Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 954 din 13 noiembrie 2012 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 29 alin. (5) din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului si pentru modificarea si completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale, a Legii administratiei publice locale nr. 215/2001 si a Legii nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 26 din 12 ianuarie 2013
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ştefan Minea - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Andreea Costin - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 alin. (5) din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, excepţie ridicată de Partidul "Totul pentru Ţară" în Dosarul nr. 15/C/2012 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a V-a civilă, şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.459D/2012.
La apelul nominal răspunde Florin Dobrescu, preşedintele executiv al Partidului "Totul Pentru Ţară", procedura de citare fiind legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului autorului excepţiei de neconstituţionalitate, care solicită admiterea acesteia şi depune note scrise la dosar.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, arătând că dreptul de a fi ales nu este un drept absolut şi poate fi supus unor condiţionări.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Sentinţa civilă nr. 13 din 2 noiembrie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 15/C/2012, Tribunalul Bucureşti - Secţia a V-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 alin. (5) din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali.
Excepţia de neconstituţionalitate a fost invocată de Partidul "Totul pentru Ţară" cu prilejul judecării unei cauze având ca obiect soluţionarea contestaţiilor formulate împotriva deciziilor Biroului Electoral de Circumscripţie al Municipiului Bucureşti, Circumscripţia Electorală nr. 42, de respingere a candidaturilor, pentru neîndeplinirea condiţiilor prevăzute de art. 29 alin. (5) din Legea nr. 35/2008, respectiv lipsa dovezii privind constituirea unor depozite având o valoare egală cu 5 salarii minime brute pe ţară în contul Autorităţii Electorale Permanente pentru fiecare din candidaţii Florin Dobrescu, propus de Partidul "Totul pentru Ţară" pentru funcţia de senator în Colegiul uninominal nr. 7 al Circumscripţiei electorale nr. 42, şi Dinu Dragoş Cătălin, propus pentru funcţia de senator în Colegiul uninominal nr. 8 al Circumscripţiei electorale nr. 42, la alegerile parlamentare din anul 2012.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată, în esenţă, că dispoziţia legală criticată încalcă art. 37 din Constituţie, deoarece condiţionează drastic dreptul de a fi ales de constituirea unei garanţii, având în vedere că restituirea acestei sume de bani se face doar în cazul în care la alegeri se obţine un procent de 2% din voturile valabil exprimate la nivel naţional.
Autorul excepţiei consideră că dispoziţia legală criticată încalcă art. 4 din Constituţie prin condiţionarea dreptului de a fi ales de constituirea unor depozite băneşti semnificative, respectiv de 3.500 RON pentru colegiu, înmulţit cu aproximativ 450 colegii electorale, reprezintă premisele unei discriminări pe criteriul averii, cetăţenii lipsiţi de posibilităţi materiale fiind discriminaţi în raport cu cei cu posibilităţi financiare mari.
Autorul excepţiei mai arată că prevederile constituţionale cuprinse în art. 8 din Legea fundamentală sunt încălcate prin aceea că partidele constituite din cetăţeni cu posibilităţi financiare mici sunt eliminate din jocul electoral, care devine privilegiul exclusiv al unui cerc restrâns de partide politice alcătuite din persoane cu posibilităţi economice mari. În opinia sa, este evident că astfel se îngrădeşte premisa democratică a pluralismului politic, prin descurajarea iniţiativei politice şi prin diminuarea numărului de noi partide politice care ar putea să se dezvolte ca alternative la cele câteva partide parlamentare. Totodată, mai arată că Legea nr. 35/2008 are un caracter discriminatoriu, prin încălcarea egalităţii de şanse garantate de Constituţie, determinat de faptul că partidele parlamentare primesc de la bugetul de stat, potrivit legii, subvenţii semnificative.
Tribunalul Bucureşti - Secţia a V-a civilă reţine că cererea de sesizare a Curţii Constituţionale pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 29 alin. (5) din Legea nr. 35/2008 este admisibilă şi opinează în sensul respingerii acestei excepţiei.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Avocatul Poporului a comunicat punctul său de vedere prin care consideră că dispoziţiile art. 29 alin. (5) din Legea nr. 35/2008 sunt constituţionale. În acest sens, faţă de susţinerile autorului excepţiei, potrivit cărora constituirea unui depozit reprezintă o condiţie excesivă şi care operează discriminatoriu, pecriterii de avere, apreciază că textul legal criticat, reglementând în concret condiţiile exercitării dreptului de vot, se aplică în egală măsură tuturor candidaţilor, fie că aparţin unei formaţiuni politice, fie că participă la alegeri în nume propriu. Depozitul prevăzut de legea electorală reprezintă, alături de alte condiţii reglementate de lege, o condiţie pentru depunerea candidaturii, şi nu un impozit pe avere. Condiţia constituirii unui depozit de o anumită valoare reprezintă una dintre modalităţile prin care se urmăreşte descurajarea candidaturilor lipsite de seriozitate şi responsabilitate, astfel încât în faţa electoratului să se prezinte candidaţi cu adevărat determinaţi, capabili să reprezinte şi să îndeplinească interesele alegătorilor. Stabilirea în concret a nivelului acestui depozit reprezintă opţiunea legiuitorului în materie şi, atât timp cât nu este excesiv, în sensul că nu împiedică în mod absolut exercitarea dreptului de a fi ales, nu poate fi apreciat ca fiind neconstituţional.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile reprezentantului autorului excepţiei de neconstituţionalitate, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 29 alin. (5) din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, text de lege care are următorul cuprins: "La depunerea candidaturilor, fiecare partid politic, alianţă politică, alianţă electorală, organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, candidat independent trebuie să facă dovada constituirii unui depozit, în contul Autorităţii Electorale Permanente, cu valoare de 5 salarii minime brute pe ţară pentru fiecare candidat."
În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor din Constituţie ale art. 4 cu referire la egalitatea între cetăţeni, sub aspectul criteriilor de discriminare, în speţă discriminare pe criteriul averii, ale art. 8 privind pluralismul şi partidele politice, ale art. 16 privind egalitatea în drepturi şi cele ale art. 37 alin. (1) privind dreptul de a fi ales.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine următoarele:
Dispoziţiile art. 29 alin. (5) din Legea nr. 35/2008 stabilesc regula potrivit căreia, la depunerea candidaturii, fiecare partid politic, alianţă politică, alianţă electorală, organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, candidat independent trebuie să facă dovada constituirii unui depozit, în contul Autorităţii Electorale Permanente, cu o valoare egală cu 5 salarii minime brute pe ţară pentru fiecare candidat.
În privinţa invocării de către autorul excepţiei de neconstituţionalitate a încălcării principiului pluralismului politic şi a constituirii partidelor politice consacrat de art. 8 din Constituţie, prin aceea că prevederea legală contestată conferă un privilegiu exclusiv unui cerc restrâns de partide politice cu posibilităţi financiare, Curtea reţine că pluripartidismul este o condiţie şi o garanţie a democraţiei constituţionale şi reprezintă existenţa mai multor partide politice, participante la o competiţie corectă pentru putere, capabile să-şi asume sarcina guvernării, astfel cum este definit acest concept şi în doctrina în materie. De altfel, alin. (2) al art. 8 din Constituţie stabileşte şi limite constituţionale ale existenţei conceptului de pluripartidism, partidele politice fiind obligate să-şi desfăşoare activitatea în condiţiile legii şi să fie subordonate valorilor esenţiale ale statului, cum ar fi suveranitatea naţională, integritatea teritorială, ordinea de drept şi principiile democraţiei. Prin urmare, Curtea constată că toate partidele politice, indiferent de puterea financiară, trebuie să respecte aceleaşi reguli stabilite prin legile electorale şi, în consecinţă, nu poate reţine încălcarea art. 8 din Constituţie.
În ceea ce priveşte critica autorului excepţiei de neconstituţionalitate raportată la încălcarea art. 4 şi 16 din Constituţie, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată.
În acest sens, se reţine că textul de lege supus controlului de constituţionalitate nu poate fi considerat discriminatoriu, deoarece candidatul la alegerile parlamentare nu este exclus din procesul electoral pe motiv de avere, ci înscrierea în cursa electorală este condiţionată de constituirea depozitului menţionat la art. 29 alin. (5) din lege ca o garanţie a responsabilizării sociale şi a conştientizării concurenţei electorale, depozitul fiind restituit dacă se atinge pragul electoral prevăzut la alin. (7) din acelaşi articol.
În analiza constituţionalităţii textului de lege criticat prin raportare la o critică similară, Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 305 din 12 martie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 213 din 20 martie 2008, a reţinut că, într-adevăr, criteriile nediscriminării nominalizate prin art. 4 alin. (2) sunt rasa, naţionalitatea, originea etnică, limba, religia, sexul, opinia, apartenenţa politică, averea, originea socială. Dar, întrucât, în temeiul art. 20 alin. (1) din Constituţie, "Dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile cetăţenilor vor fi interpretate şi aplicate în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care România este parte", Curtea Constituţională a constatat că dispoziţiile din reglementările internaţionale nu se opun unor circumstanţieri şi nici chiar unor restricţii în exercitarea libertăţilor. Astfel, în jurisprudenţa sa, de exemplu, prin Decizia nr. 226 din 3 iulie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 605 din 26 septembrie 2001, Curtea a reţinut că, în virtutea prevederilor art. 19 pct. 3 din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice, exercitarea libertăţilor poate fi supusă anumitor limitări ce trebuie însă stabilite în mod expres prin lege şi care sunt necesare, printre altele, apărării securităţii naţionale sau ordinii publice. De asemenea, referindu-se la prevederile art. 25 din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice, Curtea a reţinut că dreptul de a fi ales trebuie exercitat fără restricţii nerezonabile, ceea ce implică posibilitatea existenţei unor condiţionări în exerciţiul acestor drepturi.
În ceea ce priveşte susţinerea autorului excepţiei de neconstituţionalitate referitoare la faptul că partidele parlamentare primesc de la bugetul de stat, conform legii, subvenţii semnificative, fiind astfel evidenţiat caracterul discriminatoriu al Legii nr. 35/2008, Curtea reţine următoarele:
Legea partidelor politice nr. 14/2003, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 550 din 6 august 2012, defineşte partidul politic ca fiind o grupare asociativă cu caracter politic a cetăţenilor români cu drept de vot, care participă în mod liber la formarea şi exercitarea voinţei lor politice, îndeplinind o misiune publică garantată de Constituţie. Partidul politic este persoană juridică de drept public.
În schimb, calificarea unui partid politic ca fiind parlamentar, stabilită prin art. 2 pct. 6 1 din Legea nr. 35/2008, desemnează acele partide politice şi organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care au grup parlamentar propriu în ambele Camere ale Parlamentului.
În ceea ce priveşte problema finanţării activităţii partidelor politice, este de remarcat că prin Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 22 iulie 2010, se asigură egalitatea de şanse în competiţia politică şi transparenţa în finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, necesare în spaţiul politic românesc. Condiţiile de acordare a subvenţiilor de la bugetul de stat sunt prevăzute în cap. III - Finanţarea publică din această lege. Însă, Legea nr. 334/2006, la art. 31 alin. (5), prevede faptul că dispoziţiile sale nu se aplică depozitelor constituite în vederea depunerii candidaturilor pentru funcţia de deputat sau senator, prevăzute la art. 29 alin. (5)-(7) din Legea nr. 35/2008.
Prin urmare, atât timp cât sumele de bani obţinute de partidele politice potrivit Legii nr. 334/2006 nu pot reprezenta sursă de constituire a depozitului prevăzut de art. 29 alin. (5) din Legea nr. 35/2008, Curtea nu poate reţine încălcarea art. 4 şi 16 din Constituţie. Tratamentul aplicat partidelor politice în cursa electorală este unul egal, întrucât fiecare dintre competitorii electorali trebuie să-şi asigure sursele de bani aferente depozitului pentru depunerea candidaturilor din orice alte surse.
De altfel, şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale este în sensul că principiul egalităţii presupune ca pentru situaţii egale trebuie să existe un tratament juridic egal. În acest sens, a se vedea Decizia nr. 117 din 27 iunie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 388 din 21 august 2000, sau Decizia nr. 342 din 3 aprilie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 308 din 9 mai 2007.
În fine, Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept, în Codul bunelor practici în materie electorală, a formulat o serie de recomandări pentru construirea unui regim de finanţare politică transparentă şi reprezentativă pentru un context politic. Astfel, în art. 3.5 Finanţarea, pct. 111, se prevede că finanţarea publică vizează partidele politice reprezentate în Parlament, însă, pentru a asigura egalitatea şanselor diferitelor forţe politice, finanţarea publică ar putea să cuprindă, de asemenea, formaţiuni politice reprezentând o parte importantă a corpului electoral şi prezentând candidaţii la alegeri. Recomandările internaţionale în domeniul finanţării politice au fost incluse, în general, în legislaţiile electorale ale statelor membre ale Uniunii Europene.
În ceea ce priveşte susţinerile autorului potrivit cărora dispoziţia cuprinsă în art. 29 alin. (5) din Legea nr. 35/2008 încalcă prevederea art. 37 din Constituţie prin aceea că se condiţionează dreptul constituţional de a fi ales de constituirea unei garanţii, mai ales că această sumă este restituită numai în situaţia în care la alegeri se obţine un procent de 2% din voturile valabil exprimate la nivel naţional, se constată că şi acestea sunt neîntemeiate.
Restituirea garanţiei este prevăzută la alin. (7) al art. 29 din Legea nr. 35/2008, potrivit căruia depozitul se restituie în termen de 14 zile lucrătoare de la data rămânerii definitive a rezultatelor alegerilor organizate în circumscripţia electorală, numai partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale, organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care obţin un număr de voturi egal cu cel puţin 2% din voturile valabil exprimate la nivel naţional.
Se observă că cerinţa constituirii depozitului având o valoare egală cu 5 salarii minime pe economie, ca o condiţie a depunerii candidaturilor, este reglementată prin legea organică în materie electorală, legiuitorul având competenţa exclusivă de a institui modalităţile şi condiţiile de funcţionare a sistemului electoral, potrivit art. 73 alin. (3) lit. a) din Constituţie. Cadrul constituţional al dreptului de a fi ales îl constituie prevederile art. 37 din Constituţie, iar prin acte normative de natură organică, legiuitorul detaliază condiţiile necesare exercitării în concret a acestui drept şi stabileşte drepturile electorale procedurale.
Curtea reţine că asupra constituţionalităţii dispoziţiilor de lege atacate s-a pronunţat prin Decizia nr. 503 din 20 aprilie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 353 din 28 mai 2010, constatând constituţionalitatea acestora.
Totodată, condiţia reglementată de dispoziţia legală criticată este de natură a-i responsabiliza pe toţi cei care se angajează în viaţa politică, pe candidaţii care participă la alegerile parlamentare, şi, în egală măsură, a garanta exercitarea cu bună-credinţă a dreptului de a fi ales şi creşterea credibilităţii partidelor politice.
De altfel, Curtea observă că dispoziţiile legale care instituie necesitatea constituirii unui depozit, precum şi obligaţia restituirii acestuia în anumite condiţii, se regăsesc şi în legislaţia altor state europene şi în instrumente internaţionale în materie electorală. Astfel, Curtea reţine, cu titlu de exemplu, Republica Cehă, unde, prin art. 35 şi 61 din Legea nr. 247/1995 privind alegerile parlamentare se prevede constituirea unui astfel de depozit în valoare de 200.000 de coroane, care va fi restituit, în cel mult o lună de la data comunicării rezultatului alegerilor, acelora care au obţinut nu mai puţin de 6% din totalul voturilor exprimate în divizia electorală. De asemenea, în Slovacia, în Legea privind alegerea Consiliului Naţional al Republicii Slovace, se prevede în Secţiunea 18 şi, respectiv, 19, constituirea pentru o listă electorală a unui depozit în valoare de 16.596 euro, care va fi restituit în cel mult o lună de la data comunicării rezultatului alegerilor partidelor care au obţinut nu mai puţin de 2% din totalul voturilor valabil exprimate. Totodată, Curtea mai reţine şi dispoziţiile Codului bunelor practici în materie electorală, care, la art. 1.3 - Prezentarea candidaturilor, pct. vi, prevede că, în cazul în care este solicitată depunerea unei cauţiuni, aceasta este rambursată dacă respectivul candidat sau partidul depăşeşte un anumit număr de voturi; suma şi numărul de voturi cerut nu trebuie să fie excesive. Stabilirea în concret a nivelului acestui depozit reprezintă opţiunea legiuitorului în materie şi, atât timp cât nu este excesiv, în sensul că nu împiedică în mod absolut exercitarea dreptului de a fi ales, nu poate fi apreciat ca fiind neconstituţional.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 29 alin. (5) din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, excepţie ridicată de Partidul "Totul pentru Ţară" în Dosarul nr. 15/C/2012 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a V-a civilă.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 13 noiembrie 2012.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Andreea Costin
_______
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
