Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 917 din 5 iulie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. I pct. 1 si art. II din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 62/2010 pentru modificarea si completarea Legii nr. 221/2009 privind condamnarile cu caracter politic si masurile administrative asimilate acestora, pronuntate in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, si pentru suspendarea aplicarii unor dispozitii din titlul VII al Legii nr. 247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 668 din 20 septembrie 2011
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Cristina Teodora Pop - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 62/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 221/2009 privind condamnãrile cu caracter politic şi mãsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, şi pentru suspendarea aplicãrii unor dispoziţii din titlul VII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietãţii şi justiţiei, precum şi unele mãsuri adiacente, excepţie ridicatã de Teodor Mãrginean în Dosarul nr. 4.433/117/2009 al Tribunalului Cluj - Secţia civilã, ce face obiectul Dosarului nr. 4.351D/2010 al Curţii Constituţionale.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Preşedintele dispune a se face apelul şi în dosarele nr. 4.528D/2010, nr. 4.644D/2010, nr. 4.645D/2010, nr. 4.646D/2010, nr. 4.647D/2010 şi nr. 4.670D/2010 având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I şi II din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 62/2010, excepţie ridicatã de Leodora Barcaci, de Pavel Stanciu, de Stanimir Radoslavevici, Stancu Radoslavevici şi Jiva Radoslavevici, de Valeria Vioara Ivaşcu, de Nicoleta Dorina Strãin şi Gheorghe Valer Laţcu şi, respectiv, Elena Gherghel, în dosarele nr. 1.626/30/2010, nr. 4.114/115/2009, nr. 4.108/115/2009, nr. 4.086/115/2009, nr. 4.110/115/2009 şi, respectiv, nr. 17.577/55/2009 ale Tribunalului Timiş - Secţia civilã, Tribunalului Caraş-Severin - Secţia civilã şi, respectiv, Curţii de Apel Timişoara - Secţia civilã.
De asemenea, preşedintele dispune a se face apelul în Dosarul nr. 4.529D/2010 şi în dosarele nr. 4.637D/2010 şi nr. 4.638D/2010, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 62/2010 şi, respectiv, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 62/2010, excepţie ridicatã de Eta Boncuţ, Velica Şuca, Anastasie Tumba şi Avram Tumba, de Clari Duma şi Dana Gabriela Itul şi, respectiv, de Caius-Sorin-Octavian-Alfons Seviciu în dosarele nr. 3.157/30/2010, nr. 3.182/97/2009 şi, respectiv, nr. 3.207/97/2009 ale Tribunalului Timiş - Secţia civilã şi, respectiv, Tribunalului Hunedoara - Secţia civilã.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele sus-menţionate, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor nr. 4.528D/2010, nr. 4.529D/2010, nr. 4.637D/2010, nr. 4.638D/2010, nr. 4.644D/2010, nr. 4.645D/2010, nr. 4.646D/2010, nr. 4.647D/2010 şi nr. 4.670D/2010 la Dosarul nr. 4.351D/2010.
Reprezentantul Ministerului Public aratã cã este de acord cu mãsura conexãrii dosarelor.
Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 4.528D/2010, nr. 4.529D/2010, nr. 4.637D/2010, nr. 4.638D/2010, nr. 4.644D/2010, nr. 4.645D/2010, nr. 4.646D/2010, nr. 4.647D/2010 şi nr. 4.670D/2010 la Dosarul nr. 4.351D/2010, care este primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca devenitã inadmisibilã, invocând în acest sens Decizia Curţii Constituţionale nr. 1.354 din 20 octombrie 2010.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, constatã urmãtoarele:
Prin încheierile din 5 octombrie 2010 şi 13 octombrie 2010, pronunţate în dosarele nr. 4.433/117/2009, nr. 3.182/97/2009 şi nr. 3.207/97/2009, Tribunalul Cluj - Secţia civilã şi Tribunalul Hunedoara - Secţia civilã au sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 62/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 221/2009 privind condamnãrile cu caracter politic şi mãsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, şi pentru suspendarea aplicãrii unor dispoziţii din titlul VII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietãţii şi justiţiei, precum şi unele mãsuri adiacente, excepţie ridicatã de Teodor Mãrginean, de Clari Duma şi Dana Gabriela Itul şi de Caius-Sorin-Octavian-Alfons Seviciu în cauze având ca obiect acordarea unor despãgubiri potrivit prevederilor Legii nr. 221/2009.
Prin Încheierea din 20 octombrie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 3.157/30/2010, Tribunalul Timiş - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 62/2010, excepţie ridicatã de Eta Boncuţ, Velica Şuca, Anastasie Tumba şi Avram Tumba într-o cauzã având ca obiect acordarea unor despãgubiri potrivit prevederilor Legii nr. 221/2009.
Prin încheierile din 13 octombrie 2010 şi 20 octombrie 2010, pronunţate în dosarele nr. 1.626/30/2010, nr. 4.114/115/2009, nr. 4.108/115/2009, nr. 4.086/115/2009, nr. 4.110/115/2009 şi nr. 17.577/55/2009, Tribunalul Timiş - Secţia civilã, Tribunalul Caraş-Severin - Secţia civilã şi Curtea de Apel Timişoara - Secţia civilã au sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I şi II din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 62/2010, excepţie ridicatã de Leodora Barcaci, de Stanciu Pavel, de Stanimir Radoslavevici, Stancu Radoslavevici şi Jiva Radoslavevici, de Valeria Vioara Ivaşcu, de Nicoleta Dorina Strãin şi Gheorghe Valer Laţcu şi de Elena Gherghel în cauze având ca obiect acordarea unor despãgubiri potrivit prevederilor Legii nr. 221/2009.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, cu privire la pretinsa încãlcare a dispoziţiilor art. 15 alin. (2) din Constituţie, autorii susţin cã textele de lege criticate contravin principiului neretroactivitãţii legii şi aratã cã acestea nu pot fi aplicate persoanelor care au introdus cereri de chemare în judecatã având ca obiect acordarea de despãgubiri potrivit Legii nr. 221/2009 înaintea datei intrãrii în vigoare a Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 62/2010, întrucât acestora le este aplicabilã forma legii ce era în vigoare la data introducerii acţiunilor, când nu se putea vorbi de o plafonare a valorii despãgubirilor, şi nu forma legii modificate prin ordonanţa anterior referitã.
În ceea ce priveşte pretinsa încãlcare a dispoziţiilor art. 16 din Constituţie, se aratã cã textele criticate creeazã discriminare între persoanele care au obţinut hotãrâri judecãtoreşti irevocabile având ca obiect acordarea de despãgubiri potrivit prevederilor Legii nr. 221/2009 înainte de intrarea în vigoare a Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 62/2010, persoanele ale cãror litigii având acelaşi obiect erau în curs de soluţionare la data intrãrii în vigoare a acestei ordonanţe şi persoanele care vor introduce în viitor astfel de cereri. De asemenea, se susţine cã persoanele îndreptãţite sã primeascã despãgubiri conform prevederilor Legii nr. 221/2009 sunt discriminate în raport cu cele care solicitã despãgubiri pentru repararea unor prejudicii potrivit dreptului comun şi cã, de altfel, un alt aspect esenţial al principiului egalitãţii în drepturi este repararea integralã a prejudiciului material sau moral suferit de fiecare persoanã.
Referitor la pretinsa încãlcare a dispoziţiilor art. 21 alin. (2) şi art. 124 alin. (3) din Constituţie, autorii susţin cã dispoziţiile Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 62/2010 stabilesc plafoane valorice aplicabile inclusiv litigiilor aflate în curs de soluţionare, îngrãdind dreptul de apreciere al instanţelor judecãtoreşti învestite cu soluţionarea acestor litigii.
În ceea ce priveşte critica referitoare la încãlcarea prevederilor art. 52 din Constituţie, se aratã cã plafonarea sumelor ce pot fi atribuite ca despãgubiri, conform prevederilor Legii nr. 221/2009, încalcã principiul reparãrii integrale a prejudiciului.
Cu privire la pretinsa încãlcare a prevederilor art. 53 din Constituţie, autorii aratã cã prin dispoziţiile Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 62/2010 este restrâns în mod nejustificat exerciţiul dreptului de a obţine repararea integralã a prejudiciului suferit ca urmare a condamnãrilor cu caracter politic sau a mãsurilor administrative asimilate acestora.
Referitor la încãlcarea dispoziţiilor art. 115 din Constituţie, se susţine cã Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 62/2010 a fost adoptatã cu încãlcarea prevederilor constituţionale potrivit cãrora Parlamentul nu poate adopta legi speciale de abilitare a Guvernului de a emite ordonanţe în domenii ce fac obiectul legilor organice.
Se susţine totodatã cã limitarea, potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 62/2010, a sumelor ce pot fi acordate ca despãgubiri conform dispoziţiilor Legii nr. 221/2009 este de naturã a împiedica repararea efectivã a prejudiciului suferit, principiu statuat la art. 8 din Declaraţia Universalã a Drepturilor Omului, care se impune cu caracter de obligativitate statului român, fãcând parte din dreptul intern, potrivit prevederilor art. 11 alin. (2) din Constituţie.
Tribunalul Cluj - Secţia civilã, în Dosarul nr. 4.351D/2010, apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, întrucât persoanele în favoarea cãrora au fost pronunţate hotãrâri definitive în temeiul Legii nr. 221/2009 "nu constituie o majoritate care sã genereze starea de discriminare, fiind soluţionat un numãr restrâns de asemenea dosare în mod definitiv pânã la data intrãrii în vigoare a Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 62/2010", iar, conform practicii Curţii Europene a Drepturilor Omului, este atribuţia statului de a stabili modul de despãgubire a acestor persoane, ceea ce implicã şi dreptul de a stabili limite în acest sens.
Tribunalul Timiş - Secţia civilã, în dosarele nr. 4.528D/2010 şi nr. 4.529D/2010, apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este întemeiatã şi aratã cã textele legale criticate încalcã prevederile constituţionale ale art. 16.
Astfel, se apreciazã cã dispoziţiile Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 62/2010 creeazã situaţii discriminatorii şi inechitabile între persoanele în privinţa cãrora au fost pronunţate hotãrâri judecãtoreşti definitive având ca obiect acordarea unor despãgubiri potrivit prevederilor Legii nr. 221/2009 înaintea datei intrãrii în vigoare a acestei ordonanţe şi persoanele ale cãror cereri având acelaşi obiect erau în curs de soluţionare la aceastã datã şi cãrora le vor fi acordate despãgubiri potrivit plafoanelor legale criticate, inechitate ce nu poate fi justificatã, în opinia instanţei, de vreun interes public. Se aratã totodatã cã plafonarea sumelor ce pot fi acordate ca prejudiciu moral contravine însãşi naturii acestui prejudiciu, care nu poate fi cuantificat potrivit unor criterii prestabilite, ci în funcţie de particularitãţile fiecãrui caz.
Referitor la pretinsa contradicţie dintre prevederile Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 62/2010 şi dispoziţiile constituţionale ale art. 15 şi 21, instanţa apreciazã cã acestea nu sunt incidente în cauzele deduse judecãţii.
Tribunalul Hunedoara - Secţia civilã, în dosarele nr. 4.637D/2010 şi nr. 4.638D/2010, apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate invocatã este întemeiatã, în ceea ce priveşte modificarea prin art. I pct. 1 şi art. II din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 62/2010 a art. 5 din Legea nr. 221/2009, şi aratã cã plafonarea sumelor ce pot fi acordate ca despãgubiri conform prevederilor Legii nr. 221/2009 "ar putea avea drept consecinţã încãlcarea principiul protecţiei încrederii cetãţeanului în stat, iar instituţia daunelor morale [...] ar putea deveni o simplã ficţiune juridicã".
De asemenea, instanţa aratã cã textele criticate creeazã discriminare între diferitele categorii de victime ale condamnãrilor cu caracter politic şi ale mãsurilor administrative asimilate acestora, fiind excluse de la vocaţia de a primi despãgubiri clasele ascendenţilor şi colateralilor privilegiaţi ai victimelor directe ale regimului comunist.
Tribunalul Caraş-Severin - Secţia civilã, în dosarele nr. 4.644D/2010, nr. 4.645D/2010, nr. 4.646D/2010 şi nr. 4.647D/2010, apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate invocatã de reclamant este întemeiatã, textele criticate încãlcând prevederile art. 15 şi 16 din Constituţie.
Referitor la încãlcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 15 alin. (2), se afirmã cã textele criticate se aplicã şi litigiilor în privinţa cãrora au fost pronunţate hotãrâri judecãtoreşti în primã instanţã, care, chiar nedefinitive fiind, pot fi legale şi temeinice în raport cu legislaţia în vigoare la data pronunţãrii lor, fapt ce contravine principiului neretroactivitãţii legii.
Cu privire la încãlcarea prevederilor art. 16 alin. (1) se susţine cã dispoziţiile Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 62/2010 creeazã discriminare între persoane aflate în situaţii identice, care beneficiazã de tratament diferit în privinţa acordãrii despãgubirilor solicitate conform Legii nr. 221/2009.
Curtea de Apel Timişoara - Secţia civilã, în Dosarul nr. 4.644D/2010, apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este întemeiatã şi aratã cã prevederile Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 62/2010 încalcã dispoziţiile art. 4 alin. (2) şi art. 16 alin. (1) din Constituţie, întrucât, prin plafonarea cuantumului despãgubirilor, acestea creeazã o discriminare între persoanele care solicitã despãgubiri potrivit prevederilor Legii nr. 221/2009 şi persoanele care solicitã despãgubiri pentru erori judiciare potrivit dreptului comun.
Se susţine, de asemenea, cã dispoziţiile Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 62/2010 contravin normelor constituţionale ale art. 124 alin. (3), deoarece limiteazã despãgubirile morale ce pot fi acordate de cãtre instanţe, şi ale art. 15 alin. (2), întrucât impun aplicarea noilor reglementãri unor acţiuni ce fuseserã soluţionate în primã instanţã ulterior intrãrii în vigoare a acestora.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierilor de sesizare, în dosarele nr. 4.351D/2010, nr. 4.637D/2010 şi nr. 4.638D/2010, dispoziţiile Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 62/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 221/2009 privind condamnãrile cu caracter politic şi mãsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, şi pentru suspendarea aplicãrii unor dispoziţii din titlul VII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietãţii şi justiţiei, precum şi unele mãsuri adiacente, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 446 din 1 iulie 2010, în Dosarul nr. 4.529D/2010, dispoziţiile art. I din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 62/2010, iar în dosarele nr. 4.528D/2010, nr. 4.644D/2010, nr. 4.645D/2010, nr. 4.646D/2010, nr. 4.647D/2010 şi nr. 4.670D/2010, dispoziţiile art. I şi II din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 62/2010.
Din analiza dosarelor, Curtea observã cã, în realitate, autorii excepţiei criticã dispoziţiile art. I pct. 1 şi art. II din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 62/2010, asupra cãrora instanţa de contencios constituţional urmeazã sã se pronunţe prin prezenta decizie.
Potrivit acestora: "Art. I. - Legea nr. 221/2009 privind condamnãrile cu caracter politic şi mãsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 396 din 11 iunie 2009, se modificã şi se completeazã dupã cum urmeazã:
1. La articolul 5 alineatul (1), litera a) se modificã şi va avea urmãtorul cuprins: <<a) acordarea unor despãgubiri pentru prejudiciul moral suferit prin condamnare în cuantum de pânã la:
1. 10.000 de euro pentru persoana care a suferit condamnarea cu caracter politic în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 sau care a fãcut obiectul unor mãsuri administrative cu caracter politic;
2. 5.000 de euro pentru soţul/soţia şi descendenţii de gradul I;
3. 2.500 de euro pentru descendenţii de gradul al II-lea;>>.";
"Art. II. - Dispoziţiile Legii nr. 221/2009 privind condamnãrile cu caracter politic şi mãsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, astfel cum au fost modificate şi completate prin prezenta ordonanţã de urgenţã, se aplicã proceselor şi cererilor pentru a cãror soluţionare nu a fost pronunţatã o hotãrâre judecãtoreascã definitivã pânã la data intrãrii în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţã."
În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate se susţine cã textele criticate încalcã dispoziţiile constituţionale ale art. 11 alin. (2) referitor la dreptul internaţional şi dreptul intern, ale art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii, ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 cu privire la accesul liber la justiţie, ale art. 52 - Dreptul persoanei vãtãmate de o autoritate publicã, ale art. 53 referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi, ale art. 115 alin. (6) cu privire la emiterea ordonanţelor de urgenţã, ale art. 124 privind înfãptuirea justiţiei, precum şi prevederile art. 8 din Declaraţia Universalã a Drepturilor Omului referitoare la repararea prejudiciilor suferite ca urmare a încãlcãrii drepturilor fundamentale.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã urmãtoarele:
Ulterior sesizãrii sale prin încheierile din 5 octombrie 2010, 13 octombrie 2010 şi 20 octombrie 2010, prin Decizia nr. 1.354 din 20 octombrie 2010, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 761 din 15 noiembrie 2010, Curtea a admis excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 1 şi art. II din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 62/2010, constatând cã acestea sunt neconstituţionale.
Potrivit art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, "nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioarã a Curţii Constituţionale".
Prin urmare, reţinând cã acest caz de inadmisibilitate a excepţiei de neconstituţionalitate a intervenit între momentul sesizãrii Curţii Constituţionale şi momentul pronunţãrii instanţei de contencios constituţional asupra excepţiei de neconstituţionalitate, aceasta urmeazã sã fie respinsã ca devenitã inadmisibilã.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca devenitã inadmisibilã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 1 şi art. II din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 62/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 221/2009 privind condamnãrile cu caracter politic şi mãsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, şi pentru suspendarea aplicãrii unor dispoziţii din titlul VII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietãţii şi justiţiei, precum şi unele mãsuri adiacente, excepţie ridicatã de Teodor Mãrginean în Dosarul nr. 4.433/117/2009 al Tribunalului Cluj - Secţia civilã, de Leodora Barcaci şi de Eta Boncuţ, Velica Şuca, Anastasie Tumba şi Avram Tumba în dosarele nr. 1.626/30/2010 şi nr. 3.157/30/2010 ale Tribunalului Timiş - Secţia civilã, de Clari Duma şi Dana Gabriela Itul şi de Caius-Sorin-Octavian-Alfons Seviciu în dosarele nr. 3.182/97/2009 şi nr. 3.207/97/2009 ale Tribunalului Hunedoara - Secţia civilã, de Pavel Stanciu, de Stanimir Radoslavevici, Stancu Radoslavevici şi Jiva Radoslavevici, de Valeria Vioara Ivaşcu, de Nicoleta Dorina Strãin şi Gheorghe Valer Laţcu în dosarele nr. 4.114/115/2009, nr. 4.108/115/2009, nr. 4.086/115/2009 şi nr. 4.110/115/2009 ale Tribunalului Caraş-Severin - Secţia civilã şi de Elena Gherghel în Dosarul nr. 17.577/55/2009 al Curţii de Apel Timişoara - Secţia civilã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 5 iulie 2011.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Cristina Teodora Pop
--------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
