Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 93 din 10 februarie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 6 alin. (5) din Regulamentul-cadru de organizare si functionare a consiliilor locale, aprobat prin Ordonanta Guvernului nr. 35/2002
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 313 din 14 aprilie 2005
Ioan Vida - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Dana Titian - procuror
Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 6 alin. (5) din Legea nr. 673/2002 privind aprobarea <>Ordonanţei Guvernului nr. 35/2002 pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a consiliilor locale, excepţie ridicatã de Andrei Schser în Dosarul nr. 1.017/F/CA/2004 al Curţii de Apel Braşov - Secţia comercialã şi de contencios administrativ.
La apelul nominal rãspunde autorul excepţiei, Andrei Schser, personal şi asistat de avocat Ion Iordache. Lipsesc celelalte pãrţi, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, avocatul autorului excepţiei solicitã admiterea acesteia. În acest sens aratã cã posibilitatea recunoscutã partidului de a nu valida candidatul declarat ales consilier ca urmare a faptului cã nu mai face parte din respectivul partid încalcã principiile democratice ale statului, reprezentând o înfrângere a dreptului la vot şi a dreptului de a fi ales. Aceastã sancţiune nu poate sta, în opinia sa, decât în mâinile cetãţeanului care şi-a exprimat votul. Neconstituţionalitatea textului de lege criticat rezidã şi în aceea cã adaugã, faţã de cele douã situaţii prevãzute de <>art. 32 alin. (4) din Legea nr. 215/2001 , lege organicã, un nou caz de invalidare a candidatului ales consilier. Or, aratã cã printr-o ordonanţã a Guvernului nu se poate reglementa în domeniul legii organice.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, deoarece textul de lege criticat nu conţine nici o dispoziţie prin care se încalcã prevederile constituţionale invocate de autorul excepţiei.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 29 octombrie 2004, pronunţatã în Dosarul nr. 1.017/F/CA/2004, Curtea de Apel Braşov Secţia comercialã şi de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 6 alin. (5) din Legea nr. 673/2002 privind aprobarea <>Ordonanţei Guvernului nr. 35/2002 pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a consiliilor locale. Excepţia a fost ridicatã de Andrei Schser cu prilejul soluţionãrii recursului formulat împotriva Sentinţei civile nr. 1.581/C din 12 august 2004, pronunţatã de Tribunalul Braşov - Secţia comercialã şi de contencios administrativ în Dosarul nr. 2.058/2004.
În motivarea excepţiei autorul acesteia susţine, în esenţã, cã prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor art. 15 alin. (1), art. 36 şi 37 din Constituţie. În acest sens aratã cã textul de lege criticat încalcã toate principiile democraţiei, respectiv dreptul la vot şi dreptul de a fi ales. Astfel, orice societate democraticã, ca expresie a exercitãrii dreptului de vot, trebuie sã dea eficienţã juridicã şi sã asigure opţiunea exprimatã de alegãtor. În caz contrar, exerciţiul dreptului de vot, inclusiv cel exprimat pentru lista de partid, ar fi zadarnic, deoarece existã posibilitatea ca toţi cei aleşi sã fie infirmaţi de cãtre partid pânã la validare. De asemenea, apreciazã cã, în examinarea constituţionalitãţii <>art. 6 alin. (5) din Legea nr. 673/2002 , prezintã relevanţã şi prevederile <>art. 32 alin. (4) din Legea nr. 215/2001 care limiteazã situaţiile în care poate fi invalidat un consilier care a fost ales de cãtre cetãţeni. Referitor la aceastã susţinere, aratã cã cele douã texte de lege nu sunt coroborate şi nu dau eficienţã juridicã normelor constituţionale privind drepturile şi libertãţile fundamentale, în special celor privind dreptul de a alege şi de a fi ales. În acelaşi timp, aratã cã dispoziţiile legale criticate reglementeazã un aspect ce ţine de domeniul legii organice. Cu toate acestea, ele fac parte dintr-o ordonanţã simplã a Guvernului, aspect neconstituţional care, în opinia sa, nu a fost înlãturat nici în urma aprobãrii prin lege a ordonanţei.
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. În acest sens aratã cã dispoziţiile legale criticate au în vedere faptul cã în România votarea candidaţilor la funcţia de consilier nu se face nominal, ci pe listele de candidaţi depuse de cãtre partide politice. Drept urmare, votul se acordã pentru partidul pe a cãrui listã se regãseşte candidatul la funcţia de consilier ca urmare a nominalizãrii acestuia de cãtre partid. Invalidarea mandatului persoanei care a candidat pe lista unui partid, a fost aleasã, dar, pânã la data validãrii, a pãrãsit partidul pe a cãrui listã a candidat, reprezintã "o sancţiune care are scopul de a curma traseismul politic la care se recurge în funcţie de oportunitãţile pe care le oferã un partid sau altul". Pe de altã parte, considerã cã este moral ca interesele unei persoane care a candidat şi a fost aleasã pe listele unui partid sã se identifice cu cele ale partidului pe a cãrui listã a candidat, în caz contrar, având posibilitatea de a candida ca independent, în condiţiile legii. În fine, aratã cã prin dispoziţia legalã criticatã nu sunt încãlcate prevederile art. 36 şi 37 din Constituţie, deoarece drepturile şi libertãţile consacrate de Constituţie şi alte legi trebuie exercitate de cãtre beneficiarii lor în condiţiile stabilite de lege şi cu asumarea obligaţiilor prevãzute de acestea, aşa cum prevãd dispoziţiile art. 15 alin. (1) din Constituţie.
Avocatul Poporului, fãcând menţiune cã, în realitate, critica de neconstituţionalitate are în vedere dispoziţiile <>art. 6 alin. (5) din anexa la Ordonanţa Guvernului nr. 35/2002 , ordonanţã aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 673/2002 , apreciazã cã aceste dispoziţii legale sunt constituţionale. Astfel, referindu-se la criticile de neconstituţionalitate formulate de autorul excepţiei în raport cu prevederile art. 37 din Constituţie, aratã cã textul de lege criticat nu încalcã sub nici un aspect dreptul de a fi ales, ci instituie condiţiile de validare a mandatului candidatului declarat ales. În plus, aminteşte cã sistemul electoral românesc prevede scrutinul pe listã ca modalitate în care alegãtorii îşi desemneazã reprezentanţii în organele elective. Astfel, votul alegãtorului exprimã opţiunea pentru programul unui partid şi nu pentru un anumit candidat. În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate a <>art. 6 alin. (5) din anexa la Ordonanţa Guvernului nr. 35/2002 faţã de art. 15 alin. (1) din Constituţie, apreciazã cã aceasta nu poate fi reţinutã, întrucât, în cauzã, nu se pune problema încãlcãrii unor drepturi sau libertãţi consacrate de Legea fundamentalã sau de altã lege. Dimpotrivã, dispoziţiile legale criticate reprezintã o concretizare a regulilor constituţionale care guverneazã sistemul electoral românesc, în privinţa modalitãţii în care alegãtorii desemneazã consilierii locali. În sfârşit, referindu-se la criticile de neconstituţionalitate formulate de autorul excepţiei în raport cu dispoziţiile art. 36 din Constituţie, aratã cã acest text constituţional nu are incidenţã în cauzã.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţia României, ale art. 1 alin. (2), <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul excepţiei îl constituie art. 6 alin. (5) din Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a consiliilor locale, aprobat prin <>Ordonanţa Guvernului nr. 35/2002 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 90 din 2 februarie 2002. Potrivit art. 1 din ordonanţã, Regulamentul-cadru face parte integrantã din aceasta. Textul de lege criticat a fost introdus în Regulamentul-cadru prin dispoziţiile <>art. I pct. 4 din Legea nr. 673/2002 privind aprobarea <>Ordonanţei Guvernului nr. 35/2002 pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a consiliilor locale, lege publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 953 din 24 decembrie 2002.
Textul de lege criticat are urmãtorul conţinut:
Art. 6 alin. (5): "În cazul în care, pânã la data validãrii, un candidat declarat ales nu mai face parte din partidul pe a cãrui listã a fost ales, la cererea scrisã a partidului respectiv mandatul acestuia nu va fi validat, urmând a fi validat primul supleant pe listã."
În susţinerea neconstituţionalitãţii acestui text de lege, autorul acesteia invocã, în mod expres, dispoziţiile constituţionale ale art. 15 alin. (1) şi ale art. 36 şi 37. De asemenea, aşa cum reiese din motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, critica de neconstituţionalitate este raportatã şi la prevederile art. 73 alin. (3) lit. a) din Constituţie.
Aceste texte constituţionale au urmãtoarea redactare:
- Art. 15 alin. (1): "Cetãţenii beneficiazã de drepturile şi de libertãţile consacrate prin Constituţie şi prin alte legi şi au obligaţiile prevãzute de acestea.";
- Art. 36: "(1) Cetãţenii au drept de vot de la vârsta de 18 ani, împliniţi pânã în ziua alegerilor inclusiv.
(2) Nu au drept de vot debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie, şi nici persoanele condamnate, prin hotãrâre judecãtoreascã definitivã, la pierderea drepturilor electorale.";
- Art. 37: "(1) Au dreptul de a fi aleşi cetãţenii cu drept de vot care îndeplinesc condiţiile prevãzute în articolul 16 alineatul (3), dacã nu le este interzisã asocierea în partide politice, potrivit articolului 40 alineatul (3).
(2) Candidaţii trebuie sã fi împlinit, pânã în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puţin 23 de ani pentru a fi aleşi în Camera Deputaţilor sau în organele administraţiei publice locale, vârsta de cel puţin 33 de ani pentru a fi aleşi în Senat şi vârsta de cel puţin 35 de ani pentru a fi aleşi în funcţia de Preşedinte al României.";
- Art. 73 alin. (3) lit. a): "Prin lege organicã se reglementeazã:
a) sistemul electoral; organizarea şi funcţionarea Autoritãţii Electorale Permanente;".
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã autorul acesteia pune în discuţie douã aspecte din care, în opinia sa, reiese contrarietatea textului de lege criticat cu prevederile constituţionale invocate.
Un aspect are în vedere constituţionalitatea extrinsecã a prevederilor art. 6 alin. (5) din Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a consiliilor locale în raport cu prevederile art. 73 alin. (3) lit. a) din Constituţie, sens în care autorul excepţiei a susţinut cã, deşi dispoziţiile legale criticate ţin de domeniul legii organice, ele sunt cuprinse într-o ordonanţã simplã a Guvernului.
Celãlalt aspect vizeazã însuşi fondul reglementãrii art. 6 alin. (5) din Regulamentul-cadru care, în opinia autorului excepţiei, aduce atingere principiilor democratice şi în special dreptului de a alege şi dreptului de a fi ales. Aceastã criticã de neconstituţionalitate este raportatã şi la prevederile art. 15 alin. (1) din Constituţie.
Analizând problema constituţionalitãţii extrinseci a prevederilor art. 6 alin. (5) din Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a consiliilor locale, Curtea apreciazã cã aceastã criticã de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, deoarece acest text de lege reglementeazã norme de punere în aplicare a prevederilor <>Legii nr. 215/2001 referitoare la validarea mandatului consilierilor locali, norme ce nu sunt de domeniul legii organice.
În ceea ce priveşte problema de constituţionalitate intrinsecã pusã în discuţie, Curtea reţine cã textul de lege ce face obiectul excepţiei de neconstituţionalitate nu conţine nici o dispoziţie referitoare la dreptul de a alege sau la dreptul de a fi ales şi nici la exercitarea acestor drepturi. Astfel, o abordare exactã a dreptului de a fi ales presupune luarea în calcul exclusiv a posibilitãţii unei persoane de a candida. Cu alte cuvinte, accesul la înscrierea în cursa alegerilor trebuie sã fie posibil pentru fiecare cetãţean care îndeplineşte condiţiile de eligibilitate stabilite prin Constituţie. Curtea constatã cã textul de lege nu conţine nici o dispoziţie prin care cetãţenii ar fi împiedicaţi sã candideze la funcţia de consilier local.
De asemenea, Curtea considerã cã nu pot fi reţinute nici argumentele invocate de autorul excepţiei potrivit cãrora textul de lege criticat ar lipsi de eficienţã juridicã opţiunea exprimatã de alegãtor. Acest argument nu ţine seama de faptul cã, în cazul scrutinului pe listã, aceastã opţiune nu vizeazã candidatul, ci partidul politic. Din contrã, a accepta ca un candidat ales, care a figurat pe lista unui partid, sã pãrãseascã partidul înainte de a fi validat şi de a intra în exercitarea mandatului sãu ar reprezenta o modificare a configuraţiei politice a consiliului local, configuraţie stabilitã tocmai ca urmare a votului exprimat de cetãţeni.
În ceea ce priveşte susţinerea autorului excepţiei potrivit cãreia dispoziţiile legale ce fac obiectul excepţiei ar contraveni art. 15 alin. (1) din Constituţie, Curtea reţine cã, potrivit acestui text constituţional, cetãţenii beneficiazã de drepturile consacrate de Constituţie şi de alte legi şi sunt ţinuţi de obligaţiile prevãzute de acestea, or art. 6 alin. (5) din Regulamentul-cadru reglementeazã o asemenea obligaţie legalã.
În sfârşit, Curtea reţine cã eventuala neconcordanţã dintre textul de lege ce face obiectul excepţiei de neconstituţionalitate şi prevederile <>art. 32 alin. (4) din Legea nr. 215/2001 nu constituie o problemã de constituţionalitate, ci este o problemã de aplicare a legii de competenţa exclusivã a instanţei judecãtoreşti.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu majoritate de voturi,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 alin. (5) din Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a consiliilor locale, aprobat prin <>Ordonanţa Guvernului nr. 35/2002 , excepţie ridicatã de Andrei Schser în Dosarul nr. 1.017/F/CA/2004 al Curţii de Apel Braşov - Secţia comercialã şi de contencios administrativ.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 10 februarie 2005.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea
_________________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
