Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 946 din 6 iulie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 304 pct. 5, art. 312 alin. 3 si art. 403 alin. 3 din Codul de procedura civila
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 610 din 27 august 2010
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Iulia Antoanella Motoc - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Antonia Constantin - procuror
Daniela Ramona Mariţiu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 304 pct. 5, art. 312 alin. 3 şi art. 403 alin. 3 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Gabriela Radu în Dosarul nr. 6.940/95/2009 al Tribunalului Gorj - Secţia civilã.
Dezbaterile au avut loc în şedinţa publicã din data de 29 iunie 2010, fiind consemnate în încheierea de la acea datã, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea pentru data de 6 iulie 2010.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 24 noiembrie 2009, pronunţatã în Dosarul nr. 6.940/95/2009, Tribunalul Gorj - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 304 pct. 5, art. 312 alin. 3 şi art. 403 alin. 3 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Gabriela Radu.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine cã dispoziţiile art. 403 alin. 3 încalcã prevederile art. 21 din Constituţie şi cele ale art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, deoarece instituirea unui recurs distinct împotriva încheierii de suspendare duce la prelungirea nejustificatã a procesului, constituind şi o interferenţã în activitatea instanţei de fond. În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 304 pct. 5 şi art. 312 alin. 3, se aratã cã acestea contravin dreptului la un proces echitabil, deoarece impun, fãrã nicio distincţie, soluţia casãrii cu trimitere spre rejudecare.
Tribunalul Gorj - Secţia civilã aratã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului aratã cã dispoziţiile de lege criticate reprezintã norme procedurale care ţin de opţiunea legiuitorului exercitatã în conformitate cu art. 126 alin. (2) din Constituţie. Textele criticate nu sunt de naturã sã îngrãdeascã dreptul pãrţilor de a beneficia de toate drepturile şi garanţiile menite sã le asigure accesul liber la justiţie, dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea acestuia într-un termen rezonabil.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 304 pct. 5, art. 312 alin. 3 şi art. 403 alin. 3 din Codul de procedurã civilã, cu urmãtorul conţinut:
- Art. 304 pct. 5: "Modificarea sau casarea unor hotãrâri se poate cere în urmãtoarele situaţii, numai pentru motive de nelegalitate: [...]
5. când, prin hotãrârea datã, instanţa a încãlcat formele de procedurã prevãzute sub sancţiunea nulitãţii de art. 105 alin. 2;";
- Art. 312 alin. 3: "Modificarea hotãrârii atacate se pronunţã pentru motivele prevãzute de art. 304 pct. 6, 7, 8 şi 9, iar casarea pentru cele prevãzute de art. 304 pct. 1, 2, 3, 4 şi 5, precum şi în toate cazurile în care instanţa a cãrei hotãrâre este recuratã a soluţionat procesul fãrã a intra în cercetarea fondului sau modificarea hotãrârii nu este posibilã, fiind necesarã administrarea de probe noi. Dacã sunt gãsite întemeiate mai multe motive, dintre care unele atrag modificarea, iar altele casarea, instanţa de recurs va casa în întregime hotãrârea atacatã pentru a se asigura o judecatã unitarã.";
- Art. 403 alin. 3: "Asupra cererii de suspendare formulate potrivit alin. 1 şi 2, instanţa, în toate cazurile, se pronunţã prin încheiere, care poate fi atacatã cu recurs, în mod separat."
În susţinerea neconstituţionalitãţii acestor dispoziţii legale, autorul excepţiei invocã încãlcarea prevederilor constituţionale ale art. 20 referitoare la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 referitoare la accesul liber la justiţie şi art. 24 referitoare la dreptul la apãrare, precum şi dispoziţiile art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 304 pct. 5 şi art. 312 alin. 3 din Codul de procedurã civilã, Curtea constatã cã aceasta trebuie examinatã avându-se în vedere întreaga reglementare a Codului de procedurã civilã referitoare la judecarea recursului.
Astfel, dispoziţiile art. 304 pct. 5 din Codul de procedurã civilã constituie unul dintre temeiurile de drept ale controlului judiciar exercitat pe calea recursului. Acest motiv de recurs vizeazã nesocotirea formelor de procedurã prevãzute sub sancţiunea nulitãţii de art. 105 alin. 2 din Codul de procedurã civilã, ce determinã, potrivit art. 312 alin. 3 din acelaşi cod, pronunţarea casãrii hotãrârii atacate. Textul art. 105 alin. 2 vizeazã douã ipoteze care determinã nulitatea, şi anume nerespectarea formelor legale la întocmirea unui act sau întocmirea acestuia de cãtre un funcţionar necompetent, în mãsura în care acestea au pricinuit pãrţii o vãtãmare ce nu se poate înlãtura decât prin anularea lor.
În ceea ce priveşte casarea hotãrârilor împotriva cãrora s-a exercitat calea de atac a recursului, Curtea constatã cã, potrivit art. 312 alin. 4 din Codul de procedurã civilã, regula o reprezintã casarea cu reţinere a acestora, caz în care curţile de apel şi tribunalele vor rejudeca pricina în fond, fie la termenul când a avut loc admiterea recursului, situaţie în care se pronunţã o singurã decizie, fie la un alt termen stabilit în acest scop.
Casarea cu trimitere spre rejudecare instanţei care a pronunţat hotãrârea casatã sau altei instanţe de acelaşi grad poate fi dispusã de cãtre instanţa de recurs numai în cazurile strict prevãzute de dispoziţiile art. 312 alin. 5 şi 6 din Codul de procedurã civilã, şi anume: 1) în cazul în care instanţa a cãrei hotãrâre este recuratã a soluţionat procesul fãrã a intra în cercetarea fondului; 2) în cazul în care judecata s-a fãcut în lipsa pãrţii care nu a fost regulat citatã atât la administrarea probelor, cât şi la dezbaterea fondului; 3) când hotãrârea s-a dat cu încãlcarea competenţei altei instanţe.
Încãlcarea normelor procedurale care prevãd cã judecãtorul nu poate hotãrî asupra unei cereri decât dupã citarea sau înfãţişarea pãrţilor, respectiv cã preşedintele va amâna judecata ori de câte ori va constata cã partea care lipseşte nu a fost citatã cu respectarea cerinţelor prevãzute de lege sub pedeapsa nulitãţii, norme ce se constituie în garanţii ale asigurãrii a douã dintre principiile fundamentale, şi anume accesul liber la justiţie şi dreptul la apãrare, atrage asupra hotãrârii pronunţate în aceste condiţii sancţiunea nulitãţii prevãzute de art. 105 alin. 2 din Codul de procedurã civilã, fiind astfel incident motivul de casare prevãzut de art. 304 pct. 5 din acelaşi cod.
Casarea cu trimitere spre rejudecare, în cazurile prevãzute de lege, inclusiv de cel la care se referã autorul excepţiei, se justificã pentru a se asigura respectarea principiului contradictorialitãţii, a dreptului la apãrare şi, în general, a tuturor garanţiilor procesuale privind judecata în fond, precum şi parcurgerea în mod real a gradelor de jurisdicţie prevãzute de lege cu scopul pronunţãrii unor hotãrâri judecãtoreşti temeinice şi legale.
De asemenea, Curtea constatã cã, aşa cum a reţinut şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în jurisprudenţa sa, pentru asigurarea unui echilibru funcţional în activitatea jurisdicţionalã, pronunţarea asupra fondului cauzei şi stabilirea situaţiei de fapt rãmân totuşi în sarcina instanţelor de fond, iar instanţa de recurs nu poate fi decât o instanţã de control judiciar, cu structurã specificã în dreptul de cenzurã.
Aşa fiind, Curtea constatã cã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 304 pct. 5 şi art. 312 alin. 3 din Codul de procedurã civilã este neîntemeiatã.
Cu privire la dispoziţiile art. 403 alin. 3 din Codul de procedurã civilã, Curtea constatã cã, prin <>Decizia nr. 394 din 19 martie 2009 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 293 din 5 mai 2009, a reţinut, în esenţã, cã aceste dispoziţii nu încalcã principiul liberului acces la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, ci, dimpotrivã, reprezintã o garanţie recunoscutã pãrţilor interesate de a ataca încheierea pronunţatã cu privire la cererea de suspendare a executãrii silite. De asemenea, Curtea a reţinut cã dispoziţiile cuprinse în art. 403 alin. 3 din Codul de procedurã civilã reprezintã norme procedurale care ţin de opţiunea legiuitorului, exercitate în conformitate cu art. 126 alin. (2) din Constituţie, potrivit cãruia "Competenţa instanţelor judecãtoreşti şi procedura de judecatã sunt prevãzute numai prin lege".
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 304 pct. 5, art. 312 alin. 3 şi art. 403 alin. 3 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Gabriela Radu în Dosarul nr. 6.940/95/2009 al Tribunalului Gorj - Secţia civilã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 6 iulie 2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Daniela Ramona Mariţiu
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
