Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 935 din 6 iulie 2010  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 39 si art. 40 din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003  privind Codul de procedura fiscala    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECIZIE nr. 935 din 6 iulie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 39 si art. 40 din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 561 din 10 august 2010

Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Iulia Antoanella Motoc - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Antonia Constantin - procuror
Benke Karoly - magistrat-asistent

Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 şi <>art. 40 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedurã fiscalã, excepţie ridicatã de Mihai Mândru în Dosarul nr. 1.636/2/2009 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Dezbaterile au avut loc în şedinţa publicã din 29 iunie 2010, în prezenţa reprezentantului Ministerului Public, şi au fost consemnate în încheierea din aceeaşi datã, când, având nevoie de timp pentru a delibera, Curtea, în conformitate cu dispoziţiile art. 14 şi ale <>art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a amânat pronunţarea pentru data de 6 iulie 2010.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 27 octombrie 2009, pronunţatã în Dosarul nr. 1.636/2/2009, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 şi <>art. 40 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedurã fiscalã, excepţie ridicatã de Mihai Mândru într-o cauzã având ca obiect soluţionarea contestaţiei împotriva unui act administrativ fiscal.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine cã prevederile criticate conferã unei autoritãţi administrative fiscale competenţe specifice unei instanţe de judecatã. În aceste condiţii, practic, funcţionarii publici exercitã atribuţii specifice judecãtorilor.
Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Avocatul Poporului apreciazã cã textele legale criticate sunt constituţionale.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, notele scrise depuse, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze prezenta excepţie.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 39 şi <>art. 40 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedurã fiscalã, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 513 din 31 iulie 2007, care au urmãtorul cuprins:
- Art. 39: "Funcţionarul public din cadrul organului fiscal implicat într-o procedurã de administrare se aflã în conflict de interese, dacã:
a) în cadrul procedurii respective acesta este contribuabil, este soţ/soţie al/a contribuabilului, este rudã pânã la gradul al treilea inclusiv a contribuabilului, este reprezentant sau împuternicit al contribuabilului;
b) în cadrul procedurii respective poate dobândi un avantaj ori poate suporta un dezavantaj direct;
c) existã un conflict între el, soţul/soţia, rudele sale pânã la gradul al treilea inclusiv şi una dintre pãrţi sau soţul/soţia, rudele pãrţii pânã la gradul al treilea inclusiv;
d) în alte cazuri prevãzute de lege.";
- Art. 40: "(1) Funcţionarul public care ştie cã se aflã în una dintre situaţiile prevãzute la art. 39 este obligat sã înştiinţeze conducãtorul organului fiscal şi sã se abţinã de la îndeplinirea procedurii.
(2) În cazul în care conflictul de interese se referã la conducãtorul organului fiscal, acesta este obligat sã înştiinţeze organul ierarhic superior.
(3) Abţinerea se propune de funcţionarul public şi se decide de îndatã de conducãtorul organului fiscal sau de organul ierarhic superior.
(4) Contribuabilul implicat în procedura în derulare poate solicita recuzarea funcţionarului public aflat în conflict de interese.
(5) Recuzarea funcţionarului public se decide de îndatã de cãtre conducãtorul organului fiscal sau de organul fiscal ierarhic superior. Decizia prin care se respinge cererea de recuzare poate fi atacatã la instanţa judecãtoreascã competentã. Cererea de recuzare nu suspendã procedura de administrare în derulare."
Textele constituţionale invocate sunt cele ale art. 21 alin. (4) referitor la jurisdicţiile administrative speciale, art. 124 alin. (2) privind înfãptuirea justiţiei şi art. 126 alin. (5) privind interzicerea înfiinţãrii de instanţe extraordinare.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate şi dispoziţiile legale criticate, prin raportare la prevederile constituţionale invocate, Curtea constatã urmãtoarele:
1. Excepţia de neconstituţionalitate ce priveşte art. 39 din Codul de procedurã fiscalã nu este motivatã în sensul <>art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 .
Simpla enumerare în susţinerea excepţiei a unor prevederi constituţionale pretins încãlcate nu este de naturã sã satisfacã exigenţele <>art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 . De altfel, în acest sens, Curtea s-a mai pronunţat prin numeroase decizii, dintre care, cu titlu exemplificativ, se reţin: <>Decizia nr. 627 din 29 mai 2008 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 23 iulie 2008, <>Decizia nr. 465 din 17 mai 2007 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 367 din 30 mai 2007, <>Decizia nr. 517 din 8 mai 2008 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 412 din 2 iunie 2008, <>Decizia nr. 245 din 19 februarie 2009 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 166 din 17 martie 2009, <>Decizia nr. 727 din 7 mai 2009 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 10 iunie 2009.
Cele de mai sus demonstreazã cã excepţia de neconstituţionalitate ce priveşte art. 39 din Codul de procedurã fiscalã este inadmisibilã.
2. Referitor la critica de neconstituţionalitate ce vizeazã art. 40 din Codul de procedurã fiscalã, se constatã cã acesta reglementeazã o procedurã administrativã şi nu instituie o procedurã administrativ-jurisdicţionalã. Textul criticat vizeazã o procedurã de recurs graţios soluţionatã în mod firesc pe linie ierarhicã. Conducãtorul organului fiscal sau organul ierarhic superior nu realizeazã o activitate jurisdicţionalã (iuris dictio), ci aplicã legea la cazul concret cu care este sesizat. Accesul liber la justiţie al persoanei nu este limitat, întrucât aceastã decizie administrativã poate fi atacatã în faţa instanţei judecãtoreşti competente.
În aceste condiţii, nu se poate reţine încãlcarea textelor constituţionale invocate în susţinerea excepţiei.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:

1. Respinge ca inadmisibilã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 39 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedurã fiscalã, excepţie ridicatã de Mihai Mândru în Dosarul nr. 1.636/2/2009 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
2. Respinge ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 40 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedurã fiscalã, excepţie ridicatã de acelaşi autor în acelaşi dosar al aceleiaşi instanţe.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 6 iulie 2010.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,
Benke Karoly
------------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016