Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 95 din 7 februarie 2012 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. VI din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 35/2009 privind reglementarea unor masuri financiare in domeniul cheltuielilor de personal in sectorul bugetar
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 230 din 5 aprilie 2012
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Benke Karoly - magistrat-asistent-şef
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cãtãlina Gliga.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VI din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 35/2009 privind reglementarea unor mãsuri financiare în domeniul cheltuielilor de personal în sectorul bugetar, excepţie ridicatã de Vasile Jecu şi Adriana Elvira Bulgariu în Dosarul nr. 805/110/2010 al Curţii de Apel Bacãu - Secţia comercialã, contencios administrativ şi fiscal şi care formeazã obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 591D/2011.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele Curţii acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicitã respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, arãtând cã drepturile salariale suplimentare nu sunt drepturi fundamentale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 31 martie 2011, pronunţatã în Dosarul nr. 805/110/2010, Curtea de Apel Bacãu - Secţia comercialã, contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VI din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 35/2009 privind reglementarea unor mãsuri financiare în domeniul cheltuielilor de personal în sectorul bugetar, excepţie ridicatã de Vasile Jecu şi Adriana Elvira Bulgariu într-o cauzã având ca obiect soluţionarea recursului formulat împotriva sentinţei prin care a fost respinsã cererea acestora de obligare a angajatorului la plata drepturilor salariale prevãzute de art. 9 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 30/2006 privind funcţia de verificare a aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de achiziţie publicã, a contractelor de concesiune de lucrãri publice şi a contractelor de concesiune de servicii.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se aratã cã abrogarea art. 9 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 30/2006 este discriminatorie, întrucât nu a înlãturat vreun drept salarial şi altor categorii de bugetari. Totodatã, textul legal criticat înlãturã total şi definitiv un drept salarial câştigat, mãsurã care nu respectã nici cerinţele de proporţionalitate, respectiv pãstrarea unui just echilibru între interesele individului şi ale comunitãţii în general. Mai mult, acest drept salarial reprezintã un bun în sensul art. 1 paragraful 1 din Protocolul adiţional la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, astfel încât eliminarea sa afecteazã dreptul de proprietate privatã.
Curtea de Apel Bacãu - Secţia comercialã, contencios administrativ şi fiscal apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. Se aratã cã, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, sporurile, adaosurile şi drepturile salariale nu reprezintã drepturi fundamentale. Instituirea şi diminuarea acestora, acordarea într-o anumitã perioadã de timp, modificarea lor ori încetarea acordãrii, stabilirea categoriilor de personal salarizat care beneficiazã de acestea, ca şi a altor condiţii şi criterii de acordare ţin de competenţa şi de opţiunea exclusivã a legiuitorului, cu singura condiţie de ordin constituţional ca mãsurile dispuse sã vizeze deopotrivã toate categoriile de personal care se aflã într-o situaţie identicã.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Avocatul Poporului apreciazã cã textul legal criticat este constituţional, în acest sens, invocând considerentele care au stat la baza Deciziei Curţii Constituţionale nr. 728 din 24 octombrie 2006. Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. VI din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 35/2009 privind reglementarea unor mãsuri financiare în domeniul cheltuielilor de personal în sectorul bugetar, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 249 din 14 aprilie 2009, care au urmãtorul cuprins: "Articolul 9 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 30/2006 privind funcţia de verificare a aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de achiziţie publicã, a contractelor de concesiune de lucrãri publice şi a contractelor de concesiune de servicii, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 26 aprilie 2006, aprobatã cu modificãri şi completãri prin Legea nr. 228/2007, cu modificãrile ulterioare, se abrogã".
În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 41 privind dreptul la muncã, art. 44 privind dreptul de proprietate privatã şi art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine cã, potrivit textului de lege abrogat prin art. VI din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 35/2009, observatorii care vor verifica procedurile de atribuire a contractelor de achiziţie publicã beneficiazã de salarii de bazã majorate cu 75% faţã de cele prevãzute de lege. Natura juridicã a acestei majorãri salariale este aceea de drept salarial suplimentar aplicat la salariul de bazã şi acordat pentru a fideliza, a profesionaliza şi a atrage persoane care sã exercite rolul de observator în procedurile de atribuire a contractelor de achiziţie publicã.
Curtea Constituţionalã a constatat, în jurisprudenţa sa, cã sporurile, premiile şi alte stimulente, acordate demnitarilor şi altor salariaţi prin acte normative, reprezintã drepturi salariale suplimentare, iar nu drepturi fundamentale, consacrate şi garantate de Constituţie. Diferenţierea indemnizaţiilor şi a salariilor de bazã pentru demnitari şi alţi salariaţi din sectorul bugetar este opţiunea liberã a legiuitorului, ţinând seama de importanţa şi complexitatea diferitelor funcţii. Legiuitorul este în drept, totodatã, sã instituie anumite sporuri la indemnizaţiile şi salariile de bazã, premii periodice şi alte stimulente, pe care le poate diferenţia în funcţie de categoriile de personal cãrora li se acordã, le poate modifica în diferite perioade de timp, le poate suspenda sau chiar anula; totodatã, instituirea şi diminuarea sporurilor, acordarea într-o anumitã perioadã de timp, modificarea lor ori încetarea acordãrii, stabilirea categoriilor de personal salarizat care beneficiazã de acestea, ca şi a altor condiţii şi criterii de acordare ţin de competenţa şi de opţiunea exclusivã a legiuitorului, cu singura condiţie de ordin constituţional ca mãsurile dispuse sã vizeze deopotrivã toate categoriile de personal care se aflã într-o situaţie identicã (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 728 din 24 octombrie 2006, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 990 din 12 decembrie 2006, sau Decizia nr. 1.615 din 20 decembrie 2011*), nepublicatã încã la data pronunţãrii prezentei decizii).
____________
*) Decizia nr. 1.615 din 20 decembrie 2011 a fost publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 99 din 8 februarie 2012.
Prin urmare, drepturile salariale suplimentare nu intrã în sfera de protecţie a art. 41 din Constituţie. Astfel, chiar dacã legiuitorul suprimã un astfel de drept salarial suplimentar, nu angajeazã incidenţa art. 41 alin. (1) din Constituţie (Decizia nr. 1.601 din 9 decembrie 2010, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 91 din 4 februarie 2011). În consecinţã, Curtea constatã cã acest text constituţional nu are incidenţã în cauzã.
Prin Decizia nr. 1.601 din 9 decembrie 2010, Curtea a reţinut şi faptul cã drepturile salariale suplimentare sunt protejate de art. 1 paragraful 1 din Protocolul adiţional la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, fiind interese patrimoniale; însã acest text convenţional nu se opune competenţei legiuitorului de a reforma sistemul de salarizare, de a reaşeza bazele de calcul, coeficienţii sau valorile de referinţã. Astfel, protecţia acordatã drepturilor salariale suplimentare prin art. 1 din Protocolul adiţional la Convenţie şi art. 44 din Constituţie se întinde în timp atât cât subzistã temeiul şi baza legalã a acordãrii lor.
De altfel, prin Decizia nr. 575 din 4 mai 2011, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 368 din 26 mai 2011, Curtea a statuat cã este dreptul autoritãţii legiuitoare de a elabora mãsuri de politicã legislativã în domeniul salarizãrii în concordanţã cu condiţiile economice şi sociale existente la un moment dat. În aceastã privinţã, Curtea Europeanã a Drepturilor Omului a statuat, de exemplu, în Hotãrârea din 8 noiembrie 2005, pronunţatã în Cauza Kechko împotriva Ucrainei, paragraful 23, cã statul este cel în mãsurã sã stabileascã ce sume trebuie plãtite angajaţilor sãi din bugetul de stat. Statul poate dispune introducerea, suspendarea sau încetarea plãţii unor astfel de sume prin modificãri legislative corespunzãtoare.
De altfel, printr-o jurisprudenţa constantã, Curtea Europeanã a Drepturilor Omului a statuat cã statele se bucurã de o largã marjã de apreciere pentru a determina oportunitatea şi intensitatea politicilor lor în acest domeniu (de exemplu, Hotãrârea din 8 decembrie 2009, pronunţatã în Cauza Wieczorek împotriva Poloniei, şi Hotãrârea din 2 februarie 2010, pronunţatã în Cauza Aizpurua Ortiz împotriva Spaniei, aplicabile mutatis mutandis).
În fine, referitor la invocarea egalitãţii în drepturi, Curtea constatã cã sporul reglementat de art. 9 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 30/2006 a fost eliminat în privinţa tuturor beneficiarilor acestuia, fãrã excepţii, iar susţinerea cã acesta nu ar fi eliminat şi alte sporuri primite de alte categorii socioprofesionale este mai degrabã o nemulţumire personalã a autorilor excepţiei, şi nu o criticã de neconstituţionalitate.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VI din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 35/2009 privind reglementarea unor mãsuri financiare în domeniul cheltuielilor de personal în sectorul bugetar, excepţie ridicatã de Vasile Jecu şi Adriana Elvira Bulgariu în Dosarul nr. 805/110/2010 al Curţii de Apel Bacãu - Secţia comercialã, contencios administrativ şi fiscal.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 7 februarie 2012.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent-şef,
Benke Karoly
________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
