Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 918 din 6 iulie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 19 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 566 din 11 august 2010
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Iulia Antoanella Motoc - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Antonia Constantin - procuror
Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 16 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecãtorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei, excepţie ridicatã de Doina Basarabescu în Dosarul nr. 3.044/87/2009 al Tribunalului Teleorman - Secţia conflicte de muncã, asigurãri sociale şi contencios administrativ fiscal şi de Simona Mihaela Tãbãcaru, Olivia Luminiţa Creţu, Iustina Iacoboni, Daniel George Rusu şi Lorin Ştefan Pascaru în dosarele nr. 0590/45/2008 şi nr. 0884/45/2008 ale Curţii de Apel Iaşi - Secţia litigii de muncã şi asigurãri sociale.
Dezbaterile au avut loc în şedinţa publicã din 29 iunie 2010 şi au fost consemnate în încheierea de la acea datã, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea la data de 6 iulie 2010.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 30 septembrie 2009, pronunţatã în Dosarul nr. 3.044/87/2009, Tribunalul Teleorman - Secţia conflicte de muncã, asigurãri sociale şi contencios administrativ fiscal - complet specializat pentru litigii de muncã şi asigurãri sociale a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 16 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecãtorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei. Excepţia a fost ridicatã de Doina Basarabescu cu prilejul soluţionãrii unei acţiuni civile având ca obiect drepturi bãneşti.
Prin încheierile din 16 şi 30 octombrie 2009, pronunţate în Dosarele nr. 0590/45/2008 şi nr. 0884/45/2008, Curtea de Apel Iaşi - Secţia litigii de muncã şi asigurãri sociale a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 16 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 27/2006 . Excepţia a fost ridicatã de Simona Mihaela Tãbãcaru, Olivia Luminiţa Creţu, Iustina Iacoboni, Daniel George Rusu şi Lorin Ştefan Pascaru, cu prilejul soluţionãrii unor litigii de muncã.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţã, cã <>art. 16 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 27/2006 este contrar dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Constituţie, precum şi art. 6 din Codul muncii care prevede "dreptul la o platã egalã pentru muncã egalã". De asemenea, considerã cã sunt încãlcate şi dispoziţiile art. 53 din Constituţie, referitoare la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertãţi fundamentale. În acest sens, aratã cã asistenţii judiciari sunt salarizaţi conform textului de lege criticat cu un coeficient de multiplicare de 13,5, corespunzãtor judecãtorului de la judecãtorie cu o vechime de peste 3 ani, deşi îşi desfãşoarã activitatea la tribunal, ca instanţã competentã sã soluţioneze litigiile de muncã, fapt ce impune o salarizare corespunzãtoare gradului acestei instanţe. De asemenea, precizeazã cã asistenţilor judiciari li se aplicã toate obligaţiile, interdicţiile şi incompatibilitãţile judecãtorilor şi magistraţilor, depun jurãmânt ca şi magistraţii şi li se aplicã dispoziţiile legale privind abaterile şi sancţiunile disciplinare, precum şi motivele de eliberare din funcţie prevãzute de lege pentru judecãtori şi procurori. Pentru aceste motive, susţin cã nu existã niciun temei legal pentru care asistenţii judiciari sã nu beneficieze de aceleaşi drepturi salariale, inclusiv sporul de 50% pentru solicitare neuropsihicã, la fel ca magistraţii, categorie cu care sunt asimilaţi.
Tribunalul Teleorman - Secţia conflicte de muncã, asigurãri sociale şi contencios administrativ fiscal complet specializat pentru litigii de muncã şi asigurãri sociale considerã cã textul de lege criticat nu contravine prevederilor constituţionale invocate de autorul excepţiei.
Curtea de Apel Iaşi - Secţia litigii de muncã şi asigurãri sociale considerã cã dispoziţiile invocate nu încalcã prevederile art. 53 din Constituţie. Conferirea unor drepturi salariale expres determinate pentru asistenţii judiciari nu echivaleazã cu sintagma "restrângerea exerciţiului unor drepturi" prevãzutã de acest text constituţional.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Guvernul considerã cã excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiatã. În acest sens, aratã cã statutul asistenţilor judiciari este diferit de cel al magistraţilor, în ceea ce priveşte aspectele esenţiale cum sunt numirea, durata mandatului, rolul în cadrul completelor de judecatã, statut diferit care justificã şi un tratament diferit în ceea ce priveşte drepturile şi salarizarea.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctul de vedere solicitat.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 16 alin. (1), (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecãtorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 314 din 7 aprilie 2006, aprobatã prin <>Legea nr. 45/2007 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 169 din 9 martie 2007.
Textul de lege criticat are urmãtoarea redactare:
- <>Art. 16: "(1) Asistenţii judiciari numiţi în condiţiile Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciarã, republicatã, cu modificãrile ulterioare, sunt salarizaţi cu o indemnizaţie de încadrare brutã lunarã potrivit coeficienţilor de multiplicare prevãzuţi, dupã caz, la lit. A din anexã, nr. crt. 28-31, în raport cu vechimea în funcţii juridice.
(2) Asistenţii judiciari beneficiazã în mod corespunzãtor de drepturile prevãzute la art. 41, 5, 7, 18, 24 şi 25.
(3) Indemnizaţiile de încadrare brute lunare şi celelalte drepturi ale asistenţilor judiciari se acordã prin ordin al ministrului justiţiei."
Curtea constatã cã, ulterior sesizãrii Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate, textele de lege criticate au fost abrogate prin dispoziţiile <>art. 48 alin. (1) pct. 7 din Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitarã a personalului plãtit din fonduri publice, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 762 din 9 noiembrie 2009.
Dispoziţiile referitoare la salarizarea şi celelalte drepturi salariale ale asistenţilor judiciari au fost preluate, însã, în conţinutul art. 19 din anexa nr. VI, secţiunea a 3-a a actului normativ abrogator, având urmãtoarea redactare:
"(1) Asistenţii judiciari numiţi în condiţiile <>Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciarã, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, sunt salarizaţi cu o indemnizaţie de încadrare brutã lunarã stabilitã potrivit coeficienţilor de ierarhizare prevãzuţi la nr. crt. 25 din anexa nr. VI/1.
(2) Asistenţii judiciari beneficiazã în mod corespunzãtor de drepturile prevãzute la art. 7 din prezenta anexã, precum şi de drepturile prevãzute la <>art. 24 şi 25 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 27/2006 , aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 45/2007 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
(3) Indemnizaţiile de încadrare brute lunare şi celelalte drepturi ale asistenţilor judiciari se stabilesc prin ordin al ministrului justiţiei şi libertãţilor cetãţeneşti."
Prin urmare, obiect al excepţiei de neconstituţionalitate urmeazã a-l constitui dispoziţiile art. 19 din anexa nr. VI la <>Legea-cadru nr. 330/2009 .
Autorii excepţiei considerã cã dispoziţiile de lege criticate sunt contrare art. 16 alin. (1) şi art. 53 din Constituţie, referitoare la egalitatea în drepturi a cetãţenilor şi la restrângerea exerciţiului unor drepturi şi libertãţi fundamentale, precum şi dispoziţiilor art. 5 alin. (1), art. 6 şi art. 157 alin. (2) din Codul muncii.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine, în primul rând, cã, potrivit dispoziţiilor <>art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 , eventuala contradicţie existentã între dispoziţiile unor legi în vigoare nu intrã sub incidenţa controlului de constituţionalitate. Aşadar, instanţa de contencios constituţional nu poate examina pretinsa contradicţie dintre textele de lege criticate şi prevederile Codului muncii, invocate de autorii excepţiei.
Prin urmare, rãmâne Curţii sã examineze conformitatea dintre dispoziţiile legale actuale privind salarizarea şi celelalte drepturi salariale ale asistenţilor judiciari cu dispoziţiile art. 16 alin. (1) şi art. 53 din Constituţie.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã, în esenţã, critica de neconstituţionalitate vizeazã diferenţa de tratament juridic dintre salarizarea magistraţilor şi cea a asistenţilor judiciari.
Faţã de aceste susţineri, Curtea reţine cã diferenţa de tratament juridic criticatã ca fiind neconstituţionalã este justificatã de faptul cã asistenţii judiciari, deşi participã la constituirea completului de judecatã, îndeplinesc doar un rol consultativ în înfãptuirea actului de justiţie, neputându-se pune un semn de egalitate între activitatea desfãşuratã de aceştia şi cea a judecãtorilor care participã la soluţionarea conflictelor de muncã. Cu toate acestea, recunoscând importanţa activitãţii desfãşurate de asistenţii judiciari şi ţinând cont şi de obligaţiile, interdicţiile şi incompatibilitãţile ce revin acestora, care sunt aplicabile şi judecãtorilor şi procurorilor, legiuitorul a înţeles sã stabileascã un nivel al salariului corespunzãtor celui al judecãtorului cu grad de judecãtorie. Aceastã reglementare nu contravine principiului egalitãţii în drepturi care nu are semnificaţia omogenitãţii, astfel cã situaţii obiectiv diferite justificã şi uneori chiar impun un tratament juridic diferenţiat.
În ceea ce priveşte susţinerea potrivit cãreia salarizarea asistenţilor judiciari trebuie sã ţinã cont de nivelul instanţei, Curtea observã cã, spre deosebire de salarizarea judecãtorilor, a procurorilor, a personalului de specialitate juridicã asimilat acestora, precum şi a magistraţilor-asistenţi, aşa cum este reglementatã prin art. 6 din anexa nr. VI la <>Legea-cadru nr. 330/2009 , care include între criteriile salarizãrii şi pe cel al nivelului instanţelor sau parchetelor, reglementarea referitoare la salarizarea asistenţilor judiciari nu face trimitere la acest criteriu.
În sfârşit, cu privire la susţinerile autorilor excepţiei privitoare la acordarea sporului pentru solicitare neuropsihicã, Curtea reţine cã <>Legea nr. 330/2009 a acoperit omisiunea legislativã criticatã. Astfel, art. 4 din anexa nr. VI la <>Legea-cadru nr. 330/2009 acordã asistenţilor judiciari, în mod egal cu judecãtorii şi procurorii, sporul pentru risc şi suprasolicitare neuropsihicã şi sporul de confidenţialitate. Astfel cã, sub acest aspect, excepţia de neconstituţionalitate a rãmas fãrã obiect.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 19 din anexa nr. VI la <>Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitarã a personalului plãtit din fonduri publice, excepţie ridicatã de Doina Basarabescu în Dosarul nr. 3.044/87/2009 al Tribunalului Teleorman - Secţia conflicte de muncã, asigurãri sociale şi contencios administrativ fiscal şi de Simona Mihaela Tãbãcaru, Olivia Luminiţa Creţu, Iustina Iacoboni, Daniel George Rusu şi Lorin Ştefan Pascaru în dosarele nr. 0590/45/2008 şi nr. 0884/45/2008 ale Curţii de Apel Iaşi - Secţia litigii de muncã şi asigurãri sociale.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 6 iulie 2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
