Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 963 din 20 noiembrie 2012 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor, precum si a dispozitiilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor prevazute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 26 din 12 ianuarie 2013
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ştefan Minea - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Irina Loredana Gulie - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, precum şi a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, excepţie invocată de Ana Huluţă în Dosarul nr. 7.187/83/2011 al Tribunalului Satu Mare - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 985D/2012.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă, şi, în subsidiar, ca neîntemeiată, invocând jurisprudenţa Curţii Constituţionale în această materie.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 9 mai 2012, pronunţată în Dosarul nr. 7.187/83/2011, Tribunalul Satu Mare - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, precum şi a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, excepţie invocată de Ana Huluţă într-o cauză având ca obiect soluţionarea contestaţiei formulate împotriva unei decizii de pensionare emise în baza Legii nr. 119/2010.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată, în esenţă, că actele normative criticate încalcă principiul constituţional al separaţiei puterilor în stat şi principiul autorităţii de lucru judecat, deoarece, reglementând o nouă modalitate de stabilire a pensiilor personalului auxiliar din cadrul instanţelor de judecată, au avut drept consecinţă stabilirea unor cuantumuri ale pensiilor diferite de cele din momentul pensionării, ce au fost confirmate prin hotărâri judecătoreşti irevocabile, anterior adoptării actelor normative criticate.
De asemenea, se susţine că dispoziţiile Legii nr. 119/2010 şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 contravin prevederilor art. 6 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, potrivit cărora actele normative trebuie să instituie reguli necesare, suficiente şi posibile, să fie temeinic fundamentate şi să ia în considerare interesul social, politica legislativă a statului român şi cerinţa armonizării legislaţiei naţionale cu tratatele internaţionale la care România este parte. Or, în opinia autoarei excepţiei, prin adoptarea actelor normative criticate nu s-a realizat scopul propus, şi anume obţinerea unor economii semnificative la bugetul de stat, dat fiind, că, în fapt, s-a produs o creştere a deficitului bugetar din cauza creşterii a 95% dintre pensiile din sistemul de apărare şi ordine publică, în urma recalculării acestora. În acest mod, s-a creat o adâncă instabilitate socială şi un dezechilibru între interesul general al societăţii şi imperativul apărării drepturilor fundamentale ale omului.
Actele normative criticate contravin şi dispoziţiilor constituţionale privind obligaţia statului de a asigura un nivel de trai decent, dat fiind faptul că "au accentuat într-un mod nerezonabil dezechilibrul preexistent în sistemul de pensii publice între venituri şi cheltuieli (...)". Mai mult, se arată că aceste măsuri legislative afectează stabilitatea economică a ţării şi implicit securitatea naţională, privită din punctul de vedere al valorilor economice, financiare sau sociale pe care le prejudiciază.
Se mai susţine că scopul legitim al acestor acte normative, respectiv diminuarea semnificativă a deficitului bugetului asigurărilor sociale de stat, nu a fost realizat, în condiţiile în care, în mod inechitabil, doar 10% din numărul pensionarilor, respectiv aceia care beneficiau de pensii de serviciu, au suportat această povară a măsurilor restrictive. Mai mult, ponderea totală a cuantumului pensiilor de serviciu în cadrul bugetului asigurărilor sociale era cu mult mai mică, în raport cu numărul pensiilor contributive, acestea din urmă reprezentând, în opinia autoarei excepţiei, aproximativ 90% din totalul sumelor alocate pentru plata pensiilor, astfel încât nu era justificată recalcularea pensiilor de serviciu, cu scopul reechilibrării bugetului.
Tribunalul Satu Mare - Secţia I civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate.
Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că actele normative criticate, reglementând măsuri legislative pe baza cărora instituţiile implicate să poată realiza toate procedurile administrative necesare stabilirii drepturilor de pensie într-un mod obiectiv şi justificat, a realizat în fapt o aplicare a principiului constituţional al separaţiei puterilor în stat. Invocă cele statuate de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 1.237 din 6 octombrie 2010 sau Decizia nr. 215 din 13 martie 2012. Se mai arată că susţinerile privind încălcarea normelor de tehnică legislativă nu pot fi reţinute în scopul analizării constituţionalităţii actelor normative criticate.
Avocatul Poporului apreciază că actele normative criticate sunt constituţionale, invocând punctele de vedere exprimate în jurisprudenţa Curţii Constituţionale în această materie.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum rezultă din încheierea de sesizare, îl reprezintă prevederile Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, precum şi dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 457 din 30 iunie 2011.
În realitate, având în vedere fondul cauzei deduse judecăţii instanţei judecătoreşti, care vizează soluţionarea unei contestaţii împotriva unei decizii de recalculare a pensiei de serviciu a unei persoane care a deţinut calitatea de personal auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti, rezultă că sunt criticate prevederile art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, precum şi dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, prevederi asupra cărora Curtea urmează a se pronunţa.
Prevederile art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010 au următorul cuprins: "Pe data intrării în vigoare a prezentei legi, următoarele categorii de pensii, stabilite pe baza legislaţiei anterioare, devin pensii în înţelesul Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare:
[...]
c) pensiile de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea;".
În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, actele normative criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (4) şi (5) referitor la principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat şi la respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, şi art. 47 alin. (1) referitor la nivelul de trai decent.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele:
I. Prevederile art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010 au mai constituit obiect al controlului de constituţionalitate în raport cu dispoziţiile constituţionale cuprinse în art. 47 alin. (1) referitor la nivelul de trai decent şi în raport cu o motivare similară celei invocate în prezenta cauză. Astfel, prin Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, Decizia nr. 1.590 din 13 decembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 93 din 6 februarie 2012, şi Decizia nr. 1.269 din 27 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 835 din 25 noiembrie 2011, Curtea a reţinut că aceste dispoziţii constituţionale sunt lipsite de relevanţă, întrucât dreptul la pensie vizează pensia obţinută în sistemul general de pensionare, neexistând un drept constituţional la pensie specială, deci la suplimentul financiar acordat de stat.
Cele statuate prin deciziile menţionate îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauză, neintervenind elemente noi, de natură a determina o reconsiderare a jurisprudenţei Curţii Constituţionale.
II. În ceea ce priveşte Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011, şi acest act normativ a mai fost supus controlului de constituţionalitate, în raport cu principiul constituţional al separaţiei puterilor în stat şi principiul autorităţii de lucru judecat, invocate şi în prezenta cauză, şi cu o motivare identică.
Astfel, prin Decizia nr. 215 din 13 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 315 din 11 mai 2012, Curtea, respingând excepţia, a statuat că scopul ordonanţei de urgenţă criticate a fost, aşa cum reiese din coroborarea motivelor expuse de Guvern în preambulul acestui act normativ, reglementarea unor proceduri tehnice de natură a realiza cu celeritate conversia tuturor pensiilor de serviciu în pensii bazate pe principiul contribuitivităţii, dând posibilitatea persoanelor care nu au identificat toate documentele necesare dovedirii veniturilor realizate pe parcursul întregii activităţi profesionale, sub imperiul procedurii reglementate prin Legea nr. 119/2010, să depună aceste documente la casele teritoriale de pensii, în vederea revizuirii. Prin urmare, actul normativ criticat nu conţine prevederi legale al căror conţinut normativ explicit sau implicit să determine suspendarea cursului judecăţii sau executarea hotărârilor judecătoreşti definitive şi irevocabile, în privinţa anumitor cauze determinate, aşa cum susţin autorii excepţiei.
De altfel, astfel de hotărâri judecătoreşti se bucură de autoritate de lucru judecat şi determină obligarea autorităţilor publice la plata drepturilor de pensie astfel cum au fost constatate de către instanţele de judecată, însă această obligaţie subzistă atâta timp cât este în vigoare şi temeiul legal în baza căruia au fost pronunţate hotărârile judecătoreşti definitive şi irevocabile. În acest sens Curtea s-a mai pronunţat, prin Decizia nr. 1.601 din 9 decembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 91 din 4 februarie 2011, statuând că autoritatea de lucru judecat de care se bucură o hotărâre judecătorească este una absolută pe toată durata de aplicare a prevederii legale care a stat la baza pronunţării hotărârii.
Mai mult, s-a arătat în decizia menţionată, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 are în vedere o nouă procedură de revizuire a pensiilor, distinctă şi ulterioară celei realizate prin Legea nr. 119/2010, act normativ care se circumscrie cadrului procesual aflat în dezbatere în litigii d eterminate, fără a afecta cuantumul pensiilor cuvenit în urma recalculării în baza metodologiei reglementate prin Hotărârea de Guvern nr. 737/2010 privind metodologia de recalculare a categoriilor de pensii de serviciu prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor. În acest sens sunt dispoziţiile art. 3 din ordonanţa de urgenţă criticată, potrivit cărora: "Plata drepturilor restante, constând în diferenţa dintre cuantumul cuvenit al pensiei rezultat în urma recalculării şi cel obţinut în urma revizuirii, pentru perioada de la data de 1 septembrie 2010 şi până la data revizuirii potrivit prezentei ordonanţe de urgenţă, se va realiza în termenele prevăzute la art. 1 alin. (1), (4) şi (5), după caz."
Cele statuate prin decizia menţionată îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauză, în privinţa ambelor acte normative criticate, dat fiind faptul că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine o reconsiderare a jurisprudenţei Curţii Constituţionale.
În prezenta cauză, în ceea ce priveşte susţinerile referitoare la faptul că prin adoptarea actelor normative criticate nu s-a realizat scopul propus, şi anume obţinerea unor economii semnificative la bugetul de stat, ci, în fapt, s-a produs o creştere a deficitului bugetar, contravenind, în acest mod, normelor de tehnică legislativă potrivit cărora actele normative trebuie, între altele, să fie temeinic fundamentate şi să ia în considerare interesul social, Curtea constată că aceste susţineri privesc aspecte ce vizează analizarea eficienţei economice a Legii nr. 119/2010, subsumându-se astfel conceptului de politică legislativă, care nu intră în sfera controlului de constituţionalitate.
De asemenea, se mai susţine că, date fiind efectele generate de actele normative criticate, acestea contravin şi dispoziţiilor constituţionale privind obligaţia statului de a asigura un nivel de trai decent, deoarece, în esenţă, a fost accentuat dezechilibrul preexistent în cadrul bugetului asigurărilor sociale de stat între venituri şi cheltuieli.
Şi aceste susţineri urmează a fi respinse pentru considerentele statuate în Decizia nr. 705 din 5 iulie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 567 din 9 august 2012, când Curtea, pronunţându-se în raport cu susţineri identice referitoare la încălcarea dispoziţiilor art. 47 alin. (1) din Constituţie, a reţinut că problema creşterii deficitului sistemului de pensii publice, ulterior şi în pofida adoptării Legii nr. 119/2010, poate avea cauze complexe, cum ar fi criza economică generalizată, creşterea numărului de asiguraţi şi diminuarea numărului de contribuabili, astfel încât consecinţele negative asupra nivelului de trai al populaţiei nu pot fi corelate în exclusivitate cu efectele produse de actele normative criticate.
De altfel, un argument suplimentar în sensul convenţionalităţii măsurii de diminuare a pensiilor de serviciu îl constituie şi decizia Curţii Europene a Drepturilor Omului din 7 februarie 2012, pronunţată în cauzele conexate nr. 45.312/11, nr. 45.581/11, nr. 45.583/11, nr. 45.587/11 şi nr. 45.588/11 - Ana Maria Frimu, Judita Vilma Timar, Edita Tanko, Marta Molnar şi Lucia Gheţu împotriva României, prin care s-a constatat că măsura de transformare a pensiilor de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti în pensii contributive, în temeiul Legii nr. 119/2010, este conformă prevederilor art. 1 din primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, coroborat cu art. 14 din aceeaşi Convenţie, chiar dacă acest lucru a însemnat o scădere cu 70% a cuantumului pensiilor. Prin decizia menţionată, Curtea de la Strasbourg a preluat astfel raţionamentul Curţii Constituţionale, statuând că măsura de reducere a pensiilor de serviciu este prevăzută de lege (paragrafele 18 şi 42) şi constituie o modalitate de a echilibra bugetul şi de a corecta diferenţele existente între sistemele de pensie, iar aceste motive nu pot fi considerate drept nerezonabile sau disproporţionate (paragraful 44).
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, precum şi a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, excepţie invocată de Ana Huluţă în Dosarul nr. 7.187/83/2011 al Tribunalului Satu Mare - Secţia I civilă.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 20 noiembrie 2012.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Irina Loredana Gulie
________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
