. 6 - Dreptul la un proces echitabil şi ale art. 13 - Dreptul la un recurs efectiv din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, raportate la art. 2 - Dreptul la viaţã şi art. 3 - Interzicerea torturii din aceeaşi convenţie şi la art. 1 - Garanţii procedurale în cazul expulzãrilor de strãini din Protocolul nr. 7 la convenţia menţionatã.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã a mai exercitat controlul de constituţionalitate a dispoziţiilor de lege ce formeazã obiectul prezentei excepţii, prin prisma aceloraşi critici de neconstituţionalitate şi prin raportare la aceleaşi texte constituţionale şi convenţionale. În acest sens este Decizia nr. 1.069 din 20 noiembrie 2007, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 853 din 12 decembrie 2007, prin care Curtea a conchis cã nu poate reţine criticile de neconstituţionalitate referitoare la contradicţia cu prevederile constituţionale şi convenţionale ce consacrã dreptul de acces la instanţã şi dreptul la un proces echitabil, în condiţiile în care solicitantul accesului la o nouã procedurã de azil beneficiazã, în aceastã etapã judiciarã, de exercitarea neîngrãditã a tuturor garanţiilor procesuale pe care drepturile pretins a fi nesocotite le implicã, printre acestea numãrându-se, de exemplu, dreptul de a fi asistat de un apãrãtor şi de un interpret.
Totodatã, Curtea a reţinut cã textele de lege criticate vizeazã procedura specialã de soluţionare a cererii de acordare a accesului la o nouã procedurã de azil, etapã în care nu se mai justificã parcurgerea aceloraşi paşi procedurali ca în procedura iniţialã de soluţionare a cererii de acordare a azilului. Astfel, soluţionarea plângerii împotriva hotãrârii de respingere ca inadmisibilã a cererii de acordare a accesului la o nouã procedurã de azil este analizatã fãrã a mai fi necesarã audierea strãinului, dat fiind faptul cã hotãrârea atacatã a fost respinsã pe motive de inadmisibilitate, deci instanţa de judecatã va analiza raţiunile ce au întemeiat aceastã soluţie şi care ţin de neîndeplinirea corespunzãtoare a condiţiilor prevãzute de art. 88 din lege. Mai mult, instanţa soluţioneazã aceastã plângere în termen de 30 de zile, ceea ce exprimã condiţia celeritãţii în cadrul exercitãrii cãii de atac specifice acestei proceduri.
Întrucât în cauza de faţã nu au fost relevate argumente noi, de naturã sã justifice reconsiderarea acestei jurisprudenţe, îşi menţin valabilitatea considerentele şi soluţia pronunţatã prin decizia citatã.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 93 alin. (4) şi art. 94 alin. (1) din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România, excepţie ridicatã de Azhar Jamil Kayani şi Hussein Sadaqat în Dosarul nr. 10.227/4/2009 şi, respectiv, în Dosarul nr. 9.968/4/2009 ale Judecãtoriei Sectorului 4 Bucureşti.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 12 iulie 2011.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Valentina Bãrbãţeanu
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
