Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 970 din 31 octombrie 2007 referitoare la sesizarea asupra neconstitutionalitatii Legii privind atribuirea unei locuinte generalului in retragere Marin Lungu
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 796 din 22 noiembrie 2007
Cu Adresa nr. CA/781 din 27 iunie 2007, Preşedintele României a transmis Curţii Constituţionale sesizarea de neconstituţionalitate asupra Legii privind atribuirea unei locuinţe generalului în retragere Marin Lungu. Sesizarea, formulatã în temeiul art. 146 lit. a) din Constituţie şi al <>art. 15 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a fost înregistratã la Curtea Constituţionalã sub nr. 6.664 din 27 iunie 2007 şi formeazã obiectul Dosarului nr. 1.071A/2007.
În motivarea sesizãrii de neconstituţionalitate se aratã cã legea contravine prevederilor constituţionale ale art. 4 alin. (2) şi ale art. 16 alin. (1), întrucât legifereazã o situaţie cu caracter personal, precum şi celor ale art. 1 alin. (4), art. 124 alin. (3) şi ale art. 126 alin. (1), deoarece încalcã principiile separaţiei puterilor în stat şi independenţei justiţiei. În acest sens invocã <>Decizia Curţii Constituţionale nr. 600 din 9 noiembrie 2005 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.060 din 26 noiembrie 2005, prin care, de principiu, s-a statuat, pentru considerentele acolo reţinute, cã o lege cu caracter individual este neconstituţionalã. Mai aratã cã, "prin adoptarea legii şi în lipsa unei poziţii contrare explicite, Parlamentul şi-a însuşit motivele prezentate de iniţiatori în expunerea de motive", încãlcând astfel Constituţia "sub motivaţia corectãrii efectelor unei hotãrâri judecãtoreşti pe care o considerã nedreaptã şi în urma cãreia domnul general Lungu a pierdut spaţiul locativ pe care îl deţinea". Or, considerã în continuare, "nicio dispoziţie constituţionalã nu permite Parlamentului sã facã aprecieri asupra hotãrârilor judecãtoreşti şi, mai ales, sã foloseascã puterea sa de unicã autoritate legiuitoare pornind de la premisa nedreptãţii unei hotãrâri judecãtoreşti", fiind "de datoria altor autoritãţi decât Parlamentul, în special de cea a autoritãţilor publice locale, sã soluţioneze o problemã locativã".
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 16 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 643 din 16 iulie 2004, sesizarea a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului şi Avocatului Poporului pentru a prezenta punctele lor de vedere.
Preşedintele Senatului a transmis, cu Adresa nr. XVI/356 din 6 septembrie 2007, prin reprezentantul desemnat în acest sens de Biroul permanent al Senatului, punctul de vedere potrivit cãruia Legea privind atribuirea unei locuinţe generalului în retragere Marin Lungu a fost aprobatã de Senatul României, cu respectarea prevederilor Constituţiei.
Guvernul a transmis punctul sãu de vedere cu Adresa nr. 5/3.494/C.T.P. din 20 august 2007, în care se aratã urmãtoarele: reglementarea cu caracter individual adoptatã de Parlament este un "act de recunoaştere şi de rãsplatã pentru faptele deosebite de eroism ale domnului Marin Lungu, în prezent general în retragere"; <>Decizia Curţii Constituţionale nr. 600/2005 , invocatã în susţinerea criticilor de neconstituţionalitate, are în vedere "o altã reglementare" cu "o serie de particularitãţi care i-au conferit o fizionomie proprie, diferitã de aceea a actelor juridice de putere de rang egal", "or, în speţã, mãsura dispusã - de atribuire a unei locuinţe generalului în retragere - nu constituie numai o mãsurã de protecţie socialã, în acord cu art. 47 alin. (1) din Legea fundamentalã, ci, în principal, un act de recunoaştere şi de rãsplatã pentru faptele deosebite" ale domnului general în retragere Marin Lungu; Parlamentul, care, potrivit art. 61 alin. (1) din Constituţie, este organul reprezentativ al poporului român şi unica autoritate legiuitoare, nu a adoptat legea criticatã "pe criterii discriminatorii vizând rasa, naţionalitatea, originea etnicã, limba, religia, sexul, opinia, apartenenţa politicã ori averea persoanei respective, ci faptele sale deosebite, în folosul patriei", şi nici ca un privilegiu în favoarea acestuia în raport cu alţi cetãţeni, astfel cã nu se poate reţine încãlcarea art. 4 alin. (2) şi art. 16 alin. (1) din Constituţie; legea nu cuprinde nicio prevedere care ar putea aduce atingere actului de justiţie, neexistând, aşa cum susţine autorul sesizãrii, "niciun fel de imixtiune din partea legiuitorului asupra activitãţii instanţelor judecãtoreşti". Art. 1 al legii criticate dispune cã atribuirea în proprietate, cu titlu gratuit, a locuinţei are în vedere calitatea domnului Marin Lungu de "cel mai tânãr veteran de rãzboi, erou al Armatei Române, decorat cu 4 medalii militare de rãzboi şi supravieţuitor al unui lagãr nazist". Aşa fiind, considerã cã nu se poate reţine încãlcarea prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (4), art. 124 alin. (3) şi ale art. 126 alin. (1).
În sfârşit, exprimã opinia cã "era necesar ca, înainte de adoptare, în textul final al expunerii de motive sã se fi efectuat rectificãrile cuvenite, în raport cu intenţia de reglementare şi cu textele legii criticate - care nu vizeazã un act reparatoriu - în cazul unei eventuale sentinţe apreciate ca «nedreaptã» persoana în cauzã putând parcurge, fãrã niciun impediment, toate cãile de atac prevãzute de lege, la instanţele judecãtoreşti competente [art. 126 alin. (1) şi (2) din Constituţie], pentru apãrarea/realizarea tuturor drepturilor sale, în condiţiile respectãrii principiilor separaţiei şi echilibrului puterilor în stat [art. 1 alin. (4) din Constituţie] şi accesului liber la justiţie [art. 21 din Constituţie]".
Preşedintele Camerei Deputaţilor nu a transmis punctul sãu de vedere.
Prin Petiţia înregistratã cu nr. 6.928 din 6 iulie 2007, depusã la dosar, domnul general în rezervã Marin Lungu expune, pe larg, situaţia sa locativã, din care, în esenţã, rezultã cã, deşi restituirea apartamentului sãu a fãcut obiectul a 16 dosare civile, în prezent nu are locuinţã. De asemenea, cu Petiţia nr. 7.278 din 17 iulie 2007, solicitã ca, în temeiul <>art. 52 din Legea nr. 47/1992 , sã fie invitat la termenul de judecatã pentru a prezenta Plenului Curţii sau "unui cadru restrâns" al acestuia situaţia sa locativã judecatã abuziv de Tribunalul Bucureşti şi de Curtea de Apel Bucureşti.
CURTEA,
examinând sesizarea de neconstituţionalitate, punctele de vedere ale Preşedintelui Senatului şi Guvernului, raportul judecãtorului-raportor, Legea privind atribuirea unei locuinţe generalului în retragere Marin Lungu, raportatã la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile din <>Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, reţine urmãtoarele:
Curtea a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. a) din Constituţie, precum şi celor ale <>art. 1, 10, 15 şi 18 din Legea nr. 47/1992 , sã se pronunţe asupra constituţionalitãţii prevederilor legale criticate.
Obiectul controlului de constituţionalitate îl constituie Legea privind atribuirea unei locuinţe generalului în retragere Marin Lungu, potrivit cãreia:
"Art. 1. - Se atribuie în proprietate, cu titlu gratuit, în municipiul Bucureşti, o locuinţã, o casã sau apartament cu 3 camere, pentru generalul în retragere Marin Lungu, cel mai tânãr veteran de rãzboi, erou al Armatei Române, decorat cu 4 medalii militare de rãzboi şi supravieţuitor al unui lagãr nazist.
Art. 2. - "Atribuirea locuinţei se face de cãtre Regia Autonomã «Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat», în termen de cel mult 30 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi."
În opinia autorului sesizãrii, legea criticatã încalcã, în ordinea invocãrii lor, prevederile constituţionale ale art. 4 alin. (2), art. 16 alin. (1), art. 1 alin. (4), art. 124 alin. (3) şi ale art. 126 alin. (1), potrivit cãrora:
- Art. 4 alin. (2): "România este patria comunã şi indivizibilã a tuturor cetãţenilor sãi, fãrã deosebire de rasã, de naţionalitate, de origine etnicã, de limbã, de religie, de sex, de opinie, de apartenenţã politicã, de avere sau de origine socialã.";
- Art. 16 alin. (1): "Cetãţenii sunt egali în faţa legii şi a autoritãţilor publice, fãrã privilegii şi fãrã discriminãri.";
- Art. 1 alin. (4): "Statul se organizeazã potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor - legislativã, executivã şi judecãtoreascã - în cadrul democraţiei constituţionale.";
- Art. 124 alin. (3): "Judecãtorii sunt independenţi şi se supun numai legii.";
- Art. 126 alin. (1): "Justiţia se realizeazã prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecãtoreşti stabilite de lege."
Examinând obiecţia de neconstituţionalitate formulatã, prevederile legii criticate, prin raportare la dispoziţiile din Constituţie incidente, Curtea Constituţionalã constatã cã sesizarea de neconstituţionalitate este întemeiatã şi urmeazã a fi admisã, pentru urmãtoarele considerente:
Asupra unor aspecte constând în reglementarea prin lege a unei situaţii cu caracter personal, precum şi invocarea încãlcãrii prevederilor constituţionale ale art. 4 alin. (2) şi ale art. 16 alin. (1), Curtea Constituţionalã s-a mai pronunţat prin <>Decizia nr. 600 din 9 noiembrie 2005 . Cu acel prilej, în esenţã, s-a statuat cã, şi "în absenţa unei prevederi prohibitive exprese, este de principiu cã legea are, de regulã, caracter normativ, natura primarã a reglementãrilor pe care le conţine fiind dificil de conciliat cu aplicarea acestora la un caz sau la cazuri individuale", cã "este dreptul legiuitorului de a reglementa anumite domenii particulare într-un mod diferit de cel utilizat în cadrul reglementãrii cu caracter general sau, altfel spus, de a deroga de la dreptul comun, procedeu la care, de altfel, s-a mai apelat în aceastã materie", precum şi cã, în ipoteza în care "reglementarea specialã, diferitã de cea constitutivã de drept comun, are caracter individual, fiind adoptatã intuitu personae, ea înceteazã de a mai avea legitimitate, dobândind caracter discriminatoriu şi, prin aceasta, neconstituţional". Aşa fiind, urmeazã sã se constate cã şi prezenta lege, care instituie un regim juridic intuitu personae, contravine, pentru considerentele reţinute în decizia menţionatã, dispoziţiilor constituţionale ale art. 4 alin. (2) şi ale art. 16 alin. (1) şi, în consecinţã, este neconstituţionalã.
De altfel, Curtea constatã cã, prin obiectul sãu - atribuirea unei locuinţe -, legea supusã controlului de constituţionalitate dispune într-un domeniu ce intrã în competenţa de reglementare a organelor administraţiei publice, iar nu a Parlamentului, care nu legifereazã cu privire la drepturi cu caracter individual.
Faţã de argumentele înfãţişate, din care rezultã neconstituţionalitatea Legii privind atribuirea unei locuinţe generalului în retragere Marin Lungu, analizarea susţinerilor privind încãlcarea art. 124 alin. (3) şi ale art. 126 alin. (1) din Constituţie, precum şi aspectele de fapt privind situaţia locativã a domnului general în retragere Marin Lungu sunt irelevante.
Faţã de cele arãtate, Curtea constatã cã Legea privind atribuirea unei locuinţe generalului în retragere Marin Lungu este neconstituţionalã.
În temeiul dispoziţiilor art. 146 lit. a) şi ale art. 147 alin. (2) şi (4) din Constituţie, precum şi al prevederilor art. 11 alin. (1) lit. A.a), al art. 15 alin. (1) şi al <>art. 18 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, cu majoritate de voturi,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Constatã cã Legea privind atribuirea unei locuinţe generalului în retragere Marin Lungu este neconstituţionalã.
Definitivã şi general obligatorie.
Decizia se comunicã Preşedintelui României, preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului şi primului-ministru şi se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Dezbaterea a avut loc la data de 31 octombrie 2007 şi la aceasta au participat: Ioan Vida, preşedinte, Nicolae Cochinescu, Aspazia Cojocaru, Acsinte Gaspar, Petre Ninosu, Ion Predescu, Valentin Zoltan Puskas, Tudorel Toader şi Augustin Zegrean, judecãtori.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
Prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent-şef,
Gabriela Dragomirescu
_________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
