Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 938 din 7 iulie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 75 din Legea nr. 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 603 din 26 august 2011
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 75 din Legea nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, excepţie ridicatã de Consiliul de mediere în Dosarul nr. 639/2/2010 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele Curţii acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, ca neîntemeiatã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 16 septembrie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 639/2/2010, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 75 din Legea nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicatã de pârâtul Consiliul de mediere într-o cauzã de contencios administrativ având ca obiect soluţionarea unei cereri de anulare a unui act administrativ.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia aratã cã prevederile de lege criticate sunt neconstituţionale, deoarece creeazã privilegii pentru membrii corpurilor profesionale prevãzute de acestea, prin crearea facilitãţii de a desfãşura activitatea de mediere în cadrul formelor de exercitare a profesiilor lor.
În acest sens, aratã cã profesia de mediator este o profesie reglementatã de Legea nr. 192/2006, care prevede norme speciale şi care se completeazã cu dispoziţiile Legii nr. 200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificãrilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, lege care reprezintã dreptul comun în materia profesiilor reglementate în România.
Profesia de mediator este o profesie liberalã, în sensul dat de art. 46 din Codul fiscal, fiind o profesie reglementatã, exercitatã în mod independent, delimitatã juridic de activitatea de comerciant, precum şi de cea de autor de opere de creaţie intelectualã, iar, conform art. 4 alin. (1) din Legea nr. 192/2006, medierea este o activitate de interes public.
De asemenea, aratã cã, în baza art. 17 din Legea nr. 192/2006, a fost înfiinţat Consiliul de mediere, organism autonom, cu personalitate juridicã, de interes public, având urmãtoarele atribuţii principale, prevãzute la art. 20 din aceeaşi lege: de reprezentare a mediatorilor autorizaţi în scopul asigurãrii calitãţii serviciilor de mediere (competenţã de reprezentare), de reglementare a formãrii profesionale iniţiale, continue şi a specializãrii în profesie (competenţã normativã), de stabilire a regulilor de exercitare a profesiei (competenţã administrativã autonomã), de control al accesului în profesie şi înscriere în tablou (competenţã administrativã individualã), de asigurare a respectãrii normelor profesionale de eticã şi probitate profesionalã (competenţã administrativ-jurisdicţionalã). Potrivit art. 22 alin. (1) din Legea nr. 192/2006, mediatorii îşi pot desfãşura activitatea în cadrul unui birou, în care pot funcţiona unul sau mai mulţi mediatori asociaţi, în cadrul unei societãţi civile profesionale sau în cadrul unei organizaţii neguvernamentale, iar, în conformitate cu alin. (3) al aceluiaşi articol, mediatorii pot lucra în baza unui contract de muncã. Art. 36 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului de mediere, aprobat prin Hotãrârea Consiliului de mediere nr. 5/2007, precizeazã cã mediatorul autorizat poate fi angajat cu contract de muncã în interiorul profesiei, angajatorul sãu putând fi doar una din formele de exercitare a profesiei de mediator, astfel cum sunt prevãzute la art. 22 alin. (1) din Legea nr. 192/2006. Prin urmare, profesia de mediator are propriile forme de exercitare.
Dispoziţiile art. 75 din Legea nr. 192/2006 derogã de la dispoziţiile art. 22 din aceeaşi lege, precizând cã membrii corpurilor profesionale ale avocaţilor, consilierilor juridici şi notarilor publici pot desfãşura activitatea de mediere în cadrul formelor de exercitare a profesiilor lor. În aplicarea acestor dispoziţii, Consiliul de mediere ar trebui ca pentru cele 3 categorii profesionale sã avizeze desfãşurarea profesiei de mediator în cadrul formelor de exercitare ale acelor profesii reglementate, dupã cum urmeazã: pentru avocaţi, în cadrul cabinetelor individuale, asociate sau societãţilor civile profesionale de avocaţi (Legea nr. 51/1995 privind organizarea şi exercitarea profesiei de avocat), pentru consilieri juridici, în baza contractului de muncã încheiat de aceştia cu angajatorii proprii (art. 3 din Legea nr. 514/2003 privind organizarea şi exercitarea funcţiei de consilier juridic), pentru notari publici, în cadrul birourilor individuale/asociate ale acestora (art. 14 din Legea notarilor publici şi a activitãţii notariale nr. 36/1995).
Mai considerã autorul excepţiei de neconstituţionalitate cã dispoziţiile de lege criticate contravin principiilor de organizare a profesiilor reglementate de legile speciale ale celor 3 profesii menţionate mai sus, având drept consecinţã crearea unui regim diferenţiat şi discriminatoriu între mediatorii autorizaţi care sunt şi membri ai corpurilor profesionale ale avocaţilor, consilierilor juridici şi notarilor publici, pe de o parte, şi ceilalţi mediatori, pe de altã parte, contravenind astfel dispoziţiilor art. 16 din Constituţie.
Aceste forme de exercitare a celor 3 profesii sunt reglementate prin legi speciale (Legea nr. 51/1995, Legea nr. 514/2003 şi Legea nr. 36/1995), astfel încât numai organismele proprii corpului profesional pot interveni în stabilirea regulilor pentru exercitarea profesiei, iar aplicarea art. 75 din Legea nr. 192/2006 va lipsi Consiliul de mediere de puterea de a-şi exercita prerogativele prevãzute de lege în privinţa mediatorilor. Drept consecinţã directã, dispoziţiile din Legea nr. 192/2006 referitoare la regulile de exercitare a profesiei de mediator şi la normele disciplinare vor fi în parte inaplicabile mediatorilor cu forme de exercitare constituite în baza art. 75 din aceastã lege, ceea ce îi pune în situaţia de a fi mai presus de lege şi, totodatã, îi pune într-o situaţie privilegiatã faţã de mediatorii care îşi exercitã profesia în baza art. 22 din lege.
Astfel, în cazul avocaţilor, existenţa unei reglementãri distincte privind organizarea şi funcţionarea profesiei de avocat exclude aplicarea unui alt regim decât cel specific profesiei respective şi cu atât mai puţin a unui regim aplicabil altei profesii, cum este cea de mediator.
În raport cu prevederea expresã a art. 40 din Legea nr. 192/2006, potrivit cãreia Consiliul de mediere hotãrãşte cu privire la rãspunderea disciplinarã a mediatorului, corelat cu dispoziţiile art. 38 lit. c), care prevãd sancţiunea suspendãrii, în situaţia în care Consiliul dispune o astfel de mãsurã, suspendã forma de exercitare a profesiei, iar mediatorul devine inactiv pe perioada cât opereazã aceastã sancţiune (maximum 6 luni). Menţiunea suspendãrii se opereazã în Tabloul mediatorilor. Dar, potrivit legii, Consiliul de mediere nu poate dispune suspendarea formei de exercitare a cabinetului de avocat, care este o formã de exercitare specificã profesiei de avocat şi asupra cãreia poate dispune doar baroul, potrivit Legii nr. 51/1995. În consecinţã, Consiliul de mediere este lipsit de una dintre competenţele sale legale de naturã administrativ-jurisdicţionalã şi nu îşi poate îndeplini rolul în asigurarea respectãrii de cãtre mediatori a legii şi codului deontologic al mediatorului. Însuşi scopul pentru care a fost creat Consiliul de mediere ca organism de interes public de a asigura calitatea serviciului de mediere nu poate fi îndeplinit.
Aratã cã, deşi, potrivit art. 16 alin. (2) din Constituţie, "Nimeni nu este mai presus de lege", în cazul aplicãrii art. 75 din Legea nr. 192/2006, avocaţilor li se creeazã privilegiul de a nu rãspunde disciplinar potrivit Legii nr. 192/2006, iar Consiliul de mediere este pus în situaţia de a fi în imposibilitatea de a-şi îndeplini rolul pentru care a fost înfiinţat, iar aceeaşi situaţie se aplicã şi în cazul notarilor publici sau al consilierilor juridici.
În final, considerã cã înţelesul art. 75 poate fi interpretat numai în sensul cã avocaţii, consilierii juridici şi notarii publici îşi pot desfãşura activitatea ca mediator autorizat la acelaşi sediu unde îşi desfãşoarã activitatea de avocat, consilier juridic şi, respectiv, de notar public.
Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, întrucât dispoziţiile de lege criticate nu instituie un tratament discriminatoriu în cariera profesionalã a mediatorilor, ci stabilesc regulile de desfãşurare a activitãţii de mediator, reguli pe care legiuitorul are dreptul sã le instituie şi care se aplicã tuturor persoanelor aflate în situaţia reglementatã de ipoteza normei juridice, fãrã a institui privilegii sau discriminãri pe criterii arbitrare.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului considerã cã textele de lege criticate sunt constituţionale. Astfel, în ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate raportatã la prevederile art. 16 din Constituţie, constatã cã aceasta nu poate fi reţinutã, deoarece reglementarea criticatã nu instituie discriminãri, privilegii sau o diferenţã de regim juridic comparativ cu alte persoane din aceleaşi categorii profesionale. Legiuitorul poate sã stabileascã reguli de organizare şi desfãşurare a activitãţii mediatorilor, precum şi condiţiile în care se exercitã profesia de mediator, cu respectarea principiului egalitãţii în drepturi a cetãţenilor. Ca atare, dispoziţia legalã supusã controlului de constituţionalitate se aplicã în mod egal tuturor celor vizaţi de ipoteza normei legale, fãrã nicio discriminare pe criterii arbitrare.
Textul de lege criticat reprezintã o dezvoltare a aplicãrii medierii în relaţie cu sistemul judiciar şi, pentru ca medierea sã devinã o realã alternativã de soluţionare a disputelor, cu consecinţe în degrevarea instanţelor, este nevoie de promovarea mai insistentã, inclusiv prin mãsuri legale a acestei modalitãţi de rezolvare a disputelor şi de asumarea şi promovarea ei la nivelul mediului juridic (judecãtori, procurori, avocaţi, consilieri juridici, executori judecãtoreşti, notari publici).
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 75 din Legea nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 22 mai 2006, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 34 din Legea nr. 370 din 26 noiembrie 2009 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 831 din 3 decembrie 2009.
Textul de lege criticat are, în prezent, urmãtorul conţinut:
- Art. 75: "Avocaţii, notarii publici şi consilierii juridici care dobândesc calitatea de mediator potrivit prevederilor prezentei legi pot desfãşura activitatea de mediere în cadrul formelor de exercitare a profesiei lor la sediul unde îşi exercitã activitatea."
Autorul excepţiei de neconstituţionalitate considerã cã prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (5), potrivit cãruia, în România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie şi ale art. 16 alin. (1) şi (2) privind principiul egalitãţii cetãţenilor în faţa legii.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine urmãtoarele:
Potrivit dispoziţiilor de lege criticate, avocaţii, notarii publici şi consilierii juridici care dobândesc calitatea de mediator potrivit Legii nr. 192/2006 pot desfãşura activitatea de mediere în cadrul formelor de exercitare a profesiei lor la sediul unde îşi exercitã activitatea, ceea ce, în opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, creeazã o discriminare de statut - în special sub aspectul rãspunderii disciplinare - între mediatorii care sunt şi avocaţi, notari publici şi consilieri juridici, pe de o parte, şi mediatorii care nu au şi alte asemenea profesii, pe de altã parte.
Referitor la pretinsa încãlcare a art. 16 alin. (1) din Constituţie privind egalitatea în faţa legii, prin discriminarea creatã între cele douã categorii de mediatori, Curtea constatã cã aceastã susţinere este neîntemeiatã. Astfel, aşa cum a statuat Curtea Constituţionalã în mod constant în jurisprudenţa sa, principiul constituţional al egalitãţii în faţa legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmãrit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude, ci, dimpotrivã, presupune soluţii diferite pentru situaţii diferite. (A se vedea Decizia nr. 1 din 8 februarie 1994, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994.) În acelaşi sens este şi jurisprudenţa constantã a Curţii Europene a Drepturilor Omului, care a statuat, în aplicarea prevederilor art. 14 privind interzicerea discriminãrii din Convenţia privind apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, cã reprezintã o încãlcare a acestor prevederi orice diferenţã de tratament sãvârşitã de stat între indivizi aflaţi în situaţii analoage, fãrã o justificare obiectivã şi rezonabilã (de exemplu, prin Hotãrârea din 13 iunie 1979, pronunţatã în Cauza Marckx împotriva Belgiei, şi prin Hotãrârea din 29 aprilie 2008, pronunţatã în Cauza Burden împotriva Regatului Unit al Marii Britanii).
Or, Curtea constatã cã dispoziţiile de lege criticate nu creeazã nicio discriminare, sub aspectul statutului profesie de mediator, între mediatorii care sunt şi avocaţi, notari publici şi consilieri juridici, pe de o parte, şi mediatorii care nu au şi alte asemenea profesii, pe de altã parte, ci lasã doar posibilitatea mediatorilor care sunt şi avocaţi, notari publici şi consilieri juridici de a-şi desfãşura activitatea de mediere în cadrul formelor de exercitare a profesiei lor la sediul unde îşi exercitã activitatea.
În condiţiile în care, potrivit art. 13 din Legea nr. 192/2006, exercitarea profesiei de mediator este compatibilã cu orice altã activitate sau profesie, cu excepţia incompatibilitãţilor prevãzute prin legi speciale, dispoziţiile de lege criticate ce dau posibilitatea mediatorilor care sunt şi avocaţi, notari publici şi consilieri juridici de a-şi desfãşura activitatea de mediere în cadrul formelor de exercitare a profesiei lor la sediul unde îşi exercitã activitatea sunt pe deplin justificate.
Potrivit art. 22 alin. (1) din lege, mediatorii îşi pot desfãşura activitatea în cadrul unei societãţi civile profesionale, al unui birou în care pot funcţiona unul sau mai mulţi mediatori asociaţi, cu personalul auxiliar corespunzãtor, sau în cadrul unei organizaţii neguvernamentale, cu respectarea condiţiilor prevãzute de lege. Or, art. 75 din lege care face obiectul prezentei excepţii de neconstituţionalitate vine în completarea acestei reglementãri de principiu, cu situaţia specialã a mediatorilor autorizaţi care sunt şi avocaţi, notari publici sau consilieri juridici, ceea ce nu conduce la o diferenţã de statut juridic între cele douã categorii de mediatori.
Curtea observã cã, în motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia porneşte de la premisa greşitã potrivit cãreia dispoziţiile din Legea nr. 192/2006 referitoare la regulile de exercitare a profesiei de mediator şi la rãspunderea disciplinarã vor fi inaplicabile mediatorilor cu forme de exercitare constituite în baza dispoziţiilor de lege criticate. Potrivit dispoziţiilor Legii nr. 192/2006, nu existã nicio diferenţã de tratament juridic între cele douã categorii de mediatori, în ceea ce priveşte statutul lor, atât sub aspectul suspendãrii şi încetãrii calitãţii de mediator, cât şi sub aspectul dobândirii calitãţii de mediator, al drepturilor şi obligaţiilor şi al rãspunderii.
De asemenea, Curtea constatã cã dispoziţiile de lege criticate nu îngrãdesc exercitarea deplinã a competenţelor Consiliului de mediere în ceea ce priveşte activitatea de mediere desfãşuratã de mediatorii care sunt şi avocaţi, notari publici şi consilieri juridici, aşa cum susţine autorul excepţiei de neconstituţionalitate, deoarece, potrivit art. 16 din Legea nr. 192/2006, în toate cazurile, suspendarea, precum şi încetarea calitãţii de mediator se dispun sau, dupã caz, se constatã de cãtre Consiliul de mediere, iar în caz de încetare a calitãţii de mediator, numele acestuia se radiazã din tabloul mediatorilor.
Cât priveşte activitãţile specifice profesiilor de avocat, notar public şi consilier juridic, Curtea reţine cã acestea rãmân supuse regulilor specifice reglementate pentru fiecare profesie în parte. Prin urmare, orice mediator rãspunde, în ceea ce priveşte activitatea de mediere, în faţa Consiliului de mediere, iar avocaţii, notarii şi consilierii juridici rãspund, în ceea ce priveşte activitãţile specifice fiecãrei profesii - în mod corespunzãtor - în baza legilor care reglementeazã aceste 3 profesii, şi anume Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 din 7 februarie 2011, Legea notarilor publici şi a activitãţii notariale nr. 36/1995, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 92 din 16 mai 1995, şi Legea nr. 514/2003 privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 867 din 5 decembrie 2003.
În final, cu privire la invocarea art. 1 alin. (5) din Legea fundamentalã, Curtea constatã cã şi aceastã susţinere este neîntemeiatã, deoarece dispoziţiile de lege criticate nu contravin principiului potrivit cãruia, în România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 75 din Legea nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, excepţie ridicatã de Consiliul de mediere în Dosarul nr. 639/2/2010 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 7 iulie 2011.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean
----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
