Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Augustin Zegrean - preşedinte
Valer Dorneanu - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ştefan Minea - judecător
Daniel Marius Morar - judecător
Mona-Maria Pivniceru - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Simona-Maya Teodoroiu - judecător
Tudorel Toader - judecător
Simina Popescu - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 87 alin. (1) lit. d) şi f) şi art. 88 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, excepţie ridicată de Petre Anton Drăguinea în Dosarul nr. 7.648/2/2013 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului nr. 544D/2014 al Curţii Constituţionale. 2. La apelul nominal răspunde partea Agenţia Naţională de Integritate, prin Dragoş Vaida, şef serviciu în cadrul Direcţiei generale juridice a Agenţiei Naţionale de Integritate, cu delegaţie depusă la dosar. Lipsesc celelalte părţi. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Agenţiei Naţionale de Integritate, care invocă deciziile Curţii Constituţionale nr. 225 din 15 februarie 2011 şi nr. 309 din 5 iunie 2014 şi solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate. Depune note scrise. 4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, ca neîntemeiată, sens în care invocă deciziile Curţii Constituţionale nr. 225 din 15 februarie 2011 şi nr. 739 din 16 decembrie 2014. CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: 5. Prin Încheierea din 13 mai 2014, pronunţată în Dosarul nr. 7.648/2/2013, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 87 alin. (1) lit. d) şi f) şi art. 88 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei. Excepţia a fost ridicată de reclamantul Petre Anton Drăguinea într-o cauză având ca obiect contestaţia împotriva unui raport de evaluare întocmit de Agenţia Naţională de Integritate privind existenţa stării de conflict de interese/incompatibilitate. 6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că stabilirea incompatibilităţilor privind participarea primarilor şi viceprimarilor, precum şi a aleşilor locali la conducerea directă a instituţiilor şi societăţilor de interes local constituie o piedică în realizarea atribuţiilor lor, precum şi în realizarea unei descentralizări efective, contrar art. 120 alin. (1) din Constituţie. Numai prin participarea acestora se pot realiza obiectivele stabilite de Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, prevăzute de art. 2 alin. (1) şi art. 3 din lege, precum şi cele ale Legii-cadru a descentralizării nr. 195/2006, conform regulilor procesului de descentralizare definit în capitolul II şi competenţelor autorităţilor administraţiei publice locale prevăzute în capitolul IV din lege. Prin urmare, stabilirea unui astfel de cadru al incompatibilităţilor constituie o piedică în calea realizării autonomiei locale, străină scopurilor prevăzute de art. 8 din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative. 7. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Apreciază că este necesară şi justificată instituirea unui sistem de interdicţii, în vederea garantării principiilor care trebuie să domine exercitarea demnităţilor publice şi funcţiilor publice, respectiv imparţialitatea, integritatea, transparenţa deciziei şi supremaţia interesului public. Tocmai pentru realizarea principiilor de bază ale administraţiei publice locale este necesar ca legea să stabilească o serie de interdicţii, pentru a garanta integritatea persoanelor care ocupă funcţii în cadrul administraţiei publice locale. Este adevărat că, potrivit art. 2 şi 3 din Legea nr. 215/2001, administraţia publică în unităţile administrativ-teritoriale se organizează şi funcţionează în temeiul principiilor descentralizării, autonomiei locale, deconcentrării serviciilor publice, eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice locale, legalităţii şi al consultării cetăţenilor în soluţionarea problemelor locale de interes deosebit, iar prin autonomie locală se înţelege dreptul şi capacitatea efectivă a autorităţilor administraţiei publice locale de a soluţiona şi de a gestiona, în numele şi în interesul colectivităţilor locale pe care le reprezintă, treburile publice, în condiţiile legii, drept care se exercită de consiliile locale şi primari, precum şi de consiliile judeţene, autorităţi ale administraţiei publice locale, alese prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. Însă interdicţiile, la care se referă art. 87 alin. (1) lit. d) şi f) şi art. 88 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003, garantează tocmai realizarea reală şi transparentă a acestor principii, pentru a se evita un conflict între modul în care se realizează autonomia locală şi comportamentul unor societăţi comerciale, chiar şi de interes local, înfiinţate de autorităţile administraţiei publice locale, pe o anumită piaţă relevantă, într-un mediu concurenţial normal, fără influenţe incompatibile cu acest mediu. 8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 9. Avocatul Poporului consideră că incompatibilităţile stabilite prin dispoziţiile legale criticate pentru cei care au calitatea stipulată în ipoteza normei legale reprezintă măsuri necesare pentru asigurarea transparenţei în exercitarea funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, precum şi pentru prevenirea şi combaterea corupţiei, ce au ca scop garantarea exercitării cu imparţialitate a funcţiilor publice. Totodată, în deplin acord cu prevederile constituţionale ale art. 16 alin. (3), potrivit cărora funcţiile şi demnităţile publice pot fi ocupate în condiţiile legii, încetarea mandatului intervine în temeiul legii, în situaţia în care alesul local aflat în stare de incompatibilitate nu renunţă la una dintre cele două funcţii incompatibile în cel mult 15 zile de la numirea sau alegerea în această funcţie. Cât priveşte dispoziţiile constituţionale ale art. 1 alin. (5), art. 120 alin. (1) şi art. 121 alin. (1), constată că acestea nu au incidenţă în cauza de faţă, deoarece consacră, la nivel constituţional, principiul autonomiei locale în cadrul organizării administraţiei publice din unităţile administrativ-teritoriale, fără a avea vreo legătură cu incompatibilităţile prevăzute de lege pentru funcţiile de primar, viceprimar, preşedinte şi vicepreşedinte de consiliu local. Prevederile art. 142 alin. (1) din Constituţie nu au incidenţă în cazul de faţă, deoarece acestea se referă la structura Curţii Constituţionale. 10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente şi notele scrise depuse la dosar de aceasta, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie art. 87 alin. (1) lit. d) şi f) şi art. 88 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003, având următorul cuprins: - art. 87 alin. (1) lit. d) şi f): "Funcţia de primar şi viceprimar, primar general şi viceprimar al municipiului Bucureşti, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean este incompatibilă cu: [...] d) funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administraţie ori cenzor sau orice funcţie de conducere ori de execuţie la societăţile comerciale, inclusiv băncile sau alte instituţii de credit, societăţile de asigurare şi cele financiare, la regiile autonome de interes naţional sau local, la companiile şi societăţile naţionale, precum şi la instituţiile publice; [...] f) funcţia de reprezentant al unităţii administrativ-teritoriale în adunările generale ale societăţilor comerciale de interes local sau de reprezentant al statului în adunarea generală a unei societăţi comerciale de interes naţional;"; - art. 88 alin. (1) lit. d): "Funcţia de consilier local sau consilier judeţean este incompatibilă cu: [...] d) funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, manager, asociat, administrator, membru al consiliului de administraţie sau cenzor la regiile autonome şi societăţile comerciale de interes local înfiinţate sau aflate sub autoritatea consiliului local ori a consiliului judeţean respectiv sau la regiile autonome şi societăţile comerciale de interes naţional care îşi au sediul sau care deţin filiale în unitatea administrativ-teritorială respectivă;". 13. În opinia autorului excepţiei, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, art. 120 privind principiile pe care se întemeiază administraţia publică din unităţile administrativ-teritoriale, art. 121 alin. (1) şi (2) privind autorităţile comunale şi orăşeneşti şi art. 142 alin. (1) privind rolul Curţii Constituţionale. 14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prevederile art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 au mai făcut obiectul controlului de constituţionalitate, iar prin Decizia nr. 225 din 15 februarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 294 din 28 aprilie 2011, şi Decizia nr. 309 din 5 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 581 din 4 august 2014, Curtea a statuat că incompatibilitatea stabilită prin prevederile legale criticate reprezintă o măsură necesară pentru asigurarea transparenţei în exercitarea funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, precum şi pentru prevenirea şi combaterea corupţiei, măsură ce are ca scop garantarea exercitării cu imparţialitate a funcţiilor publice. 15. Totodată, prevederile art. 87 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 161/2003 au mai fost supuse controlului de constituţionalitate, iar prin deciziile nr. 754 şi nr. 739, ambele din 16 decembrie 2014, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 17 februarie 2015, respectiv nr. 124 din 18 februarie 2015, paragraful 31, respectiv paragraful 20, Curtea a constatat că textul de lege criticat se circumscrie scopului legii de înlăturare a cauzelor şi condiţiilor care determină corupţia, astfel încât funcţia de reprezentant al unităţii administrativ-teritoriale în adunările generale ale societăţilor comerciale de interes local sau de reprezentant al statului în adunarea generală a unei societăţi comerciale de interes naţional să nu constituie un factor generator de corupţie în cazul persoanelor care exercită funcţia de primar, viceprimar, primar general, viceprimar al municipiului Bucureşti, preşedinte sau vicepreşedinte al consiliului judeţean. 16. Prin aceleaşi decizii Curtea a mai precizat că stabilirea în concret a stării de incompatibilitate în cazul primarului, viceprimarului, primarului general, viceprimarului municipiului Bucureşti, preşedintelui şi vicepreşedintele consiliului judeţean, care exercită funcţia de reprezentant al unităţii administrativ-teritoriale în adunările generale ale societăţilor comerciale de interes local sau de reprezentant al statului în adunarea generală a unei societăţi comerciale de interes naţional, revine instanţei judecătoreşti, care, cu prilejul soluţionării acţiunii formulate împotriva raportului de evaluare întocmit de Agenţia Naţională de Integritate, analizează particularităţile fiecărei speţe în lumina dispoziţiilor legale cu incidenţă în materie, astfel încât soluţia dispusă să corespundă scopului legii de asigurare a imparţialităţii, protejare a interesului social şi evitare a conflictului de interese. 17. Având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, cele statuate prin deciziile menţionate mai sus îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă. 18. De asemenea, prevederile art. 88 din Legea nr. 161/2003 care enumeră funcţiile cu care este incompatibilă funcţia de consilier local sau de consilier judeţean au mai făcut obiect al controlului de constituţionalitate, Curtea pronunţându-se asupra constituţionalităţii acestora prin Decizia nr. 495 din 7 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 857 din 24 noiembrie 2014. La paragraful 28 Curtea a statuat că, odată cu instituirea interdicţiei exercitării simultane a două funcţii considerate incompatibile, dintre care cel puţin una are caracter electiv, legiuitorul a conceput un mecanism care să permită exercitarea deplină şi nestingherită a dreptului de a fi ales. Astfel, potrivit art. 91 alin. (1) din Legea nr. 161/2003, starea de incompatibilitate intervine numai după validarea mandatului, iar în conformitate cu art. 91 alin. (3) din aceeaşi lege, alesul local poate renunţa la funcţia deţinută înainte de a fi numit sau ales în funcţia care atrage starea de incompatibilitate sau în cel mult 15 zile de la numirea sau alegerea în această funcţie. 19. Distinct de acestea, Curtea reţine că prevederile legale supuse controlului de constituţionalitate, stabilind cu claritate incompatibilităţi specifice funcţiilor de primar şi viceprimar, primar general şi viceprimar al municipiului Bucureşti, preşedinte sau vicepreşedinte al consiliului judeţean, consilier local sau consilier judeţean, reprezintă garanţii ale exercitării funcţiei publice în condiţii de imparţialitate şi transparenţă decizională, fără a încălca sub niciun aspect dispoziţiile art. 1 alin. (5) din Constituţie. Asemenea reglementări dau expresie voinţei legiuitorului care a apreciat că funcţiile publice care obligă la transparenţa modului de utilizare şi administrare a fondurilor publice sunt incompatibile cu funcţiile private, specifice mediului de afaceri, întrucât cumularea acestora ar putea duce la atingerea interesului public şi a încrederii cetăţenilor în autorităţile administraţiei publice. 20. În acelaşi timp, Curtea reţine că instituirea prin lege a unor incompatibilităţi în cazul consilierului judeţean sau consilierului local, primarului, preşedintelui şi vicepreşedintelui consiliului judeţean nu încalcă dispoziţiile constituţionale privind autorităţile comunale şi orăşeneşti şi consiliul judeţean, care, prin art. 121 alin. (2) şi art. 122 alin. (2), stabilesc că primarii şi consiliile locale funcţionează în condiţiile legii şi că funcţionarea consiliului judeţean este reglementată prin lege. De asemenea, potrivit art. 16 alin. (3) din Constituţie, demnităţile şi funcţiile publice se exercită în condiţiile legii, astfel încât activitatea primarilor şi viceprimarilor, precum şi a preşedinţilor şi vicepreşedinţilor consiliilor judeţene, a consilierilor locali şi a consilierilor judeţeni trebuie să se circumscrie regulilor pe care legiuitorul le-a edictat în vederea creării cadrului de funcţionare a acestora. 21. În fine, Curtea constată că invocarea dispoziţiilor art. 142 alin. (1) din Constituţie referitoare la rolul Curţii Constituţionale nu are relevanţă pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate, iar susţinerile privind înţelegerea conţinutului normelor juridice criticate prin corelare cu alte dispoziţii legale vizează interpretarea şi aplicarea legilor în cauza dedusă judecăţii, operaţiuni care excedează controlului de constituţionalitate. 22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Petre Anton Drăguinea în Dosarul nr. 7.648/2/2013 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi constată că prevederile art. 87 alin. (1) lit. d) şi f) şi art. 88 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 3 martie 2015. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Simina Popescu -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
