Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 960 din 25 septembrie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 17 alin. 1 din Codul de procedura penala
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 696 din 13 octombrie 2008
Acsinte Gaspar - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Marinela Mincã - procuror
Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17 alin. 1 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de procuror în Dosarul nr. 20.091/299/2007 al Judecãtoriei Sectorului 1 Bucureşti.
La apelul nominal se prezintã personal pãrţile Petre Stanciu şi Marinela Simota, precum şi consilierul juridic Ana-Cristina Geanã, cu delegaţie la dosar, pentru partea Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodãrire a Apelor Bucureşti. Se constatã lipsa celorlalte pãrţi, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul pãrţii Petre Stanciu, care solicitã respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã.
Partea Marinela Simota pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã.
Reprezentantul pãrţii Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodãrire a Apelor Bucureşti aratã cã, în opinia, sa excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca nefondatã, deoarece criticile formulate nu sunt pertinente în cauzã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 9 aprilie 2008, pronunţatã în Dosarul nr. 20.091/299/2007, Judecãtoria Sectorului 1 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 17 alin. 1 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de procuror în dosarul de mai sus având ca obiect soluţionarea unei cauze penale.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã prevederile legale menţionate încalcã dispoziţiile constituţionale ale art. 131 alin. (1) referitoare la rolul Ministerului Public în activitatea judiciarã şi ale art. 132 alin. (1) referitoare la principiile care guverneazã activitatea procurorilor, deoarece restrânge rolul procurorului, limitându-i posibilitatea exercitãrii din oficiu a acţiunii civile numai la cele douã situaţii prevãzute de art. 17 alin. 1 din Codul de procedurã penalã. Astfel, legiuitorul constituant a înţeles sã confere Ministerului Public rolul de reprezentant al interesului social, general şi public, care sã vegheze la aplicarea legii, una dintre formele concrete de realizare a acestui rol fiind aceea de a instrumenta, în faza de urmãrire penalã, cauzele penale sub toate aspectele (atât latura penalã, cât şi latura civilã), precum şi de a participa la judecarea proceselor, de a-şi manifesta rolul activ şi de a pune concluzii în acord cu obiectivele stabilite de Constituţie. În timp ce textul constituţional se referã la apãrarea ordinii de drept, textul criticat împiedicã procurorul sã rãspundã acestui deziderat constituţional, fiind evidentã împrejurarea cã la soluţionarea laturii civile în cadrul procesului penal existã şi interese generale, cu implicaţii inclusiv asupra ordinii de drept, în situaţia în care partea vãtãmatã este una dintre instituţiile publice la care se referã art. 145 din Codul penal. De altfel, necesitatea invocãrii acestei excepţii de neconstituţionalitate izvorãşte din speţa dedusã judecãţii, potrivit cãreia, deşi inculpaţii au cauzat o pagubã de peste 5,5 miliarde lei unei unitãţi dintre cele la care se referã art. 145 din Codul penal, aceasta din urmã a emis oficial adrese, semnate de un inculpat în calitate de director, cã nu a suferit nicio vãtãmare. Or, este evident cã textul legal criticat îl împiedicã pe procuror într-o astfel de situaţie sã exercite din oficiu acţiunea civilã, rãspunzând astfel rolului sãu constituţional de a veghea la respectarea legii şi la apãrarea ordinii de drept.
Judecãtoria Sectorului 1 Bucureşti nu şi-a exprimat opinia cu privire la excepţia de neconstituţionalitate invocatã, limitându-se doar la a sesiza instanţa de contencios constituţional.
Potrivit <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, deoarece faptul cã procurorul poate numai în anumite limite sã exercite acţiunea civilã în procesul penal nu este de naturã sã contravinã rolului Ministrului Public în activitatea judiciarã. Sesizarea legalã pentru exercitarea acţiunii civile poate fi fãcutã numai de cãtre persoana îndreptãţitã sã pretindã despãgubiri pentru paguba suferitã, singura excepţie putând viza doar persoana lipsitã de capacitate de exerciţiu şi de reprezentant legal.
Avocatul Poporului mai aratã cã, în realitate, autorul excepţiei vizeazã extinderea dispoziţiei legale şi la alte situaţii neprevãzute de text. Or, Curtea Constituţionalã nu poate modifica sau completa un text legal, transformându-se în legislator pozitiv.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţilor prezente, concluziile procurorului şi dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã constatã cã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 17 alin. 1 din Codul de procedurã penalã, cu denumirea marginalã Exercitarea din oficiu a acţiunii civile, care au urmãtorul conţinut: "Acţiunea civilã se porneşte şi se exercitã şi din oficiu, când cel vãtãmat este o persoanã lipsitã de capacitate de exerciţiu sau cu capacitate de exerciţiu restrânsã."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã autorul excepţiei este nemulţumit nu de conţinutul reglementãrii, ci de ceea ce nu prevede. Or, potrivit <>art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, aceasta "se pronunţã numai asupra constituţionalitãţii actelor cu privire la care a fost sesizatã, fãrã a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului."
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu majoritate de voturi,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17 alin. 1 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de procuror în Dosarul nr. 20.091/299/2007 al Judecãtoriei Sectorului 1 Bucureşti.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 25 septembrie 2008.
PREŞEDINTE,
ACSINTE GASPAR
Magistrat-asistent,
Afrodita Laura Tutunaru
----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
