Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 915 din 6 septembrie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 10 alin. (4) teza a doua din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 43/2002 privind Directia Nationala Anticoruptie
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 23 octombrie 2008
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Marinela Mincã - procuror
Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 10 alin. (4) teza a doua din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcţia Naţionalã Anticorupţie, excepţie ridicatã de Roman Stecyk şi Petru Murariu în Dosarul nr. 706/314/2008 al Judecãtoriei Suceava.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a acesteia, cu referire la jurisprudenţa Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 24 martie 2008, pronunţatã în Dosarul nr. 706/314/2008, Judecãtoria Suceava a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 10 alin. (4) teza a doua din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcţia Naţionalã Anticorupţie. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicatã de Roman Stecyk şi Petru Murariu într-o cauzã penalã având ca obiect sãvârşirea unei infracţiuni prevãzute de <>Legea nr. 78/2000 .
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin cã dispoziţiile de lege criticate sunt neconstituţionale, deoarece prin conţinutul lor se atribuie organelor de poliţie judiciarã competenţa de a efectua acte de urmãrire penalã în numele procurorului, fãrã nicio limitare, ceea ce permite o delegare generalã a competenţei de efectuare a acestor acte, cu consecinţa discriminãrii justiţiabililor.
Judecãtoria Suceava şi-a exprimat opinia în sensul cã dispoziţiile de lege criticate nu încalcã prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie.
Potrivit dispoziţiilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului considerã cã dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale, cu referire la jurisprudenţa Curţii Constituţionale.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat Curţii Constituţionale punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art.1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 10 alin. (4) teza a doua din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcţia Naţionalã Anticorupţie, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 244 din 11 aprilie 2002, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 503/2002 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea l, nr. 523 din 18 iulie 2002, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, dispoziţii având urmãtorul cuprins: "[...] Actele întocmite de ofiţerii de poliţie judiciarã din dispoziţia scrisã a procurorului sunt efectuate în numele acestuia."
Excepţia de neconstituţionalitate se raporteazã la prevederile constituţionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în faţa legii, ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil ale art. 124 alin. (1) şi (2), potrivit cãrora justiţia se înfãptuieşte în numele legii şi justiţia este unicã, imparţialã şi egalã pentru toţi, şi ale art. 131 alin. (2), potrivit cãrora Ministerul Public îşi exercitã atribuţiile prin procurori constituiţi în parchete, în condiţiile legii.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine cã s-a pronunţat asupra constituţionalitãţii dispoziţiilor criticate prin <>Decizia nr. 968/2007 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 854 din 12 decembrie 2007. Cu acel prilej, s-a reţinut cã, în baza dispoziţiilor criticate, ofiţerii de poliţie judiciarã ai Direcţiei Naţionale Anticorupţie efectueazã acte de cercetare penalã, în baza unei dispoziţii scrise a procurorului şi în numele acestuia.
Curtea a constatat cã susţinerile autorilor excepţiei, în sensul cã aceste dispoziţii ar crea discriminãri între inculpaţii din cauzele instrumentate de Direcţia Naţionalã Anticorupţie şi cei din alte cauze, în care urmãrirea penalã este efectuatã în mod obligatoriu de cãtre procuror, sunt neîntemeiate, deoarece, potrivit <>art. 13 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 43/2002 şi Codului de procedurã penalã, cu ale cãror dispoziţii se completeazã aceastã ordonanţã, urmãrirea penalã se efectueazã de cãtre procuror, nefiind deci în prezenţa unei încãlcãri a principiului egalitãţii în faţa legii, consacrat de prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie.
Faptul cã în anumite cazuri ofiţerii de poliţie judiciarã ai Direcţiei Naţionale Anticorupţie efectueazã acte de cercetare penalã nu echivaleazã cu o încãlcare a garanţiilor dreptului la un proces echitabil, prevãzut de dispoziţiile art. 21 din Legea fundamentalã, întrucât, pe de-o parte, aceastã poliţie judiciarã a fost creatã în scopul efectuãrii cu celeritate şi în mod temeinic a activitãţilor de descoperire şi de urmãrire a infracţiunilor de corupţie, iar, pe de altã parte, actele de cercetare ale acestor ofiţeri se efectueazã în numele procurorului şi numai dupã dispoziţia scrisã a acestuia.
Totodatã, Curtea a reţinut cã ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciarã îşi desfãşoarã activitatea sub directa conducere, supraveghere şi control al procurorului, ceea ce dã expresie prevederilor art. 131 alin. (3) din Constituţie, potrivit cãrora parchetele conduc şi supravegheazã activitatea de cercetare penalã a poliţiei judiciare, în condiţiile legii.
Având în vedere toate aceste argumente, Curtea a constatat cã dispoziţiile criticate nu contravin nici prevederilor constituţionale ale art. 124 alin. (2), potrivit cãrora justiţia este unicã, imparţialã şi egalã pentru toţi.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de naturã sã determine schimbarea acestei jurisprudenţe, atât considerentele, cât şi soluţia deciziei menţionate îşi pãstreazã valabilitatea şi în prezenta cauzã.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 10 alin. (4) teza a doua din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcţia Naţionalã Anticorupţie, excepţie ridicatã de Roman Stecyk şi Petru Murariu în Dosarul nr. 706/314/2008 al Judecãtoriei Suceava.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 16 septembrie 2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
