Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 967 din 25 septembrie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 10 alin. (2), art. 16 alin. (1) si (7), art. 17, art. 18, art. 19 alin. (1), art. 25 alin. (1) si (3), art. 26 alin. (3), art. 27, art. 28, art. 33 alin. (1) si ale art. 34 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 747 din 5 noiembrie 2008
Acsinte Gaspar - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Ion Tiucã - procuror
Marieta Safta - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 alin. (1) şi (7), art. 17, art. 18, art. 19 alin. (1), art. 25 alin. (1) şi (3), art. 26 alin. (3), art. 28, art. 33 alin. (1) şi ale <>art. 34 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, excepţie invocatã de Societatea Comercialã "Amurco" - S.R.L. în Dosarul nr. 97/180/2008 al Judecãtoriei Bacãu.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Preşedintele dispune sã se facã apelul şi în Dosarul nr. 1.351D/2008, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 alin. (2), art. 16 alin. (1), art. 17, art. 18, art. 19 alin. (1), art. 25 alin. (1) şi (3), art. 26 alin. (3), art. 27, art. 28, art. 33 alin. (1) şi ale <>art. 34 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, excepţie invocatã de Viliu Farcaşi în Dosarul nr. 595/291/2008 al Judecãtoriei Roman.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Preşedintele dispune sã se facã apelul şi în Dosarul nr. 1.423D/2008, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 34 alin. (1) din aceeaşi ordonanţã a Guvernului ca şi în precedentele dosare, excepţie invocatã de Societatea Comercialã "Gilrexim Trans" - S.R.L. în Dosarul nr. 946/290/2007 al Tribunalului Caraş-Severin.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Curtea, având în vedere cã obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 1.194D/2008, nr. 1.351D/2008 şi nr. 1.423D/2008 este similar, pune în discuţie, din oficiu, problema conexãrii cauzelor.
Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.
Curtea, deliberând, în temeiul <>art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , dispune conexarea dosarelor nr. 1.423D/2008 şi nr. 1.351D/2008 la Dosarul nr. 1.194D/2008, care a fost primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiatã, arãtând cã normele criticate nu încalcã dispoziţiile constituţionale invocate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 24 aprilie 2008, pronunţatã în Dosarul nr. 97/180/2008, Judecãtoria Bacãu a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 alin. (1) şi (7), art. 17, art. 18, art. 19 alin. (1), art. 25 alin. (1) şi (3), art. 26 alin. (3), art. 28, art. 33 alin. (1) şi ale <>art. 34 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, excepţie invocatã de Societatea Comercialã "Amurco" - S.R.L.
Prin Încheierea din 14 mai 2008, pronunţatã în Dosarul nr. 595/291/2008, Judecãtoria Roman a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 alin. (2), art. 16 alin. (1), art. 17, art. 18, art. 19 alin. (1), art. 25 alin. (1) şi (3), art. 26 alin. (3), art. 27, art. 28, art. 33 alin. (1) şi ale <>art. 34 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, excepţie invocatã de Viliu Farcaşi.
Prin Încheierea din 22 aprilie 2008, pronunţatã în Dosarul nr. 946/290/2007, Tribunalul Caraş-Severin a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 34 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, excepţie invocatã de Societatea Comercialã "Gilrexim Trans" - S.R.L.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate asemãnãtoare în dosarele conexate, se susţine, în esenţã, cã prin folosirea noţiunii de "contravenient", al cãrei echivalent în materie penalã este dat de noţiunea de "infractor", înainte ca instanţa de judecatã sã pronunţe hotãrârea definitivã de condamnare, se încalcã prezumţia de nevinovãţie. Totodatã, se aratã cã textele de lege criticate sunt neconstituţionale, întrucât sarcina probei în cazul plângerii formulate de contravenient împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei şi de stabilire a sancţiunii revine acestuia, ca urmare a poziţiei sale de contestator, iar nu organului care a aplicat sancţiunea. Aceasta înseamnã cã însuşi contravenientul trebuie sã îşi probeze în faţa instanţei nevinovãţia, deşi constituţional este ca agentul constatator sã dovedeascã vinovãţia lui. Se invocã jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului - Cauza Anghel împotriva României şi se aratã cã, raportat la aceastã jurisprudenţã, contravenţia din dreptul român are o naturã "penalã" şi, în consecinţã, şi în materie contravenţionalã ar trebui respectat principiul prezumţiei de nevinovãţie, ceea ce "ar trebui sã conducã la modificarea procedurii plângerii contravenţionale", cel ce a sãvârşit o contravenţie trebuind sã se bucure de acelaşi tratament ca şi persoanele care au sãvârşit infracţiuni. Astfel, ar trebui ca dreptul comun în materie sã prevadã rãsturnarea sarcinii probei şi sã se elimine noţiunea de "contravenient". Cu privire la <>art. 34 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 , se mai aratã cã îngrãdeşte liberul acces la justiţie şi încalcã dreptul la un proces echitabil, în care sã poatã fi administrate probe care sã dovedeascã netemeinicia şi nelegalitatea procesului-verbal de contravenţie.
Judecãtoria Bacãu constatã, mai întâi, cã critica de neconstituţionalitate are în vedere douã probleme distincte: stabilirea nejudiciarã a vinovãţiei contravenţionale şi sarcina probei în procedura judiciarã contravenţionalã de drept comun. Cu privire la primul aspect, instanţa apreciazã cã nu sunt întemeiate criticile formulate, deoarece utilizarea de cãtre legiuitor a noţiunii de contravenient nu înseamnã şi stabilirea vinovãţiei sau încãlcarea prezumţiei de nevinovãţie. În ceea ce priveşte al doilea aspect, în opinia instanţei, sintagma "administreazã orice alte probe prevãzute de lege, necesare în vederea verificãrii legalitãţii şi temeiniciei procesului-verbal", prevãzutã de <>art. 34 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 , este neconstituţionalã, deoarece "face sã se nascã o prezumţie relativã în defavoarea contravenientului pe tãrâmul probatoriului în faza judiciarã".
Judecãtoria Roman apreciazã cã nu sunt întemeiate criticile formulate, deoarece utilizarea de cãtre legiuitor a noţiunii de contravenient nu înseamnã şi stabilirea vinovãţiei sau încãlcarea prezumţiei de nevinovãţie. De asemenea, faptul cã în soluţionarea plângerilor contravenţionale instanţa trebuie sã urmeze o procedurã distinctã de cea a dreptului procesual civil nu conduce la ideea rãsturnãrii sarcinii probei, ceea ce ar fi contrar intereselor contravenientului, ci, mai degrabã, la ideea exercitãrii dreptului la apãrare. Se mai aratã cã "chiar şi din hotãrârea privind Cauza Anghel contra României nu rezultã cã instanţa europeanã considerã procedura contravenţionalã neconformã Convenţiei, ci doar modul de aplicare a acesteia ar putea duce la o astfel de încãlcare".
Tribunalul Caraş-Severin apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, întrucât textul criticat nu instituie nicio prezumţie de nelegalitate a procesului-verbal, ci, dimpotrivã, îndrituieşte instaţa sã verifice dacã procesul-verbal este în mod legal şi temeinic întocmit, în acest sens putând administra orice probã prevãzutã de lege.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Avocatul Poporului considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, întrucât textele de lege criticate nu încalcã dispoziţiile constituţionale invocate. Se face referire şi la jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecãtorulraportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îi constituie dispoziţiile art. 10 alin. (2), art. 16 alin. (1) şi (7), art. 17, art. 18, art. 19 alin. (1), art. 25 alin. (1) şi (3), art. 26 alin. (3), art. 27, art. 28, art. 33 alin. (1) şi ale <>art. 34 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, având urmãtorul cuprins:
- Art. 10 alin. (2): "Când contravenţiile au fost constatate prin acelaşi proces-verbal, sancţiunile contravenţionale se cumuleazã fãrã a putea depãşi dublul maximului amenzii prevãzut pentru contravenţia cea mai gravã sau, dupã caz, maximul general stabilit în prezenta ordonanţã pentru prestarea unei activitãţi în folosul comunitãţii.";
- Art. 16 alin. (1) şi (7): "(1) Procesul-verbal de constatare a contravenţiei va cuprinde în mod obligatoriu: data şi locul unde este încheiat; numele, prenumele, calitatea şi instituţia din care face parte agentul constatator; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupaţia şi locul de muncã al contravenientului; descrierea faptei contravenţionale cu indicarea datei, orei şi locului în care a fost sãvârşitã, precum şi arãtarea împrejurãrilor ce pot servi la aprecierea gravitãţii faptei şi la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabileşte şi se sancţioneazã contravenţia; indicarea societãţii de asigurãri, în situaţia în care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulaţie; posibilitatea achitãrii în termen de 48 de ore a jumãtate din minimul amenzii prevãzute de actul normativ, dacã acesta prevede o asemenea posibilitate; termenul de exercitare a cãii de atac şi organul la care se depune plângerea. [...]
(7) În momentul încheierii procesului-verbal agentul constatator este obligat sã aducã la cunoştinţã contravenientului dreptul de a face obiecţiuni cu privire la conţinutul actului de constatare. Obiecţiunile sunt consemnate distinct în procesulverbal la rubrica «Alte menţiuni», sub sancţiunea nulitãţii procesului-verbal.";
- Art. 17: "Lipsa menţiunilor privind numele, prenumele şi calitatea agentului constatator, numele şi prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii şi a sediului acesteia, a faptei sãvârşite şi a datei comiterii acesteia sau a semnãturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constatã şi din oficiu.";
- Art. 18: "Contravenientul este obligat sã prezinte agentului constatator, la cerere, actul de identitate ori documentele în baza cãrora se fac menţiunile prevãzute la art. 16 alin. (3). În caz de refuz, pentru legitimarea contravenientului agentul constatator poate apela la ofiţeri şi subofiţeri de poliţie, jandarmi sau gardieni publici.";
- Art. 19 alin. (1): "Procesul-verbal se semneazã pe fiecare paginã de agentul constatator şi de contravenient. În cazul în care contravenientul nu se aflã de faţã, refuzã sau nu poate sã semneze, agentul constatator va face menţiune despre aceste împrejurãri, care trebuie sã fie confirmate de cel puţin un martor. În acest caz procesul-verbal va cuprinde şi datele personale din actul de identitate al martorului şi semnãtura acestuia.";
- Art. 25 alin. (1) şi (3): "(1) Procesul-verbal se va înmâna sau, dupã caz, se va comunica, în copie, contravenientului şi, dacã este cazul, pãrţii vãtãmate şi proprietarului bunurilor confiscate. [...]
(3) În situaţia în care contravenientul a fost sancţionat cu amendã, precum şi dacã a fost obligat la despãgubiri, o datã cu procesul-verbal, acestuia i se va comunica şi înştiinţarea de platã. În înştiinţarea de platã se va face menţiunea cu privire la obligativitatea achitãrii amenzii la instituţiile abilitate sã o încaseze, potrivit legislaţiei în vigoare şi, dupã caz, a despãgubirii, în termen de 15 zile de la comunicare, în caz contrar urmând sã se procedeze la executarea silitã.";
- Art. 26 alin. (3): "În cazul în care contravenientul nu este prezent sau, deşi prezent, refuzã sã semneze procesul-verbal, comunicarea acestuia, precum şi a înştiinţãrii de platã se face de cãtre agentul constatator în termen de cel mult o lunã de la data încheierii.";
- Art. 27: "Comunicarea procesului-verbal şi a înştiinţãrii de platã se face prin poştã, cu aviz de primire, sau prin afişare la domiciliul sau la sediul contravenientului. Operaţiunea de afişare se consemneazã într-un proces-verbal semnat de cel puţin un martor.";
- Art. 28: "(1) Contravenientul poate achita, pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesuluiverbal ori, dupã caz, de la data comunicãrii acestuia, jumãtate din minimul amenzii prevãzute în actul normativ, agentul constatator fãcând menţiune despre aceastã posibilitate în procesul-verbal. În actul normativ de stabilire a contravenţiilor aceastã posibilitate trebuie menţionatã în mod expres. Termenele statornicite pe ore încep sã curgã de la miezul nopţii zilei urmãtoare, iar termenul care se sfârşeşte într-o zi de sãrbãtoare legalã sau când serviciul este suspendat se va prelungi pânã la sfârşitul primei zile de lucru urmãtoare.
(2) Amenzile care se cuvin bugetului de stat pot fi achitate la Casa de Economii şi Consemnaţiuni - C.E.C. - S.A. sau la unitãţile Trezoreriei Statului, iar amenzile cuvenite bugetelor locale se achitã la Casa de Economii şi Consemnaţiuni - C.E.C. - S.A. sau la casieriile autoritãţilor administraţiei publice locale ori ale altor instituţii publice abilitate sã administreze veniturile bugetelor locale, indiferent de localitatea pe a cãrei razã acestea funcţioneazã, de cetãţenia, domiciliul sau de reşedinţa contravenientului ori de locul sãvârşirii contravenţiei, precum şi la ghişeul unic din punctele de trecere a frontierei de stat a României. O copie de pe chitanţã se predã de cãtre contravenient agentului constatator sau se trimite prin poştã organului din care acesta face parte, potrivit dispoziţiilor alin. (1).
(3) Amenzile contravenţionale pot fi achitate şi prin intermediul instrumentelor de platã electronicã în cadrul Ghişeului virtual de plãţi, proiect-pilot coordonat de Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, parte a Sistemului e-guvernare, din cadrul Sistemului Electronic Naţional. În acest caz:
a) achitarea unei amenzi contravenţionale se dovedeşte prin prezentarea extrasului de cont al plãtitorului sau a dovezii de platã emise de Ghişeul virtual de plãţi, aceasta specificând data şi ora efectuãrii plãţii;
b) se eliminã obligativitatea pentru plãtitor de a preda o copie de pe extrasul de cont sau de pe dovada de platã emisã de Ghişeul virtual de plãţi cãtre agentul constatator sau organul din care acesta face parte.";
- Art. 33 alin. (1): "Judecãtoria va fixa termen de judecatã, care nu va depãşi 30 de zile, şi va dispune citarea contravenientului sau, dupã caz, a persoanei care a fãcut plângerea, a organului care a aplicat sancţiunea, a martorilor indicaţi în procesul-verbal sau în plângere, precum şi a oricãror alte persoane în mãsurã sã contribuie la rezolvarea temeinicã a cauzei.";
- Art. 34 alin. (1): "Instanţa competentã sã soluţioneze plângerea, dupã ce verificã dacã aceasta a fost introdusã în termen, ascultã pe cel care a fãcut-o şi pe celelalte persoane citate, dacã aceştia s-au prezentat, administreazã orice alte probe prevãzute de lege, necesare în vederea verificãrii legalitãţii şi temeiniciei procesului-verbal, şi hotãrãşte asupra sancţiunii, despãgubirii stabilite, precum şi asupra mãsurii confiscãrii."
Textele constituţionale invocate în susţinerea excepţiei sunt cele ale art. 11 referitoare la dreptul internaţional şi dreptul intern, ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 20 alin. (1) referitoare la tratatele internaţionale privind drepturile omului, ale art. 21 privind accesul liber la justiţie şi ale art. 23 alin. (11) privind prezumţia de nevinovãţie, cu raportare la art. 6 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, privind dreptul la un proces echitabil.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate astfel cum a fost formulatã, Curtea constatã cã textele de lege criticate au mai format obiect al controlului de constituţionalitate, cu o motivare asemãnãtoare şi prin raportare la aceleaşi prevederi constituţionale, convenţionale, respectiv, mai recent, cu raportare la aceeaşi jurisprudenţã europeanã ca şi în cauza de faţã.
Astfel, de exemplu, prin <>Decizia nr. 183 din 8 mai 2003 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 425 din 17 iunie 2003, Curtea a respins excepţia ca neîntemeiatã, reţinând, în esenţã, cã "utilizarea de cãtre legiuitor a noţiunii de contravenient (...) nu are semnificaţia înfrângerii prezumţiei de nevinovãţie consacrate de art. 23 alin. (11) din Constituţie". De asemenea, Curtea a statuat cã "din procedura de soluţionare a plângerii împotriva procesului-verbal de stabilire şi sancţionare a contravenţiei nu rezultã rãsturnarea sarcinii probei, (...) ci, mai degrabã, exercitarea dreptului la apãrare".
În acelaşi sens sunt <>Decizia nr. 259 din 20 martie 2007 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 26 aprilie 2007, Decizia nr. 216 din 28 februarie 2008, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 243 din 28 martie 2008, şi <>Decizia nr. 490 din 6 mai 2008 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 401 din 28 mai 2008.
Deoarece nu au intervenit elemente noi, de naturã sã conducã la reconsiderarea acestei jurisprudenţe, atât considerentele, cât şi soluţia pronunţatã în deciziile menţionate îşi pãstreazã valabilitatea şi în cauza de faţã.
Pentru motivele mai sus arãtate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 alin. (2), art. 16 alin. (1) şi (7), art. 17, art. 18, art. 19 alin. (1), art. 25 alin. (1) şi (3), art. 26 alin. (3), art. 27, art. 28, art. 33 alin. (1) şi ale <>art. 34 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, excepţie invocatã de Societatea Comercialã "Amurco" - S.R.L. în Dosarul nr. 97/180/2008 al Judecãtoriei Bacãu, de Viliu Farcaşi în Dosarul nr. 595/291/2008 al Judecãtoriei Roman şi de Societatea Comercialã "Gilrexim Trans" - S.R.L. în Dosarul nr. 946/290/2007 al Tribunalului Caraş-Severin.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 25 septembrie 2008.
PREŞEDINTE,
ACSINTE GASPAR
Magistrat-asistent,
Marieta Safta
________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
