Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 915 din 18 octombrie 2007 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 773 din 14 noiembrie 2007
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Antonia Constantin - procuror
Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 249/2006 pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, excepţie ridicatã de Dumitru Anchidin în Dosarul nr. 709/99/2007 al Tribunalului Iaşi - Comercial şi contencios administrativ.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Magistratul-asistent informeazã Curtea cã partea Nichita Gheorghe a transmis la dosar concluzii scrise, formulate de avocatul acesteia, în sensul respingerii excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã. Ulterior, a trimis Curţii prin fax o cerere prin care solicitã acordarea unui nou termen de judecatã, susţinând cã acelaşi avocat se aflã, din motive medicale, în imposibilitate de a se prezenta la termenul de faţã, noul termen solicitat fiind necesar pentru angajarea altui apãrãtor. Nu anexeazã nicio dovadã în sensul celor susţinute.
Reprezentantul Ministerului Public se opune acordãrii unui nou termen de judecatã, arãtând cã cererea nu se justificã, în condiţiile expuse de magistratul-asistent.
Curtea respinge cererea de amânare şi acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public pentru a pune concluzii asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Acesta solicitã respingerea excepţiei ca neîntemeiatã, arãtând, în esenţã, cã restrângerile prevãzute prin dispoziţiile legale criticate se circumscriu condiţiilor enumerate de art. 53 din Constituţie, posibilitatea impunerii prin lege a unor limite în ceea ce priveşte exercitarea dreptului la exprimare sau a dreptului la asociere de cãtre anumite persoane care deţin funcţii publice sau presteazã activitãţi politice fiind recunoscutã şi de jurisprudenţa în materie a Curţii Europene a Drepturilor Omului, de exemplu, Cauza Oberschlick împotriva Austriei,1991. În plus, nu se poate susţine crearea unei situaţii discriminatorii între categoria consilierilor locali sau judeţeni şi cea a primarilor, atât timp cât aceştia nu se aflã în situaţii juridice identice.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 27 aprilie 2007, pronunţatã în Dosarul nr. 709/99/2007, Tribunalul Iaşi - Comercial şi contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor "<>art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 249/2006 pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali". Excepţia a fost ridicatã de Dumitru Anchidin într-o cauzã de contencios administrativ, având ca obiect constatarea nulitãţii absolute a unei hotãrâri a Consiliului Local al Municipiului Iaşi.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine cã dispoziţiile <>art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, prin care se instituie o nouã cauzã de încetare de drept a mandatului de consilier local, înainte de expirarea duratei normale a mandatului, prin pierderea calitãţii de membru al partidului politic sau al organizaţiei minoritãţilor naţionale pe a cãrei listã a fost ales, restrânge, în mod nejustificat, exercitarea dreptului constituţional la asociere, libertatea de exprimare şi libertatea conştiinţei a persoanei care, având calitatea de consilier local ales pe listele unui anumit partid politic, nu mai poate opta, sub sancţiunea încetãrii de drept a mandatului, pentru un alt partid politic care sã îi reflecte mai bine opţiunile politice. Astfel, dispoziţiile legale criticate pun la dispoziţia conducerilor locale sau naţionale ale unor partide politice o modalitate foarte eficientã de a suprima orice diversitate de opinie în rândurile membrilor de partid care sunt şi consilieri locali şi de a asigura, astfel, "un vot" al acestora, într-un mod nedemocratic. Deşi se recunoaşte cã scopul dispoziţiilor legale criticate este acela de a elimina "traseismul politic", se susţine cã respectarea principiului pluralismului politic într-o societate democraticã şi a drepturilor fundamentale invocate reprezintã un imperativ ce trebuie respectat atât de legiuitor, cât şi de partidele politice, care trebuie sã-şi adapteze funcţionarea dupã prevederile Constituţiei.
În plus, se susţine cã textul legal criticat instituie şi o stare de discriminare între aceeaşi categorie de persoane - cea a aleşilor locali -, întrucât primarii nu sunt supuşi aceleiaşi reglementãri prin care se prevede încetarea de drept a mandatului în situaţia pierderii calitãţii de membru al partidului politic pe a cãrui listã a fost ales, aşa cum este cazul consilierilor locali. Astfel, <>Legea nr. 393/2004 prevede ca şi cauzã de încetare de drept a mandatului de primar pierderea prin demisie a calitãţii de membru al partidului politic sau al organizaţiei minoritãţilor naţionale pe a cãrei listã a fost ales, în timp ce pentru consilierii locali legea nu distinge între cauzele ce au determinat pierderea acestei calitãţi.
Tribunalul Iaşi - Comercial şi contencios administrativ apreciazã cã textul de lege criticat nu încalcã prevederile constituţionale invocate, acesta având natura unei mãsuri "atât de necesare într-o societate democraticã", aceea de a asigura decenţa şi morala politicã în rândul aleşilor locali.
Potrivit dispoziţiilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Guvernul apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. Dispoziţiile <>art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004 nu conţin niciun fel de prevedere de naturã sã aducã atingere principiului constituţional al egalitãţii în drepturi, consacrat de art. 16 din Legea fundamentalã, acesta aplicându-se tuturor persoanelor vizate de ipoteza normei, fãrã privilegii şi fãrã discriminãri. Mai mult, se precizeazã cã distincţia dintre categoria consilierilor locali sau judeţeni şi cea a primarilor nu vizeazã calitatea de cetãţeni egali în faţa legii şi a autoritãţilor publice a persoanelor care îndeplinesc mandatele respective, ci priveşte douã categorii diferite de "aleşi locali", reglementate în mod corespunzãtor, în raport cu statutul distinct al acestora. Se mai menţioneazã cã prevederile art. 29 alin. (1) şi (2) şi ale art. 30 alin. (1) şi (2) din Constituţie, invocate de autorul excepţiei, nu au incidenţã în cauzã, deoarece textul legal criticat nu cuprinde nicio dispoziţie de naturã sã îngrãdeascã libertatea conştiinţei sau libertatea de exprimare. Mai mult, <>art. 21 din Legea nr. 393/2004 stabileşte cã "Aleşii locali nu pot fi traşi la rãspundere juridicã pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului". De asemenea, nu pot fi reţinute nici criticile vizând încãlcarea art. 40 din Constituţie, deoarece textul legal criticat nu împiedicã exercitarea dreptului de asociere, "ci stabileşte o cauzã de încetare a mandatului de consilier local/judeţean, ca o consecinţã a pierderii calitãţii de membru al partidului politic/organizaţiei minoritãţilor naţionale pe a cãrei listã a fost ales, indiferent de motivul acestei pierderi -, aceastã din urmã calitate fiind, de altfel, cea care a asigurat dobândirea mandatului respectiv."
Avocatul Poporului apreciazã cã dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. Principiul egalitãţii, invocat în cauzã, nu înseamnã uniformitate, astfel încât situaţiile obiectiv diferite în care se aflã diferiţi cetãţeni impun şi un tratament juridic distinct, fãrã ca aceasta sã reprezinte un privilegiu pentru unii şi discriminare pentru alţii. În plus, susţine cã dispoziţiile art. 29 alin. (1) şi (2), art. 30 alin. (1) şi (2), art. 40 şi art. 53 din Constituţie nu sunt incidente în cauza de faţã.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului şi dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare şi motivãrii autorului, dispoziţiile "<>art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 249/2006 pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali", publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 554 din 27 iunie 2006. În realitate, obiectul excepţiei îl constituie dispoziţiile <>art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 7 octombrie 2004, astfel cum au fost completate prin <>art. I pct. 3 din Legea nr. 249/2006 . Textul criticat are urmãtorul conţinut: "(2) Calitatea de consilier local sau de consilier judeţean înceteazã de drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului, în urmãtoarele cazuri: [...]
h^1) pierderea calitãţii de membru al partidului politic sau al organizaţiei minoritãţilor naţionale pe a cãrei listã a fost ales."
În opinia autorului excepţiei, textul de lege atacat contravine, în ordinea invocãrii lor, prevederilor constituţionale ale art. 40 - "Dreptul de asociere", art. 53 -"Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi", art. 30 alin. (1) şi (2) cu privire la libertatea de exprimare, art. 29 alin. (1) şi (2) cu referire la libertatea conştiinţei şi ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi a cetãţenilor.
Examinând prezenta cauzã, Curtea Constituţionalã reţine cã dispoziţiile <>art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali instituie, pe lângã cazurile în care calitatea de consilier local sau de consilier judeţean înceteazã de drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului, un nou caz - "pierderea calitãţii de membru al partidului politic sau al organizaţiei minoritãţilor naţionale" pe a cãrei listã a fost ales.
Curtea reţine cã aceste dispoziţii au ca finalitate prevenirea migraţiei politice a aleşilor locali de la un partid politic la altul, asigurarea unei stabilitãţi în cadrul administraţiei publice locale, care sã exprime configuraţia politicã, aşa cum aceasta a rezultat din voinţa electoratului.
Curtea constatã cã textul criticat nu conţine prevederi contrare dispoziţiilor art. 16 din Constituţie, acesta aplicându-se deopotrivã consilierilor locali sau judeţeni care şi-au pierdut calitatea de membru al partidului politic sau al organizaţiei minoritãţilor naţionale, fãrã niciun fel de privilegii sau discriminãri. Cât priveşte pretinsa discriminare între consilierii locali sau judeţeni, pe de o parte, şi primari, pe de altã parte, se observã cã distincţia pe care o face textul asupra modalitãţii de încetare a mandatului vizeazã douã categorii diferite de aleşi locali, supuşi unui statut distinct atât prin <>Legea nr. 393/2004 , cât şi prin <>Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 .
Asupra celorlalte prevederi constituţionale invocate de autorul excepţiei - art. 29 alin. (1) şi (2), art. 30 alin. (1) şi (2), art. 40 şi art. 53, Curtea constatã cã acestea nu au incidenţã asupra cauzei de faţã.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, excepţie ridicatã de Dumitru Anchidin în Dosarul nr. 709/99/2007 al Tribunalului Iaşi - Comercial şi contencios administrativ.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 18 octombrie 2007.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Claudia-Margareta Krupenschi
--------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
