Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 919 din 23 iulie 2009 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 3 si art. 5 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 690 din 14 octombrie 2009
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Antonia Constantin - procuror
Valentina Bãrbãţeanu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 şi <>art. 5 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securitãţii, excepţie ridicatã de Ioan Aurel Rus în Dosarul nr. 18.683/3/2008 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal rãspunde domnul Mihai Alexandru Ionescu, consilierul juridic al pãrţii Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii, lipsind autorul excepţiei, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele Curţii acordã cuvântul reprezentantului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii, care solicitã respingerea ca neîntemeiatã a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens aratã cã prin verificarea din oficiu a persoanelor care au deţinut, deţin sau candideazã pentru diverse funcţii sau demnitãţi nu se aduce nicio atingere dreptului acestora la propria imagine, întrucât reglementarea criticatã nu tinde la angajarea vreunei rãspunderi juridice, ci are ca scop "o simplã consemnare publicã".
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, apreciind cã nu sunt nesocotite dispoziţiile constituţionale invocate de autorul excepţiei.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 20 octombrie 2008, pronunţatã în Dosarul nr. 18.683/3/2008, Tribunalul Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 şi <>art. 5 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securitãţii. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicatã de Ioan Aurel Rus într-o cauzã având ca obiect o acţiune în constatare.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia aratã cã <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 nu face altceva decât sã preia, sub o altã denumire, prevederile <>Legii nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea poliţiei politice comuniste, lege declaratã neconstituţionalã prin <>Decizia Curţii Constituţionale nr. 51/2008 . De aceea, susţine cã, mutatis mutandis, şi ordonanţa care a luat locul legii trebuie declaratã neconstituţionalã, "în fapt aflându-ne în faţa unui artificiu legislativ prin care se dã efect juridic unor norme neconstituţionale". În acest sens, precizeazã cã, în opinia sa, prin noua reglementare "nu se degreveazã Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii de atribuţiile jurisdicţionale şi de putere judecãtoreascã paralele"; "sub aspect probatoriu, persoana cercetatã este circumscrisã unor înscrisuri care emanã de la CNSAS şi de la fosta poliţie politicã, fãrã a se oferi posibilitatea administrãrii unui probatoriu în limitele Codului de procedurã civilã"; "rolul instanţei de judecatã chematã a confirma sau infirma o propunere a Colegiului CNSAS bazatã pe înscrisuri care emanã de la aceastã instituţie este unul formal, încãlcând grav principiul accesului liber la justiţie".
În ceea ce priveşte prevederile art. 3 şi art. 5 din ordonanţã, se susţine cã sunt nesocotite prevederile art. 124 alin. (2) din Constituţie, potrivit cãrora justiţia este unicã, imparţialã şi egalã pentru toţi, prin aceea cã, "trecând peste noţiunea de informaţii de interes public, aşa cum este aceasta reglementatã de dispoziţiile <>Legii nr. 544/2001 , realizeazã o enumerare limitatã şi fãrã justificarea unui criteriu obiectiv a persoanelor ce pot fi din oficiu cercetate de CNSAS. În mod evident, examinarea calitãţii de fost colaborator al Securitãţii a persoanelor care au deţinut, deţin sau candideazã la funcţiile publice este de naturã sã creeze acestora un enorm prejudiciu de imagine şi deci o piedicã nejustificatã în exercitarea dreptului de a fi ales garantat de Constituţie".
Tribunalul Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului apreciazã cã prevederile art. 3 şi <>art. 5 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 sunt constituţionale, întrucât nu înlãturã în niciun mod posibilitatea pãrţilor interesate de a-şi angaja un avocat şi de a se prevala de toate garanţiile care condiţioneazã desfãşurarea unui proces echitabil.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile reprezentantului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, prevederile art. 3 şi <>art. 5 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securitãţii, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 182 din 10 martie 2008, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 293/2008 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 800 din 28 noiembrie 2008. Textele de lege criticate au urmãtorul cuprins:
- Art. 3: "Pentru a asigura dreptul de acces la informaţii de interes public, orice cetãţean român, cu domiciliul în ţarã sau în strãinãtate, precum şi presa scrisã şi audiovizualã, partidele politice, organizaţiile neguvernamentale legal constituite, autoritãţile şi instituţiile publice au dreptul de a fi informate, la cerere, în legãturã cu existenţa sau inexistenţa calitãţii de lucrãtor al Securitãţii sau de colaborator al acesteia, în sensul prezentei ordonanţe de urgenţã, a candidaţilor la alegerile prezidenţiale, generale, locale şi pentru Parlamentul European, precum şi a persoanelor care ocupã urmãtoarele demnitãţi sau funcţii:
a) Preşedintele României;
b) deputat sau senator în Parlamentul României, membru în Parlamentul European;
c) membru al Guvernului, secretar de stat, subsecretar de stat, secretar general, secretar general adjunct din Guvern şi din ministere, director în minister şi asimilaţi ai acestor funcţii, Comisar European;
d) secretarii generali şi secretarii generali adjuncţi ai Camerelor Parlamentului, directorii departamentelor celor douã Camere, consilierii prezidenţiali şi de stat;
e) prefecţii, subprefecţii, secretarii generali ai consiliilor judeţene, secretarul general al Consiliului General al Municipiului Bucureşti;
f) directori în prefecturã, conducãtorii serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale, organizate la nivel local;
g) primarii, viceprimarii, consilierii judeţeni, consilierii în Consiliul General al Municipiului Bucureşti, consilierii locali;
h) directorul şi adjuncţii acestuia în cadrul Serviciului Român de Informaţii, Serviciului de Informaţii Externe, Serviciului de Protecţie şi Pazã şi Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, precum şi şeful şi adjunctul acestuia în cadrul structurilor judeţene ale Serviciului Român de Informaţii şi ale Serviciului de Telecomunicaţii Speciale;
h^1) candidaţii pentru Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii;
i) personalul diplomatic şi consular;
j) Avocatul Poporului şi adjuncţii acestuia;
k) membrii în Consiliul Naţional al Audiovizualului;
l) judecãtorii şi magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţionalã, procurorii de la Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, inclusiv cei din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi ai Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizatã şi Terorism, judecãtorii, procurorii şi prim-grefierii de la instanţele şi parchetele civile şi militare;
m) personalul cu funcţii de conducere, cu excepţia celui prevãzut la lit. c), din Ministerul Internelor şi Reformei Administrative*), precum şi ceilalţi ofiţeri şi subofiţeri/agenţi din Ministerul Internelor şi Reformei Administrative;
--------
*) Conform <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 221/2008 pentru stabilirea unor mãsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale, Ministerul Internelor şi Reformei Administrative a fost reorganizat în Ministerul Administraţiei şi Internelor, iar Ministerul Apãrãrii a fost reorganizat în Ministerul Apãrãrii Naţionale.
n) preşedintele, vicepreşedinţii şi consilierii de conturi din cadrul Curţii de Conturi; persoanele cu funcţii de conducere, la nivel naţional şi judeţean, în Garda Financiarã şi în organele vamale;
o) preşedintele şi preşedintele de secţie la Consiliul Legislativ, membrii Consiliului Legislativ, ai Consiliului Naţional de Integritate, preşedintele şi vicepreşedintele Agenţiei Naţionale de Integritate, persoanele cu funcţii de conducere din Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului şi din Agenţia Naţionalã a Funcţionarilor Publici, preşedinţii şi membrii Consiliului Concurenţei, ai Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare, ai Institutului Naţional de Statisticã şi ai Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliarã;
p) membru în consiliile de administraţie ale societãţilor publice de radio şi de televiziune, acţionar, administrator, director, redactor-şef, redactor în serviciile publice ori private de televiziune, radio sau presa scrisã, analiştii politici şi asimilaţii acestora;
q) guvernatorul Bãncii Naţionale a României, preşedinte, vicepreşedinte de bancã şi membrii consiliului de administraţie din sectorul bancar;
r) membru, membru corespondent, membru de onoare sau secretar general al Academiei Române ori, dupã caz, secretar al academiilor de ramurã;
s) rectorul, prorectorul, secretarul ştiinţific al senatului universitar, decanul, prodecanul, secretarul ştiinţific de facultate şi şefii de catedrã din instituţiile de învãţãmânt superior de stat şi private;
ş) inspector general sau adjunct, inspector de specialitate al inspectoratului şcolar judeţean, director de liceu ori de grup şcolar, precum şi director în instituţiile de culturã, la nivel naţional, judeţean, municipal şi local;
t) preşedinte, vicepreşedinte, secretar general şi ceilalţi membri ai organelor de conducere statutare ale partidelor politice, la nivel naţional, judeţean şi local, sau ai unei organizaţii neguvernamentale şi asimilaţii acestor funcţii;
ţ) personalul militar şi civil cu funcţii de conducere, cu excepţia celui prevãzut la lit. c), din Ministerul Apãrãrii*) şi din statele majore ale categoriilor de forţe ale armatei, conform nomenclatoarelor de funcţii, precum şi comandanţii de unitãţi sau echivalente;
--------
*) Conform <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 221/2008 pentru stabilirea unor mãsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale, Ministerul Internelor şi Reformei Administrative a fost reorganizat în Ministerul Administraţiei şi Internelor, iar Ministerul Apãrãrii a fost reorganizat în Ministerul Apãrãrii Naţionale.
u) ierarhii şi şefii cultelor religioase recunoscute de lege, pânã la nivel de preot inclusiv, precum şi asimilaţii lor de la parohiile din ţarã şi din strãinãtate, la cererea reprezentanţilor cultului religios de care aceştia aparţin;
v) preşedinte, vicepreşedinte şi secretar general de organizaţii patronale şi sindicale reprezentative la nivel naţional şi asimilaţii acestor funcţii, precum şi ceilalţi membri ai conducerilor executive respective;
w) director al direcţiei de poştã şi telecomunicaţii, şefi de serviciu de poştã şi de telecomunicaţii, şefi de centralã telefonicã;
x) persoanele cu funcţie de conducere din direcţiile sanitare judeţene, din direcţiile judeţene de sãnãtate publicã şi a municipiului Bucureşti, din Colegiul Medicilor din România, din casele de asigurãri de sãnãtate, directorii de spitale, precum şi medicii psihiatri, anatomo-patologi şi legişti;
y) persoanele cu funcţii de conducere, inclusiv membru al consiliului de administraţie în regii autonome, companii şi societãţi naţionale, societãţi comerciale având ca obiect activitãţi de interes public sau strategic, precum şi membrii conducerii fundaţiilor, asociaţiilor şi filialelor care activeazã pe teritoriul României, inclusiv fondatorii acestora;
z) persoanele care deţin titlul de luptãtor pentru victoria Revoluţiei din decembrie 1989.";
- Art. 5: "(1) Persoanele care candideazã, au fost alese sau au fost numite în una dintre demnitãţile ori funcţiile prevãzute la art. 3 lit. b)-h^1), cu excepţia celor care la data de 22 decembrie 1989 nu împliniserã vârsta de 16 ani, fac o declaraţie pe propria rãspundere, conform modelului prevãzut în anexa la prezenta ordonanţã de urgenţã, în sensul cã au avut sau nu calitatea de lucrãtor al Securitãţii sau de colaborator al acesteia. Verificarea calitãţii de lucrãtor al Securitãţii ori de colaborator al acesteia se face din oficiu pentru persoanele care au candidat, au fost alese sau numite în demnitãţile ori în funcţiile prevãzute la art. 3 lit. b)-h^1), inclusiv pentru cele aflate în exerciţiul respectivelor demnitãţi ori funcţii la data intrãrii în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţã.
(2) Declaraţia prevãzutã la alin. (1) se depune la şeful instituţiei care numeşte sau la instituţia care valideazã alegerea ori la alte persoane sau instituţii, dupã cum urmeazã:
a) deputaţii şi senatorii, precum şi secretarii generali şi secretarii generali adjuncţi ai Camerelor Parlamentului, directorii departamentelor celor douã Camere - la preşedintele Camerei Deputaţilor, respectiv al Senatului României;
b) membrii Parlamentului European - la Biroul Electoral Central;
c) Comisarul European, membrii Guvernului, secretarii de stat, subsecretarii de stat, secretarul general, secretarii generali adjuncţi din Guvern şi din ministere, consilierii de stat şi personali ai primului-ministru, prefecţii şi subprefecţii, directorii generali şi directorii din Cancelaria Primului-Ministru, din Secretariatul General al Guvernului, precum şi directorii generali şi directorii din ministere şi asimilaţii acestor funcţii - la Cancelaria Primului-ministru;
d) consilierii prezidenţiali şi de stat din Administraţia Prezidenţialã - la Preşedintele României;
d^1) persoanele care exercitã demnitãţi publice şi funcţii publice de autoritate din cadrul autoritãţilor şi instituţiilor aflate sub control parlamentar - la persoana desemnatã de secretarul general al Camerei Deputaţilor sau al Senatului, dupã caz;
e) directorul în prefecturã, conducãtorii serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale, organizate la nivel local - la prefect;
f) consilierul judeţean, consilierul în cadrul Consiliului General al Municipiului Bucureşti, secretarul general al consiliului judeţean şi al Consiliului General al Municipiului Bucureşti - la preşedintele consiliului judeţean, respectiv primarul general al municipiului Bucureşti;
g) primarul, viceprimarul, consilierul municipal şi local - la primar;
h) directorul şi adjuncţii acestuia în cadrul Serviciului Român de Informaţii, Serviciului de Informaţii Externe, Serviciului de Protecţie şi Pazã şi Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, precum şi şeful şi adjunctul acestuia în cadrul structurilor judeţene ale Serviciului Român de Informaţii şi ale Serviciului de Telecomunicaţii Speciale - la şeful instituţiei din care fac parte aceştia.
(3) Candidaţii la funcţiile prevãzute la art. 3 lit. b) şi g) depun declaraţiile la biroul electoral competent, în aceeaşi zi cu depunerea candidaturii.
(4) Autoritãţile la care se depun declaraţiile sunt obligate sã trimitã Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii, în termen de 30 de zile de la data alegerii sau numirii în funcţie, lista persoanelor care îndeplinesc funcţiile prevãzute la art. 3 lit. b)-h^1), însoţitã de declaraţiile pe propria rãspundere. Lista trebuie sã cuprindã urmãtoarele date:
a) numele şi prenumele, inclusiv numele anterioare, acolo unde este cazul, precum şi data şi locul naşterii;
b) numele şi prenumele tatãlui, numele şi prenumele mamei;
c) locul de muncã şi funcţia pe care o ocupã;
d) domiciliul din actul de identitate.
(5) Verificãrile se fac în ordinea stabilitã la art. 3, respectându-se procedurile prevãzute în prezenta ordonanţã de urgenţã. Se verificã cu prioritate persoanele care candideazã, sunt alese sau numite în demnitãţi sau funcţii la nivel naţional."
Tribunalul Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a reţinut ca obiect al excepţiei de neconstituţionalitate doar prevederile art. 3 şi <>art. 5 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 , deşi autorul acesteia a criticat şi prevederile art. 32 şi art. 33, precum şi ordonanţa în ansamblul sãu. Având în vedere cã actul de sesizare a Curţii Constituţionale îl constituie, potrivit <>art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 , încheierea instanţei în faţa cãreia a fost ridicatã excepţia de neconstituţionalitate, Curtea nu se poate considera învestitã decât cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 şi <>art. 5 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 .
În opinia autorului excepţiei, prevederile art. 3 şi art. 5 din ordonanţã contravin celor ale art. 124 alin. (2) din Legea fundamentalã, care stabilesc cã justiţia este unicã, imparţialã şi egalã pentru toţi.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observã cã dispoziţiile <>art. 3 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 reprezintã o concretizare a prevederilor constituţionale care consacrã dreptul la informaţie, oferind cetãţenilor şi diverselor entitãţi şi autoritãţi publice o modalitate în plus de valorificare a acestuia, prin posibilitatea de a solicita informaţii în legãturã cu existenţa sau inexistenţa calitãţii de lucrãtor al Securitãţii sau de colaborator al acesteia a candidaţilor la alegerile prezidenţiale, generale, locale şi pentru Parlamentul European, precum şi a persoanelor care ocupã anumite demnitãţi sau funcţii, enumerate în cuprinsul art. 3 din ordonanţã. În niciun caz nu poate fi reţinutã interpretarea în mod artificial restrânsã prin care autorul excepţiei susţine cã dispoziţiile legale criticate "trec peste noţiunea de informaţii de interes public, aşa cum este reglementatã de dispoziţiile <>Legii nr. 544/2001 ". Dispoziţiile art. 31 din Constituţie conferã dreptului la informare o amplitudine care nu poate fi limitatã la prevederile unei singure legi, şi anume cea menţionatã de autorul excepţiei.
Totodatã, Curtea constatã cã obligaţia instituitã prin prevederile art. 5 din ordonanţã în sarcina persoanelor care candideazã, au fost alese sau au fost numite în anumite demnitãţi ori funcţii de a declara pe propria rãspundere dacã au avut sau nu calitatea de lucrãtor al Securitãţii sau de colaborator al acesteia dã expresie plenarã principiului statuat în art. 1 alin. (3) din Legea fundamentalã, potrivit cãruia România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertãţile cetãţenilor, libera dezvoltare a personalitãţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintã valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, şi sunt garantate.
De altfel, preambulul <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 definea la momentul emiterii acesteia scopul reglementãrii ca fiind "o continuare, într-un mecanism nou, a procesului de devoalare a activitãţilor exercitate de regimul comunist", care a instaurat, în special prin intermediul Securitãţii, "o permanentã teroare împotriva cetãţenilor ţãrii, a drepturilor şi a libertãţilor lor fundamentale". Astfel cum a reţinut în jurisprudenţa sa, concretizatã prin <>Decizia nr. 530 din 9 aprilie 2009 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 430 din 24 iunie 2009, "aceasta îndreptãţeşte accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securitãţii, prin consemnarea publicã a abuzurilor, şi contribuie la o mai bunã înţelegere a prezentului şi la o proiectare adecvatã a viitorului societãţii româneşti", iar scopul ordonanţei, enunţat în aceşti termeni, rãspunde unor exigenţe politice ale societãţii româneşti.
În fine, Curtea constatã cã nu poate reţine criticile de neconstituţionalitate formulate prin raportare la dispoziţiile art. 124 alin. (2) din Legea fundamentalã, potrivit cãrora "justiţia este unicã, imparţialã şi egalã pentru toţi". Aceasta, deoarece, în practica sa, de exemplu, <>Decizia nr. 612 din 27 mai 2008 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 553 din 22 iulie 2008, Curtea a observat cã sintagma "justiţia este unicã" înseamnã cã activitatea de judecatã se realizeazã în România dupã aceleaşi coduri şi aceleaşi legi, precum şi de unul şi acelaşi sistem de autoritãţi judecãtoreşti, sintagma "justiţia este imparţialã" semnificã faptul cã justiţia este înfãptuitã de cãtre autoritãţi special create, neutre şi fãrã un interes concret în procesul pe care îl judecã, iar sintagma "justiţia este egalã pentru toţi" izvorãşte din principiul egalitãţii în faţa legii şi a autoritãţilor publice, care se aplicã tuturor pãrţilor din proces. Or, textele de lege ce formeazã obiectul prezentei excepţii nu conţin niciun fel de norme care sã aibã legãturã cu aplicarea acestor principii fundamentale care stau la baza înfãptuirii justiţiei.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 şi <>art. 5 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securitãţii, excepţie ridicatã de Ioan Aurel Rus în Dosarul nr. 18.683/3/2008 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 23 iunie 2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Valentina Bãrbãţeanu
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
