Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 93 din 20 ianuarie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor articolului unic din titlul V al Legii nr. 247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente, a art. 2 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997 , precum si a art. 4 alin. (5) din titlul XIII al Legii nr. 247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 262 din 22 aprilie 2009
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Ion Tiucã - procuror
Maria Bratu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor articolului unic din titlul V al <>Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietãţii şi justiţiei, precum şi unele mãsuri adiacente, a <>art. 2 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor <>Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale <>Legii nr. 169/1997 , precum şi a <>art. 4 alin. (5) din titlul XIII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietãţii şi justiţiei, precum şi unele mãsuri adiacente, excepţie ridicatã de Şerban Dencã, prin mandatar Serena Dencã, în Dosarul nr. 4.077/866/2004 al Judecãtoriei Paşcani.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza se aflã în stare de judecatã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiatã a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 10 iunie 2008, pronunţatã în Dosarul nr. 4.077/866/2004, Judecãtoria Paşcani a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor articolului unic din titlul V al <>Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietãţii şi justiţiei, precum şi unele mãsuri adiacente, a <>art. 2 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor <>Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale <>Legii nr. 169/1997 , precum şi a <>art. 4 alin. (5) din titlul XIII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietãţii şi justiţiei, precum şi unele mãsuri adiacente, excepţie ridicatã de Şerban Dencã, prin mandatar Serena Dencã.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã anularea unor titluri de proprietate emise în baza <>Legii nr. 18/1991 , pentru diferenţa de suprafaţã de teren neatribuitã sau pentru reconstituirea dreptului de proprietate pe vechile amplasamente, aşa cum prevede textul articolului unic din titlul V al <>Legii nr. 247/2005 , încalcã principiul neretroactivitãţii legii, deoarece, potrivit <>Legii nr. 18/1991 , dreptul de proprietate nu se reconstituia pe vechile amplasamente. Soluţia reglementatã de legiuitor în acel moment era absolut fireascã datoritã impedimentelor probatorii şi împrejurãrii cã o bunã parte din terenurile foştilor proprietari aveau la momentul intrãrii în vigoare a <>Legii nr. 18/1991 o altã destinaţie. Or, aratã acesta, sensul legilor reparatorii este acela de a reconstitui tuturor foştilor proprietari dreptul de proprietate pentru o suprafaţã de 10 ha, iar dupã intrarea în vigoare a <>Legii nr. 1/2000 , reconstituirea ar trebui sã se facã pe vechile amplasamente numai dacã suprafeţele sunt disponibile şi cu respectarea titlurilor emise în baza <>Legii nr. 18/1991 . Prin urmare, conchide acesta, nu poate fi aplicat principiul reconstituirii dreptului de proprietate pe vechiul amplasament proclamat de <>Legea nr. 1/2000 , prin anularea unor titluri de proprietate emise în baza <>Legii nr. 18/1991 .
Pe de altã parte, considerã cã prin anularea titlurilor emise în baza <>Legii nr. 18/1991 se va realiza o expropriere a proprietarilor cãrora li s-au dat mici suprafeţe de teren plãtind pentru acestea taxele şi impozitele aferente, terenuri pentru care au fost încheiate contracte de arendare. Totodatã, efectul anulãrii actelor emise cu respectarea prevederilor legale în vigoare la data emiterii lor ar echivala cu "reîntoarcerea bunului în proprietatea statului", iar ulterior, pe calea unor acte ale administraţiei publice locale, terenul va fi transmis în proprietatea altor persoane, "care prin efectul unor legi ulterioare vor fi privilegiaţi".
Şi, în fine, în ce priveşte neconstituţionalitatea <>art. 4 alin. (5) din titlul XIII al Legii nr. 247/2005 , aratã cã "prin instituirea acestui text se încalcã dreptul la apãrare al pãrţii cãreia i se opune raportul de expertizã judiciarã, deoarece nu a participat la procedura de efectuare a acesteia".
Judecãtoria Paşcani considerã cã prevederile de lege criticate nu contravin normelor constituţionale. Este invocatã jurisprudenţa Curţii Constituţionale în domeniul legilor proprietãţii.
Potrivit <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului considerã cã textele de lege criticate sunt constituţionale. Invocã jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie urmãtoarele prevederi de lege:
1. Articolul unic din titlul V - Modificarea şi completarea <>Legii nr. 169/1997 pentru modificarea şi completarea <>Legii fondului funciar nr. 18/1991 - al <>Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietãţii şi justiţiei, precum şi unele mãsuri adiacente, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005, având urmãtoarea redactare:
"<>Legea nr. 169/1997 pentru modificarea şi completarea <>Legii fondului funciar nr. 18/1991 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 299 din 4 noiembrie 1997, se modificã şi se completeazã dupã cum urmeazã:
1. La articolul III alineatul (1), partea introductivã şi litera a) se modificã şi vor avea urmãtorul cuprins:
«Art. III - (1) Sunt lovite de nulitate absolutã, potrivit dispoziţiilor legislaţiei civile, aplicabile la data încheierii actului juridic, urmãtoarele acte emise cu încãlcarea prevederilor <>Legii fondului funciar nr. 18/1991 , <>Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor <>Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale <>Legii nr. 169/1997 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare şi ale prezentei legi:
a) actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, în favoarea persoanelor care nu erau îndreptãţite, potrivit legii, la astfel de reconstituiri sau constituiri, cum sunt:
(i) actele de reconstituire în favoarea unor persoane care nu au avut niciodatã teren în proprietate predat la cooperativa agricolã de producţie sau la stat sau care nu au moştenit asemenea terenuri;
(ii) actele de reconstituire şi constituire în favoarea altor persoane asupra vechilor amplasamente ale foştilor proprietari, solicitate de cãtre aceştia, în termen legal, libere la data solicitãrii, în baza <>Legii nr. 18/1991 pentru terenurile intravilane, a <>Legii nr. 1/2000 şi a prezentei legi, precum şi actele de constituire pe terenuri scoase din domeniul public în acest scop;
(iii) actele de reconstituire şi constituire a dreptului de proprietate în favoarea altor persoane asupra terenurilor proprietarilor care nu au fost înscrişi în cooperativa agricolã de producţie, nu au predat terenurile statului sau acestea nu au fost preluate de stat prin acte translative de proprietate;
(iv) actele de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate emise dupã eliberarea titlului de proprietate fostului proprietar pe vechiul amplasament, transcris în registrele de transcripţiuni şi inscripţiuni sau, dupã caz, intabulat în cartea funciarã, precum şi actele de înstrãinare efectuate în baza lor;
(v) actele de reconstituire şi constituire a dreptului de proprietate în mãsura în care au depãşit limitele de suprafaţã stabilite de <>art. 24 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 ;
(vi) actele de reconstituire a dreptului de proprietate asupra unor terenuri forestiere pentru persoanele care nu au deţinut anterior în proprietate astfel de terenuri.»
2. La articolul III, dupã alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (1^1), cu urmãtorul cuprins:
«(1^1) Actele administrative prin care au fost trecute în domeniul public sau privat al statului sau al localitãţilor terenuri pentru care s-au depus cereri de reconstituire a dreptului de proprietate privatã îşi suspendã efectele cu privire la aceste terenuri pânã la soluţionarea cererii de cãtre comisia de fond funciar, cu excepţia terenurilor intrate deja în circuitul civil. Dupã validarea cererii de reconstituire, terenul trece în rezerva comisiei de fond funciar în vederea punerii în posesie.»
3. La articolul III, alineatul (2) se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
«(2) Nulitatea poate fi invocatã de primar, prefect, Autoritatea Naţionalã pentru Restituirea Proprietãţilor şi de alte persoane care justificã un interes legitim, iar soluţionarea cererilor este de competenţa instanţelor judecãtoreşti de drept comun.»
4. La articolul III, dupã alineatul (2) se introduc patru noi alineate, alineatele (2^1)-(2^4), cu urmãtorul cuprins:
«(2^1) Nulitatea absolutã, în sensul prezentei legi, va putea fi invocatã şi în litigiile în curs.
(2^2) Nulitatea absolutã nu opereazã asupra titlurilor obţinute de foştii proprietari pe alte amplasamente dacã la intrarea în vigoare a prezentei legi şi-au gãsit vechile amplasamente de care au fost deposedaţi atribuite legal altor persoane conform <>Legii nr. 18/1991 .
(2^3) Foştii proprietari pot reveni la vechiul amplasament şi atunci când persoanele puse în posesie pe aceste terenuri renunţã în favoarea lor la titlurile de proprietate deja eliberate.
(2^4) În cazul unor înstrãinãri succesive ale terenurilor, cel care a vândut terenul pe baza titlului constatat nul este obligat sã remitã preţul actualizat fostului proprietar rãmas fãrã teren.»"
2. S-a invocat şi neconstituţionalitatea <>art. 2 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor <>Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale <>Legii nr. 169/1997 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 8 din 12 ianuarie 2000, modificat de <>art. I pct. 2 din titlul VI al Legii nr. 247/2005 , având urmãtoarea redactare:
"(1) În aplicarea prevederilor prezentei legi reconstituirea dreptului de proprietate se face pe vechile amplasamente, dacã acestea nu au fost atribuite legal altor persoane. Comisiile de aplicare a legilor fondului funciar, de comun acord cu proprietarii, pot comasa terenurile care urmeazã sã fie retrocedate într-un singur amplasament.
(2) Drepturile dobândite cu respectarea prevederilor <>Legii fondului funciar nr. 18/1991 , pentru care au fost eliberate adeverinţe de proprietate, proces-verbal de punere în posesie sau titlu de proprietate, rãmân valabile fãrã nicio altã confirmare."
3. De asemenea, autorul excepţiei aratã cã şi <>art. 4 alin. (5) din titlul XIII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietãţii şi justiţiei, precum şi unele mãsuri adiacente, potrivit cãruia: "Expertizele extrajudiciare prezentate de cãtre pãrţi în cadrul proceselor funciare au aceeaşi valoare probantã ca şi expertizele ordonate de cãtre instanţa de judecatã, cu condiţia ca acestea sã fie efectuate de cãtre experţi autorizaţi de cãtre Ministerul Justiţiei", este neconstituţional.
Textele constituţionale invocate ca fiind încãlcate sunt cele ale art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi şi ale art. 44 privind dreptul de proprietate privatã. Este invocatã şi încãlcarea art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine urmãtoarele:
1. Referitor la neconstituţionalitatea articolul unic din titlul V al <>Legii nr. 247/2005 - Modificarea şi completarea <>Legii nr. 169/1997 pentru modificarea şi completarea <>Legii fondului funciar nr. 18/1991 -, precum şi a <>art. 2 din Legea nr. 1/2000 , Curtea constatã cã cele douã texte de lege criticate reglementeazã cazurile de nulitate absolutã a actelor de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate emise cu încãlcarea legilor fondului funciar, instituind totodatã regula reconstituirii dreptului de proprietate pe vechile amplasamente, cu condiţia ca acestea sã nu fi fost atribuite legal altor persoane.
Asupra criticii având ca obiect reconstituirea dreptului de proprietate pe vechile amplasamente, precum şi sancţionarea actelor de reconstituire şi constituire a dreptului de proprietate, încheiate în condiţii ilegale, Curtea s-a pronunţat prin <>Decizia nr. 375 din 6 iulie 2005 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 591 din 8 iulie 2005, şi <>Decizia nr. 49 din 16 ianuarie 2007 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 174 din 13 martie 2007.
Curtea a constatat cã prin aceste dispoziţii legiuitorul nu a adus atingere drepturilor câştigate în mod legal, ci a statuat, prin norme imperative, cã actele de reconstituire şi constituire a dreptului de proprietate, emise în condiţii ilegale, sunt lovite de nulitate absolutã. Efectul nulitãţii absolute de repunere în situaţiile anterioare deschide posibilitatea celor îndreptãţiţi sã beneficieze de reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor.
Curtea a mai reţinut cã asemenea acte nu pot constitui temeiuri pentru dobândirea valabilã a dreptului de proprietate, deoarece un act juridic lovit de nulitate nu poate produce efecte juridice.
Aceste considerente sunt valabile şi în cauza de faţã, întrucât nu au intervenit elemente noi, de naturã a determina o reconsiderare a jurisprudenţei Curţii.
2. Referitor la neconstituţionalitatea <>art. 4 alin. (5) din titlul XIII al Legii nr. 247/2005 , Curtea reţine cã acest text conferã expertizelor extrajudiciare valoare probantã egalã cu expertizele judiciare, cu condiţia efectuãrii acestora de cãtre experţi autorizaţi de Ministerul Justiţiei.
Potrivit Codului de procedurã civilã, în mod similar, expertiza judiciarã se efectueazã de cãtre experţi aflaţi pe lista întocmitã şi comunicatã instanţelor de cãtre biroul local de expertizã, cuprinzând persoanele înscrise în evidenţa celor autorizate, potrivit legii, sã efectueze expertize judiciare. Ca atare, textul de lege criticat, stabilind valoare probantã egalã expertizelor extrajudiciare efectuate de cãtre experţi autorizaţi de Ministerul Justiţiei cu cea a expertizelor ordonate de cãtre instanţa de judecatã, nu înlãturã discutarea în contradictoriu a conţinutului raportului de expertizã extrajudiciarã potrivit regulilor de drept comun prevãzute de art. 201-214 din Codul de procedurã civilã. Astfel, partea cãreia îi este opusã o expertizã extrajudiciarã poate sã formuleze obiecţiuni şi, de asemenea, poate sã solicite efectuarea unei contraexpertize pentru a combate raportul de expertizã extrajudiciarã. De asemenea, pãrţile dispun de aceleaşi mijloace pentru a-şi susţinecauza, dreptul la un proces echitabil nefiind încãlcat.
În acest sens, s-a pronunţat Curtea prin <>Decizia nr. 130 din 19 februarie 2008 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 172 din 6 martie 2008.
Considerentele şi soluţia acestei decizii sunt valabile şi în cauza de faţã, întrucât nu au intervenit elemente noi, de naturã a determina o reconsiderare a jurisprudenţei Curţii.
Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor articolului unic din titlul V al <>Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietãţii şi justiţiei, precum şi unele mãsuri adiacente, a <>art. 2 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor <>Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale <>Legii nr. 169/1997 , precum şi a <>art. 4 alin. (5) din titlul XIII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietãţii şi justiţiei, precum şi unele mãsuri adiacente, excepţie ridicatã de Şerban Dencã, prin mandatar Serena Dencã, în Dosarul nr. 4.077/866/2004 al Judecãtoriei Paşcani.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 20 ianuarie 2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Maria Bratu
_________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
