Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 963 din 6 iulie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 969 si art. 1073 din Codul civil
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 601 din 25 august 2010
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Iulia Antoanella Motoc - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Antonia Constantin - procuror
Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 969 şi art. 1073 din Codul civil, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Retail Food Service" S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 22.904/301/2009 al Judecãtoriei Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilã.
Dezbaterile au avut loc în şedinţa publicã din 29 iunie 2010 şi au fost consemnate în încheierea de la acea datã, când, având nevoie de timp pentru a delibera, Curtea a amânat pronunţarea pentru data de 6 iulie 2010.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 2 februarie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 22.904/301/2009, Judecãtoria Sectorului 3 Bucureşti Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 969 şi art. 1073 din Codul civil, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Retail Food Service" S.R.L. din Bucureşti.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul considerã cã dispoziţiile criticate asimileazã legii contractele civile, sub aspectul efectelor pe care acestea din urmã le produc între pãrţi. Astfel, prevederile art. 969 din Codul civil încalcã principiul stabilit de art. 61 din Constituţia României, potrivit cãruia Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a statului, întrucât permit ca persoanele private sã încheie convenţii cu putere de lege, voinţa legiuitorului putând fi înfrântã prin simplul acord de voinţã al pãrţilor contractante.
Judecãtoria Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilã apreciazã cã excepţia este neîntemeiatã, dispoziţiile legale criticate nu încalcã prevederile constituţionale, art. 969 din Codul civil instituind un principiu fundamental al dreptului civil, respectiv principiul forţei obligatorii a convenţiilor legal încheiate.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie art. 969 şi art. 1073 din Codul civil, texte de lege care au urmãtorul conţinut:
- Art. 969: "Convenţiile legal fãcute au putere de lege între pãrţile contractante.
Ele se pot revoca prin consimţãmântul mutual sau din cauze autorizate de lege.";
- Art. 1073: "Creditorul are dreptul de a dobândi îndeplinirea exactã a obligaţiei, şi în caz contrar are dreptul la dezdãunare."
În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 16, art. 21 alin. (3), art. 24 alin. (1) şi art. 61.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine cã s-a mai pronunţat asupra constituţionalitãţii dispoziţiilor criticate prin <>Decizia nr. 604 din 28 aprilie 2009 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 514 din 27 iulie 2009, constatând cã art. 969 din Codul civil consacrã principiul forţei obligatorii a convenţiilor civile "pacta sunt servanda", iar art. 1073, care face parte din cap. VII din acelaşi cod - "Despre efectele obligaţiilor", stabileşte regula de principiu privind efectul general al obligaţiilor, şi anume dreptul creditorului de a urmãri şi a obţine de la debitor îndeplinirea exactã a prestaţiei la care s-a obligat sau de a cere despãgubiri în caz de neexecutare.
Curtea a reţinut cã finalitatea acestui din urmã text din Codul civil constã, aşa cum a statuat Curtea Constituţionalã în jurisprudenţa sa (<>Decizia nr. 432 din 15 aprilie 2008 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 425 din 6 iunie 2008), în realizarea drepturilor legale ale creditorului prin determinarea debitorului de a executa obligaţia la care este ţinut în temeiul unui contract încheiat între aceştia, sub sancţiunea suportãrii unor despãgubiri.
Încheierea unui contract fiind guvernatã de principiul libertãţii contractuale şi al consensualismului, pãrţile pot sã determine, prin voinţa lor, clauzele contractuale şi efectele pe care acestea urmeazã sã le producã. Or, susţinerile autorului excepţiei de neconstituţionalitate, potrivit cãrora voinţa legiuitorului poate fi înfrântã prin simplul acord de voinţã al pãrţilor, exprimat cu ocazia încheierii contractului, reprezintã aspecte care ţin de modul de aplicare a prevederilor legale în cauzã. Or, exercitarea controlului asupra activitãţii de aplicare a normelor legale reprezintã atributul exclusiv al instanţelor judecãtoreşti, Curtea Constituţionalã fiind competentã, potrivit <>art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, sã se pronunţe numai asupra constituţionalitãţii prevederilor de lege cu privire la care a fost sesizatã, şi nu asupra modului de aplicare a acestora.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca fiind inadmisibilã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 969 şi art. 1073 din Codul civil, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Retail Food Service" - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 22.904/301/2009 al Judecãtoriei Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 6 iulie 2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Mihaela Senia Costinescu
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
