Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 910 din 16 septembrie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 11 alin. (1), (2) si (3) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 43/2002 privind Directia Nationala Anticoruptie
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 710 din 20 octombrie 2008
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Marinela Mincã - procuror
Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 11 alin.(1), (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcţia Naţionalã Anticorupţie, excepţie ridicatã de Traian Oprea, George Asan, Dan Popescu şi Ioana Dudaş în Dosarul nr. 28.176/3/2006 al Tribunalului Bucureşti - Secţia I penalã.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, invocând jurisprudenţa Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 10 aprilie 2008, pronunţatã în Dosarul nr. 28.176/3/2006, Tribunalul Bucureşti - Secţia I penalã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 11 alin. (1), (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcţia Naţionalã Anticorupţie, excepţie ridicatã de Traian Oprea, George Asan, Dan Popescu şi Ioana Dudaş.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul aratã cã statutul specialiştilor din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, potrivit cãruia aceştia sunt numiţi prin ordinul procurorului-şef şi îşi desfãşoarã activitatea "sub directa conducere, supraveghere şi control nemijlocit" al procurorilor direcţiei, nu oferã garanţii cu privire la independenţa, imparţialitatea şi obiectivitatea activitãţii pe care o desfãşoarã în efectuarea constatãrilor tehnico-ştiinţifice care constituie mijloace de probã în procesul penal.
Din perspectiva garanţiilor procesuale ale învinuitului referitoare la administrarea acestei probe, autorul excepţiei susţine cã dispoziţiile criticate nu prevãd dreptul învinuitului de a fi încunoştinţat despre administrarea acesteia, astfel cã nu are posibilitatea sã participe nici la formularea obiectivelor constatãrilor tehnico-ştiinţifice dispuse, nici sã formuleze obiecţiuni la concluziile raportului de constatare. Or, în condiţiile în care mijlocul de probã astfel efectuat serveşte la fundamentarea acuzãrii reţinute în actul de sesizare a instanţei, neacordarea garanţiilor procesuale la care s-a fãcut referire conduce la o încãlcare gravã a principiului egalitãţii armelor şi a dreptului la un proces echitabil.
Tribunalul Bucureşti - Secţia I penalã apreciazã excepţia ca neîntemeiatã, arãtând cã dispoziţiile <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 43/2002 se completeazã cu dispoziţiile legii procesual penale, lege care oferã suficiente garanţii atât în favoarea persoanei anchetate, cât şi în favoarea apãrãtorului acesteia.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului considerã excepţia ca fiind neîntemeiatã, arãtând cã împotriva proceselor-verbale şi a constatãrilor tehnico-ştiinţifice fãcute de alte organe decât cele de urmãrire penalã sau de instanţa de judecatã se poate formula contestaţie ce se soluţioneazã pe cale administrativã de cãtre organul competent sau de cãtre instanţa de judecatã independentã şi imparţialã, care apreciazã asupra concludenţei şi utilitãţii probei, în condiţiile art. 67 din Codul de procedurã penalã.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 11 alin. (1), (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcţia Naţionalã Anticorupţie, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 244 din 11 aprilie 2002, aprobatã prin <>Legea nr. 503/2002 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 523 din 18 iulie 2002, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, texte de lege care au urmãtorul conţinut : "(1) În cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie sunt numiţi, prin ordin al procurorului şef al acestei direcţii, cu avizul ministerelor de resort, specialişti cu înaltã calificare în domeniul economic, financiar, bancar, vamal, informatic, precum şi în alte domenii, pentru clarificarea unor aspecte tehnice în activitatea de urmãrire penalã.
(2) Specialiştii prevãzuţi la alin. (1) au calitatea de funcţionar public şi îşi desfãşoarã activitatea sub directa conducere, supraveghere şi control nemijlocit al procurorilor din Direcţia Naţionalã Anticorupţie. Specialiştii au drepturile şi obligaţiile prevãzute de lege pentru funcţionarii publici, cu excepţiile menţionate în prezenta ordonanţã de urgenţã. De asemenea, specialiştii beneficiazã, în mod corespunzãtor, de drepturile prevãzute la <>art. 26 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 177/2002 privind salarizarea şi alte drepturi ale magistraţilor, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
(3) Constatarea tehnico-ştiinţificã efectuatã din dispoziţia scrisã a procurorului de specialiştii prevãzuţi la alin. (1) constituie mijloc de probã, în condiţiile legii."
Autorul excepţiei de neconstituţionalitate considerã cã textele de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil şi ale art. 124 alin. (2) privind unicitatea, imparţialitatea şi egalitatea justiţiei pentru toţi, precum şi prevederilor art. 6 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, referitoare la dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzei într-un termen rezonabil.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã dispoziţiile de lege criticate au mai fãcut obiectul controlului de constituţionalitate. Astfel, prin <>Decizia nr. 805/2008 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 587 din 5 august 2008, Curtea a reţinut cã "partea putea sã ia cunoştinţã de existenţa constatãrii tehnico-ştiinţifice - mijloc de probã efectuat de specialiştii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - odatã cu prezentarea materialului de urmãrire penalã, în condiţiile art. 250-254 din Codul de procedurã penalã. Aşadar, partea poate formula obiecţiuni la raportul de constatare sau poate contesta în faţa instanţei de judecatã, în condiţii de contradictorialitate, mijlocul de probã respectiv".
Pe de altã parte, Curtea a constatat cã "o reglementare similarã cu cea criticatã este cuprinsã în art. 112 din Codul de procedurã penalã, potrivit cãruia, în anumite cazuri, organul de urmãrire penalã poate folosi cunoştinţele unui specialist sau tehnician, dispunând, din oficiu sau la cerere, efectuarea unei constatãri tehnico-ştiinţifice, care se efectueazã, de regulã, de cãtre specialişti sau tehnicieni care funcţioneazã în cadrul ori pe lângã instituţia de care aparţine organul de urmãrire penalã, dar care poate fi efectuatã şi de cãtre specialişti sau tehnicieni care funcţioneazã în cadrul altor organe".
De asemenea, Curtea a reţinut cã "în procesul deliberãrii judecãtorul verificã şi evalueazã materialul probator şi îşi fundamenteazã soluţia pe întregul probatoriu administrat în cauzã, prin coroborarea şi aprecierea probelor, iar nu prin raportarea exclusivã la constatãrile tehnico-ştiinţifice întocmite de specialiştii prevãzuţi de textele de lege criticate. Aşadar, judecata se desfãşoarã de cãtre o instanţã independentã şi imparţialã, în condiţii de publicitate, oralitate şi contradictorialitate, iar judecãtorul îşi fundamenteazã soluţia pe întregul probatoriu administrat, verificând, evaluând şi coroborând probele, astfel cã informaţiile conţinute în constatãrile tehnico-ştiinţifice nu pot crea în mod concret riscul unui abuz de procedurã. În acest sens, s-a pronunţat Curtea Constituţionalã prin <>Decizia nr. 524/2006 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 764 din 7 septembrie 2006."
Raţiunile care au stat la baza adoptãrii soluţiei anterioare îşi pãstreazã valabilitatea şi în prezent, astfel încât aceasta se impune a fi menţinutã.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 11 alin. (1), (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcţia Naţionalã Anticorupţie, excepţie ridicatã de Traian Oprea, George Asan, Dan Popescu şi Ioana Dudaş în Dosarul nr. 28.176/3/2006 al Tribunalului Bucureşti - Secţia I penalã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 16 septembrie 2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Mihaela Senia Costinescu
------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
