Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 952 din 25 iunie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali si ale art. 16 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 571 din 17 august 2009
DECIZIE nr. 952 din 25 iunie 2009
referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali şi ale <>art. 16 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003
EMITENT: CURTEA CONSTITUŢIONALÃ
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 571 din 17 august 2009
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Antonia Constantin - procuror
Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali şi ale <>art. 16 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003 , excepţie ridicatã de Radu Coşca în Dosarul nr. 6.240/121/2008 al Tribunalului Galaţi - Secţia comercialã, maritimã şi fluvialã şi de contencios administrativ, cauzã ce face obiectul Dosarului nr. 511D/2009 al Curţii Constituţionale.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 623D/2009, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 16 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003 , ridicatã de Olga Anasia în Dosarul nr. 5.903/110/2008 al Tribunalului Bacãu - Secţia comercialã şi de contencios administrativ.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Curtea, din oficiu, vãzând identitatea parţialã de obiect a acestor cauze, pune în discuţie problema conexãrii lor.
Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu propunerea de conexare a acestor cauze.
Curtea, în temeiul <>art. 14 şi al <>art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , dispune conexarea Dosarului nr. 623D/2009 la Dosarul nr. 511D/2009, care a fost primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele Curţii acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiatã a excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 8 decembrie 2008, pronunţatã în Dosarul nr. 6.240/121/2008, Tribunalul Galaţi - Secţia comercialã, maritimã şi fluvialã şi de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali şi ale <>art. 16 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003 .
Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicatã de Radu Coşca într-o cauzã având ca obiect soluţionarea unei acţiuni privind anularea unei hotãrâri prin care Consiliul Local al Municipiului Galaţi a constatat încetarea de drept, înainte de expirarea duratei normale, a mandatului sãu de consilier local.
Prin Încheierea din 2 ianuarie 2009, pronunţatã în Dosarul nr. 5.903/110/2008, Tribunalul Bacãu - Secţia comercialã şi de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 16 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003 .
Excepţia a fost ridicatã de Olga Anasia într-o cauzã de contencios administrativ având ca obiect alte cereri.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate ce priveşte dispoziţiile <>art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, autorul acesteia susţine încãlcarea principiului egalitãţii în drepturi, a libertãţii de exprimare şi a dreptului de asociere, reglementate de Constituţie. În acest sens, aratã cã modalitatea de încetare de drept, înainte de expirarea duratei normale, a mandatului de consilier local, intervenitã ca urmare a pierderii calitãţii acestuia de membru al partidului politic sau al organizaţiei minoritãţilor naţionale pe a cãrei listã a fost ales, opereazã în mod discriminatoriu, în sensul cã aceeaşi sancţiune nu este reglementatã şi în privinţa parlamentarilor, deşi ambele categorii de persoane ocupã funcţii publice în urma alegerii lor prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. Mãsura prevãzutã de textul criticat deschide totodatã calea unor abuzuri fãrã precedent, la care aleşii locali pot fi supuşi de cãtre autoritãţile de partid de la nivel central, deoarece orice opinie a acestora, distinctã de cea a formaţiunii politice, poate fi sancţionatã prin excludere, ceea ce îngrãdeşte libertatea de exprimare. Or, dreptul invocat trebuie apreciat şi în considerarea prevederilor <>art. 3 din Legea nr. 393/2004 , potrivit cãrora alesul local exercitã un mandat pentru colectivitatea care l-a ales, şi nu pentru partidul politic pe listele cãruia a candidat şi a fost ales. Nu în ultimul rând, autorul excepţiei susţine încãlcarea dreptului de asociere, în sensul instituirii pentru alesul local a obligaţiei menţinerii asocierii într-un singur partid politic pe toatã durata mandatului sãu, cu riscul de a pierde aceastã calitate în cazul pãrãsirii respectivului partid. Mai precizeazã autorul excepţiei cã toate restricţiile invocate nu au nicio justificare din prisma condiţiilor prevãzute de <>art. 53 din Constituţie , în sensul cã scopul "limitãrii migraţiei politice" nu se subsumeazã motivelor ce ţin de securitatea naţionalã, ordinea, sãnãtatea ori morala publicã, iar mãsura încetãrii de drept a mandatului potrivit <>art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004 nu respectã principiul proporţionalitãţii, se aplicã discriminatoriu şi anuleazã însãşi existenţa dreptului câştigat în urma participãrii la scrutin.
Dispoziţiile art. 16 alin. (3) din Legea partidelor politice sunt analizate şi criticate din prisma legãturii cauzã-efect cu cele ale <>art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004 . Astfel, o cauzã de încetare a calitãţii alesului local de membru al partidului politic pe listele cãruia a candidat este, de cele mai multe ori, excluderea sa din partid. Deşi este cea mai gravã dintre sancţiunile stabilite prin statutul unui partid politic, aceasta este sustrasã, însã, controlului judecãtoresc, deoarece <>art. 16 alin. (3) din Legea nr. 14/2003 prevede cã "pierderea calitãţii de membru al unui partid politic este supusã numai jurisdicţiei interne a partidului respectiv, potrivit statutului partidului". Aşadar, o mãsurã luatã de un partid politic, cu efecte atât de importante în planul funcţionãrii unei autoritãţi publice cum este consiliul local sau judeţean - persoanã juridicã de drept public - este supusã doar "jurisdicţiei interne" a respectivului partid politic, autoritatea publicã în cauzã fiind obligatã doar sã constate pasiv cã un membru al sãu, pentru motive care nu ţin de activitatea sa în cadrul instituţiei sau de încãlcarea obligaţiilor stabilite în sarcina sa de funcţia publicã pe care o ocupã, îşi pierde automat calitatea de membru. Se poate conchide cã prin coroborarea <>art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004 şi a <>art. 16 alin. (3) din Legea nr. 14/2003 este reglementatã o formã de control exercitatã de persoane private, membre ale formaţiunilor politice, asupra unei instituţii publice, control ce exclude, de plano, orice procedurã judiciarã împotriva deciziei partidului politic care, prin efectul legii, determinã încetarea de drept a mandatului alesului local. În lipsa exercitãrii liberului acces la justiţie, care trebuie sã fie asigurat în mod efectiv şi eficace, consilierul local rãmâne neprotejat, justiţia neputându-i asigura o minimã garanţie ori protecţie a dreptului sãu.
Tribunalul Galaţi - Secţia comercialã, maritimã şi fluvialã şi de contencios administrativ, exprimându-şi opinia în Dosarul nr. 511D/2009, apreciazã cã dispoziţiile <>art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali contravin prevederilor <>art. 53 din Constituţie , referitoare la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi, iar dispoziţiile <>art. 16 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003 încalcã art. 21 din Legea fundamentalã, în sensul cã orice persoanã se poate adresa justiţiei pentru apãrarea drepturilor, a libertãţilor şi a intereselor sale legitime, nicio lege neputând sã îngrãdeascã exercitarea acestui drept.
Tribunalul Bacãu - Secţia comercialã şi de contencios administrativ, exprimându-şi opinia în Dosarul nr. 623D/2009, considerã cã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 16 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003 este nefondatã, întrucât dobândirea sau pierderea calitãţii de membru al unui partid politic este supusã numai jurisdicţiei interne a partidului, potrivit statutului acestuia.
Potrivit dispoziţiilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Guvernul apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate privind dispoziţiile <>art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004 este neîntemeiatã, deoarece acestea reglementeazã o situaţie care poate avea loc numai dupã alegerea în una din funcţiile care beneficiazã de statutul de "ales local", funcţie exercitatã în baza unui mandat care, la rândul sãu, urmeazã sã fie exercitat în condiţiile legii. Prin urmare, nu pot fi reţinute criticile autorului excepţiei referitoare la încãlcarea <>art. 16 alin. (1) , <>art. 30 alin. (1) , <>art. 40 alin. (1) şi <>art. 53 din Constituţie .
În ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 16 alin. (3) din Legea nr. 14/2003 , considerã cã este întemeiatã în raport de dispoziţiile <>art. 21 din Constituţie , în mãsura în care se interpreteazã cã acest text împiedicã accesul la justiţie atunci când acesta are în vedere verificarea modului în care, din punct de vedere formal, au fost respectate procedurile statutare ale partidului cu privire la dobândirea sau pierderea calitãţii de membru al partidului politic.
Avocatul Poporului apreciazã cã dispoziţiile <>art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali sunt constituţionale, astfel cum a statuat Curtea Constituţionalã în jurisprudenţa sa în materie, de exemplu <>deciziile nr. 1.167/2007 , <>nr. 915/2007 sau <>nr. 779/2008 . Cât priveşte critica de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 16 alin. (3) din Legea nr. 14/2003 faţã de dispoziţiile <>art. 21 alin. (3) din Constituţie , apreciazã cã nu poate fi reţinutã, deoarece acestea nu conţin norme contrare dreptului persoanei interesate de a se adresa justiţiei şi de a beneficia de un proces echitabil. Totodatã, precizeazã cã dispoziţiile <>art. 30 , <>40 şi <>53 din Constituţie nu au incidenţã în cauzã.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor <>art. 146 lit. d) din Constituţie , precum şi ale <>art. 1 alin. (2) , ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 7 octombrie 2004, astfel cum au fost completate prin <>art. I pct. 3 din Legea nr. 249/2006 pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 554 din 27 iunie 2006. Textul legal criticat are urmãtorul cuprins:
- <>Art. 9 alin. (2) : "Calitatea de consilier local sau de consilier judeţean înceteazã de drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului, în urmãtoarele cazuri: (...) h^1) pierderea calitãţii de membru al partidului politic sau al organizaţiei minoritãţilor naţionale pe a cãrei listã a fost ales."
Obiectul excepţiei îl constituie şi dispoziţiile <>art. 16 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 25 din 17 ianuarie 2003, având urmãtorul conţinut: "(3) Dobândirea sau pierderea calitãţii de membru al unui partid politic este supusã numai jurisdicţiei interne a partidului respectiv, potrivit statutului partidului."
Autorii excepţiei apreciazã cã textele legale menţionate încalcã dispoziţiile constituţionale ale <>art. 16 alin. (1) referitoare la principiul egalitãţii în drepturi a cetãţenilor, <>art. 21 alin. (1) şi (2) cu privire la accesul liber la justiţie, <>art. 30 alin. (1) care consacrã inviolabilitatea libertãţii de exprimare,<>art. 40 alin. (1) sub aspectul libertãţii de asociere şi ale <>art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi. De asemenea, sunt invocate prevederile <>art. 20 alin. (2) potrivit cãrora "Nimeni nu poate fi silit sã facã parte dintr-o asociaţie" şi ale <>art. 21 alin. (2) , în temeiul cãrora "Orice persoanã are dreptul de acces, în condiţii de egalitate, la funcţiile publice din ţara sa", din Declaraţia Universalã a Drepturilor Omului.
Analizând excepţia de neconstituţionalitate invocatã, Curtea Constituţionalã constatã urmãtoarele:
Dispoziţiile <>art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali au mai constituit obiect al controlului de constituţionalitate, exercitat de Curte din prisma unor critici asemãnãtoare şi faţã de aceleaşi temeiuri constituţionale ca şi cele invocate în prezenta cauzã. Astfel, prin <>Decizia nr. 915 din 18 octombrie 2007 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 773 din 14 noiembrie 2007, <>Decizia nr. 779 din 1 iulie 2008 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 588 din 5 august 2008 sau <>Decizia nr. 273 din 24 februarie 2009 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 243 din 13 aprilie 2009, instanţa de contencios constituţional a reţinut, pentru argumentele acolo expuse, cã textul de lege criticat nu contravine principiilor egalitãţii şi al nediscriminãrii şi nici nu reglementeazã o restrângere a libertãţii de exprimare sau a dreptului de asociere, pretins încãlcate. Având în vedere cã, faţã de jurisprudenţa indicatã, în dosarul de faţã nu au fost relevate elemente noi, care sã determine schimbarea acesteia, soluţia de respingere a excepţiei, precum şi considerentele care au fundamentat-o se menţin, pentru identitate de raţiune, şi în aceastã cauzã.
În ce priveşte critica de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 16 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003 faţã de <>art. 21 din Constituţie , Curtea constatã cã aceasta nu poate fi primitã, deoarece textul criticat nu conţine norme contrare dreptului persoanei interesate de a se adresa justiţiei şi de a beneficia de un proces echitabil.
Potrivit <>art. 8 alin. (2) din Legea fundamentalã , "Partidele politice se constituie şi îşi desfãşoarã activitatea în condiţiile legii. Ele contribuie la definirea şi la exprimarea voinţei politice a cetãţenilor, respectând suveranitatea naţionalã, integritatea teritorialã, ordinea de drept şi principiile democraţiei." Aceastã prevedere de ordin constituţional a fost concretizatã şi dezvoltatã în <>Legea partidelor politice nr. 14/2003 , care, la <>art. 9 , prevede cã organizarea partidelor politice are la bazã statutul şi programul politic propriu al acestuia, iar printre elementele obligatorii pe care trebuie sã le cuprindã statutul partidului politic, enumerate la <>art. 10 , sunt şi cele de la lit. g) - "sancţiunile disciplinare şi procedurile prin care acestea pot fi aplicate membrilor". Dispoziţiile <>art. 16 alin. (3) din lege , criticate, stabilesc cã "Dobândirea sau pierderea calitãţii de membru al unui partid politic este supusã numai jurisdicţiei interne a partidului respectiv, potrivit statutului partidului". Aşadar, textul se referã la existenţa unor jurisdicţii interne ale partidului, care funcţioneazã potrivit statutului propriu al acestuia, cu atribuţii de soluţionare a diferendelor interne privind dobândirea şi pierderea calitãţii de membru al partidului politic respectiv. În acest sens, în art. 15 al legii se prevede cã "Pentru soluţionarea diferendelor dintre membrii unui partid politic sau dintre aceştia şi conducerile organizaţiilor partidului se constituie comisii de arbitraj la nivelul partidului şi al organizaţiilor sale teritoriale". Se poate observa cã atât organizarea, cât şi întreaga activitate a partidelor sunt guvernate de norme juridice proprii cuprinse în statute ale acestora, respectând ordinea de drept şi principiile democraţiei. Un partid politic structurat şi care funcţioneazã potrivit unei discipline stricte poate cere tuturor membrilor sãi sã adopte o anumitã atitudine politicã faţã de anumite probleme la un moment dat. Aşa cum aratã şi Avocatul Poporului, "instanţele de judecatã nu sunt competente sã exercite funcţia de înfãptuire a justiţiei pentru acte de încãlcare a disciplinei interne, deoarece rãspunderea juridicã în materie nu este reglementatã prin norme juridice de drept comun, ci prin norme juridice proprii statutului partidelor".
În concluzie, partidele se organizeazã şi funcţioneazã pe baza unor norme proprii, adoptate dupã o procedurã proprie, cu o jurisdicţie proprie recunoscutã de lege, astfel cã nu se poate admite teza încãlcãrii liberului acces la justiţie, susţinutã de autorul excepţiei.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul <>art. 146 lit. d) şi al <>art. 147 alin. (4) din Constituţie , precum şi al <>art. 1-3 , al <>art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALÃ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali şi ale <>art. 16 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003 , ridicatã de Radu Coşca în Dosarul nr. 6.240/121/2008 al Tribunalului Galaţi - Secţia comercialã, maritimã şi fluvialã şi de contencios administrativ, precum şi excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 16 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003 , ridicatã de Olga Anasia în Dosarul nr. 5.903/110/2008 al Tribunalului Bacãu - Secţia comercialã şi de contencios administrativ.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 25 iunie 2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Claudia-Margareta Krupenschi
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
