Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 966 din 12 iulie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 73 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 675 din 22 septembrie 2011
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Daniela Ramona Mariţiu - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 73 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Unic Cremona Serv" - S.R.L. din Bistriţa în Dosarul nr. 469.1/112/2009 al Tribunalului Bistriţa-Nãsãud - Secţia comercialã, de contencios administrativ şi fiscal. Excepţia formeazã obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.800D/2010.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã. În acest sens, face referire la Decizia nr. 295 din 3 martie 2009, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 214 din 2 aprilie 2009.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 16 iunie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 469.1/112/2009, Tribunalul Bistriţa-Nãsãud - Secţia comercialã, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 73 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Unic Cremona Serv" - S.R.L. din Bistriţa.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia aratã cã textul criticat lasã posibilitatea înscrierii unor creanţe în tabelul definitiv al tuturor creditorilor, fãrã ca judecãtorul-sindic sã poatã dispune administrarea probelor care sã îi permitã adoptarea unei hotãrâri juste. Se încalcã astfel prevederile constituţionale ale art. 16 alin. (1) şi (3) şi art. 21 alin. (1) şi (2).
Tribunalul Bistriţa-Nãsãud - Secţia comercialã, de contencios administrativ şi fiscal apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile reprezentantului Ministerului Public, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze prezenta excepţie.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 73 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, cu urmãtorul conţinut: "La termenul stabilit prin sentinţa de deschidere a procedurii pentru definitivarea tabelului de creanţe, judecãtorul-sindic va soluţiona deodatã, printr-o singurã sentinţã, toate contestaţiile, chiar dacã pentru soluţionarea unora ar fi nevoie de administrare de probe; în acest din urmã caz, judecãtorul-sindic poate sã admitã, în tot sau în parte, înscrierea creanţelor respective în mod provizoriu în tabelul definitiv al tuturor creditorilor împotriva averii debitorului."
În susţinerea neconstituţionalitãţii acestor dispoziţii legale, autorul excepţiei invocã încãlcarea prevederilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) şi (3) referitoare la egalitatea în drepturi şi art. 21 alin. (1) şi (2) referitoare la accesul liber la justiţie.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã, prin Decizia nr. 631 din 29 mai 2008, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 526 din 11 iulie 2008, rãspunzând unei critici identice, a statuat cã dispoziţiile legale criticate au ca scop, ca de altfel întreaga procedurã instituitã prin Legea nr. 85/2006, acoperirea pasivului debitorului aflat în insolvenţã şi, în acelaşi timp, pe un plan mai general, asanarea mediului comercial, ceea ce corespunde obligaţiei statului înscrise în art. 135 alin. (2) lit. a) din Constituţie. Specificul procedurii a impus adoptarea unor reguli de procedurã speciale, care derogã de la normele dreptului comun, stabilirea acestora constituind atributul exclusiv al legiuitorului, potrivit prevederilor art. 126 alin. (2) din Constituţie. În acest context, reglementarea prin lege a obligaţiei judecãtorului-sindic de a soluţiona deodatã, printr-o singurã sentinţã, toate contestaţiile cu privire la creanţele şi drepturile de preferinţã trecute de administratorul judiciar sau de lichidator în tabelul preliminar de creanţe, chiar dacã pentru soluţionarea unora ar fi nevoie de administrare de probe, constituie expresia uneia dintre caracteristicile definitorii ale procedurii insolvenţei, şi anume celeritatea în realizarea scopurilor declarate mai sus. În absenţa unei atari dispoziţii de lege, procedura, care de regulã are caracter colectiv, implicând participarea unui numãr mare de creditori ce vin în concurs pentru satisfacerea propriilor creanţe, ar fi cu mult întârziatã, situaţie ce ar genera o stare de perpetuã incertitudine cât priveşte raporturile juridice stabilite între pãrţile implicate, persoane fizice sau comercianţi, afectând grav stabilitatea şi securitatea care trebuie sã le caracterizeze.
Însã Curtea a constatat cã, deşi procedura insolvenţei pune accent pe o desfãşurare rapidã a procesului, ea oferã, pe de altã parte, suficiente garanţii procesuale pãrţilor implicate. Astfel, potrivit chiar textului de lege criticat, judecãtorul-sindic va soluţiona, la termenul stabilit pentru definitivarea tabelului de creanţe, contestaţiile pentru care ar fi nevoie de administrarea unor probe, prin admiterea provizorie, iar nu definitivã a creanţelor contestate. Prin urmare, înscrierea unei astfel de creanţe în tabelul definitiv al tuturor creanţelor împotriva averii debitorului are caracter provizoriu, putând fi modificatã oricând pe parcursul derulãrii procedurii, ca urmare a completãrii probatoriului. Mai mult, dispoziţiile art. 75 din Legea nr. 85/2006 prevãd cã pânã la închiderea procedurii, orice parte interesatã poate face contestaţie împotriva trecerii unei creanţe sau a unui drept de preferinţã în tabelul definitiv de creanţe, în cazul descoperirii existenţei unui fals, dol ori unei erori esenţiale care au determinat admiterea creanţei sau a dreptului de preferinţã, precum şi în cazul descoperirii unor titluri hotãrâtoare şi pânã atunci necunoscute. În aceastã situaţie, judecarea contestaţiei se va face de judecãtorul-sindic, cu citarea tuturor pãrţilor interesate, iar pânã la judecarea irevocabilã a contestaţiei, judecãtorul-sindic va putea declara creanţa sau dreptul de preferinţã contestat ca admis numai provizoriu.
O garanţie proceduralã în plus o constituie prevederile art. 12 din Legea nr. 85/2006, potrivit cãrora hotãrârile judecãtorului-sindic, care sunt definitive şi executorii, pot fi atacate separat cu recurs, dupã o procedurã stabilitã prin dispoziţiile art. 8 din aceeaşi lege.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de naturã sã determine schimbarea acestei jurisprudenţe, atât considerentele, cât şi soluţia deciziei menţionate îşi pãstreazã valabilitatea şi în prezenta cauzã.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 73 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Unic Cremona Serv" - S.R.L. din Bistriţa în Dosarul nr. 469.1/112/2009 al Tribunalului Bistriţa-Nãsãud - Secţia comercialã, de contencios administrativ şi fiscal.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 12 iulie 2011.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Daniela Ramona Mariţiu
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
