Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 917 din 23 iunie 2009  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor   art. 10 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004     Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECIZIE nr. 917 din 23 iunie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 10 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 511 din 24 iulie 2009
DECIZIE nr. 917 din 23 iunie 2009
referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 10 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004
EMITENT: CURTEA CONSTITUŢIONALÃ
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 511 din 24 iulie 2009

Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Antonia Constantin - procuror
Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent

Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 10 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , excepţie ridicatã de primarul sectorului 6 Bucureşti în Dosarul nr. 30.306/3/2008 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IX-a de contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal rãspunde autorul excepţiei, prin avocat Cristiana Irinel Stoica, cu împuternicire avocaţialã depusã la dosar, lipsind celelalte pãrţi, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele Curţii Constituţionale acordã cuvântul reprezentantului autorului excepţiei, care solicitã admiterea acesteia. În acest sens, aratã cã dispoziţiile <>art. 10 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 nu conţin norme suficient de clare, care sã determine cu precizie competenţa materialã de soluţionare a litigiilor care vizeazã un act administrativ emis de o autoritate publicã localã, dar în care valoarea cererii depãşeşte suma de 500.000 lei. Textul de lege criticat nu stabileşte instanţa de judecatã competentã într-o asemenea situaţie, astfel cã, în opinia autorului excepţiei, este îngrãdit accesul liber al persoanei la justiţie şi sunt încãlcate principiile exercitãrii drepturilor şi libertãţilor cu bunã-credinţã şi al separaţiei puterilor în stat, judecãtorul fiind obligat sã exercite atribuţiile specifice legislativului, de determinare a competenţei materiale a instanţei de judecatã.
Reprezentantul Ministerului Public apreciazã cã specificul susţinerilor autorului excepţiei îi conferã acesteia caracter inadmisibil, deoarece vizeazã aspecte legate de interpretarea sau chiar completarea textului legal criticat. În plus, menţioneazã jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, şi anume <>Decizia nr. 421/2009 , a cãrei soluţie de respingere, pentru aceleaşi argumente ca cele acolo expuse, se impune a fi menţinutã şi în prezenta cauzã.

CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 15 decembrie 2008, pronunţatã în Dosarul nr. 30.306/3/2008, Tribunalul Bucureşti - Secţia a IX-a de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 10 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 .
Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicatã de primarul sectorului 6 Bucureşti într-o cauzã având ca obiect o acţiune privind anularea unui act administrativ.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã textul de lege criticat, care prevede o derogare parţialã de la principiul accesorium sequitur principale, în sensul cã stabileşte competenţa materialã de primã instanţã a curţii de apel pentru soluţionarea unei cereri accesorii celei de anulare a unui act administrativ emis de o autoritate localã sau judeţeanã, care depãşeşte valoric suma de 500.000 lei, nu conţine norme suficient de clare şi previzibile şi are o redactare ambiguã. Este afectat, astfel, dreptul de acces la instanţã şi la folosirea cãilor de atac al justiţiabililor, aceştia neavând un reper sigur al instanţei în faţa cãreia îşi pot exercita drepturile şi libertãţile procesuale, inclusiv cele referitoare la competenţa instanţelor de judecatã. Judecãtorul este constrâns, prin urmare, sã stabileascã el însuşi, pe cale jurisprudenţialã, în afara legii, regulile necesare pentru a se pronunţa asupra competenţei litigiului cu judecarea cãruia a fost învestit, încãlcând astfel <>art. 1 alin. (4) din Constituţie , referitor la principiul separaţiei puterilor. În sensul celor susţinute este indicatã <>Decizia nr. 189 din 2 martie 2006 , prin care Curtea Constituţionalã a admis excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 20 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 . Se mai susţine cã textul de lege criticat contravine şi art. 57 din Constituţie, deoarece "nu conţine nicio deosebire între situaţiile care atrag o anumitã competenţã derogatorie de la regula de drept comun prevãzutã de <>Codul de procedurã civilã , dar lasã sã se interpreteze o astfel de derogare" şi, în acest mod, se creeazã un avantaj în favoarea subiecţilor de drept care încalcã normele legale privind exercitarea drepturilor procesuale cu bunã-credinţã, prin posibilitatea introducerii acţiunii la o instanţã necompetentã, de vreme ce criteriul de stabilire a competenţei este discutabil. Autoritãţile administraţiei locale nu pot fi lipsite de dreptul de a şti cu claritate care este instanţa competentã sã soluţioneze litigiile privind pretinsele daune rezultate din anularea unor acte administrative.
Tribunalul Bucureşti - Secţia a IX-a de contencios administrativ şi fiscal apreciazã cã dispoziţiile criticate sunt constituţionale.
Potrivit dispoziţiilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Avocatul Poporului considerã cã dispoziţiile <>art. 10 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 sunt constituţionale. Stabilirea unor reguli de competenţã pentru judecarea cererilor în contencios administrativ dã expresie liberului acces la justiţie şi dreptului la un proces echitabil, textul criticat fiind, totodatã, conform cu exigenţele prevederilor <>art. 126 şi <>129 din Constituţie .
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile autorului excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor <>art. 146 lit. d) din Constituţie , precum şi ale <>art. 1 alin. (2) , ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 10 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, modificate prin <>art. I pct. 18 din Legea nr. 97/2008 privind aprobarea <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 100/2007 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul justiţiei, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 294 din 15 aprilie 2008. Textul legal criticat are urmãtorul conţinut:
Art. 10 alin. (1): "Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritãţile publice locale şi judeţene, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora de pânã la 500.000 de lei se soluţioneazã în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autoritãţile publice centrale, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora mai mari de 500.000 de lei se soluţioneazã în fond de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel, dacã prin lege organicã specialã nu se prevede altfel."
În opinia autorului excepţiei, textul de lege criticat contravine prevederilor constituţionale ale <>art. 1 alin. (4) privind principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, ale <>art. 21 alin. (1) privind accesul liber la justiţie, ale <>art. 57 referitoare la obligaţia exercitãrii cu bunã-credinţã a drepturilor şi libertãţilor constituţionale şi ale <>art. 129 privind dreptul la folosirea cãilor de atac.
Analizând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea Constituţionalã constatã cã autorul acesteia formuleazã criticile de neconstituţionalitate din perspectiva unei pretinse omisiuni legislative, şi anume lipsa stabilirii competenţei materiale de soluţionare a unei cereri care vizeazã un act administrativ emis de autoritãţile locale, dar a cãrei valoare depãşeşte suma de 500.000 lei. Apreciazã, în acest context, cã dispoziţiile <>art. 10 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 nu reglementeazã o astfel de situaţie, motiv pentru care considerã cã textul de lege contravine, în principal, liberului acces la justiţie şi dreptului la folosirea cãilor de atac. Persoana interesatã nu cunoaşte cu exactitate instanţa competentã, nu ştie unde trebuie sã adreseze cererea sa, iar judecãtorul este obligat sã-şi depãşeascã atribuţiile legale, stabilind el însuşi, în locul legiuitorului, care instanţã de judecatã este cea competentã.
Curtea Constituţionalã reţine cã susţinerile de neconstituţionalitate astfel formulate conferã excepţiei de neconstituţionalitate caracter inadmisibil. Aceasta, deoarece neconstituţionalitatea unei reglementãri constituie o stare intrinsecã a acesteia şi nu poate fi dedusã pe calea unei interpretãri proprii a autorului excepţiei, cu caracter subiectiv, şi nici prin evidenţierea unei anumite lacune legislative, adicã a ceea ce textul de lege nu prevede in terminis. Totodatã, Curtea Constituţionalã nu se poate pronunţa asupra unei pretinse omisiuni legislative, pentru cã aceastã operaţiune ar excede competenţei sale şi ar echivala cu o ingerinţã asupra atribuţiilor specifice Parlamentului, în calitate de unicã autoritate legiuitoare a ţãrii. Pe de altã parte, Curtea reţine cã dispoziţiile legale criticate conţin norme de procedurã care stabilesc competenţa instanţelor de judecatã şi asupra cãrora legiuitorul are, potrivit <>art. 126 alin. (2) din Constituţie , competenţã exclusivã de reglementare. De altfel, prin conţinutul sãu normativ, textul de lege atacat nu contravine drepturilor fundamentale invocate, referitoare la accesul liber la justiţiei şi dreptul la folosirea cãilor de atac, astfel cã revine instanţei de judecatã sesizate cu soluţionarea cererii ca, în virtutea rolului sãu activ, sã interpreteze prevederile legale aplicabile, urmând sã aprecieze asupra instanţei de judecatã competente cu judecarea respectivei cereri. Mai mult chiar, Curtea observã cã o excepţie cu obiect identic, cu aceeaşi motivare şi invocatã de acelaşi autor a fost soluţionatã prin <>Decizia nr. 421 din 26 martie 2009 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 270 din 24 aprilie 2009.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul <>art. 146 lit. d) şi al <>art. 147 alin. (4) din Constituţie , precum şi al <>art. 1-3 , al <>art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUŢIONALÃ
În numele legii
DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 10 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , excepţie ridicatã de primarul sectorului 6 Bucureşti în Dosarul nr. 30.306/3/2008 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IX-a de contencios administrativ şi fiscal.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 23 iunie 2009.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,
Claudia-Margareta Krupenschi

-------

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016