Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 91 din 13 februarie 2007 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 7 alin. (4) si (5) si art. 15 alin. (3) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 16/2001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 190 din 20 martie 2007
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Antonia Constantin - procuror
Valentina Bãrbãţeanu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 7 alin. (4) şi (5) şi ale <>art. 15 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 16/2001 privind gestionarea deşeurilor industriale reciclabile, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Danseta 2004" - S.R.L. din Constanţa în Dosarul nr. 4.043/2006 al Judecãtoriei Ploieşti.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta pune concluzii de respingere ca neîntemeiatã a excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 7 alin. (4) şi (5) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 16/2001 , arãtând cã sunt în deplin acord cu prevederile din Legea fundamentalã invocate de autorul excepţiei. În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 alin. (3) din aceeaşi ordonanţã, apreciazã cã este inadmisibilã, întrucât textul de lege criticat nu are legãturã cu soluţionarea cauzei în cadrul cãreia a fost invocatã excepţia.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constat urmãtoarele:
Prin Încheierea din 21 iunie 2006, pronunţatã în Dosarul nr. 4.043/2006, Judecãtoria Ploieşti a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 7 alin. (4) şi (5) şi ale <>art. 15 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 16/2001 privind gestionarea deşeurilor industriale reciclabile, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Danseta 2004" - S.R.L. din Constanţa într-o cauzã civilã având ca obiect soluţionarea plângerii formulate împotriva unui proces-verbal de contravenţie întocmit de agentul constatator al Inspectoratului Judeţean de Poliţie Prahova.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţã, cã dispoziţiile de lege criticate limiteazã, în mod indirect, dreptul de proprietate. În acest sens, se aratã cã obligativitatea completãrii tuturor datelor de identificare a vânzãtorului de cãtre cel care achiziţioneazã deşeuri industriale reciclabile - impusã de dispoziţiile <>art. 7 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 16/2001 - instituie anumite limitãri care conduc la imposibilitatea exercitãrii prerogativelor dreptului de proprietate. Aceasta deoarece pentru ipoteza amintitã se prevede sancţiunea confiscãrii bunurilor achiziţionate, cu toate cã nu se face dovada dobândirii ilicite a acestora. În continuare, aratã cã textele de lege criticate înfrâng principiile constituţionale care garanteazã libertatea comerţului şi dreptul de liber acces la o activitate economicã, la liberã iniţiativã şi la exercitarea acestora.
Judecãtoria Ploieşti apreciazã cã prevederile <>art. 7 alin. (4) şi (5) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 16/2001 nu încalcã prevederile constituţionale la care autorul excepţiei îşi raporteazã critica. Precizeazã cã instituirea prin textele de lege criticate a anumitor obligaţii este de naturã sã permitã instituţiilor statului sã controleze provenienţa şi circulaţia deşeurilor industriale reciclabile, fãrã sã se opereze vreun transfer de proprietate sau sã se prevadã vreo sancţiune. În ceea ce priveşte dispoziţiile <>art. 15 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 16/2001 , menţioneazã cã acestea nu au relevanţã în speţã, întrucât prin procesul-verbal nu s-a dispus şi confiscarea vreunor bunuri.
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstitu-ţionalitate.
Guvernul apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. Precizeazã cã legiuitorul a înţeles sã limiteze şi sã controleze derularea deşeurilor industriale reciclabile, sancţiunile prevãzute de <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 16/2001 fiind reglementate în considerarea interesului public general cu privire la circuitul acestor deşeuri, conform normelor de protecţie a mediului şi a sãnãtãţii populaţiei. Aratã cã activitatea de dobândire a deşeurilor reciclabile nu se poate desfãşura într-o libertate absolutã, fãrã niciun control din partea societãţii, liberul acces la o activitate economicã fiind garantat de Constituţie în condiţiile legii. Menţioneazã cã, în sensul celor arãtate, Curtea Constituţionalã s-a pronunţat prin <>Decizia nr. 158 din 22 martie 2005 .
Avocatul Poporului considerã cã prevederile art. 7 alin. (4) şi (5) şi cele ale <>art. 15 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 16/2001 sunt constituţionale. În opinia sa, textele de lege criticate sunt în deplinã concordanţã cu prevederile art. 44 alin. (2) şi (8), art. 45 şi ale art. 135 alin. (1) şi alin. (2) lit. a) din Legea fundamentalã. Referitor la dispoziţiile art. 57 din Constituţie, invocate de autorul excepţiei, apreciazã cã nu sunt incidente în cauzã.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 7 alin. (4) şi (5) şi <>art. 15 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 16/2001 privind gestionarea deşeurilor industriale reciclabile, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 104 din 7 februarie 2002. Textele de lege criticate au urmãtorul cuprins:
- Art. 7 alin. (4) şi (5): "(4) Agenţii economici prevãzuţi la alin. (1) sunt obligaţi sã reintroducã în circuitul productiv deşeurile industriale reciclabile colectate prin predarea cãtre agenţii economici specializaţi, autorizaţi pentru activitatea de valorificare a acestora, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţã.
(5) Agenţii economici care colecteazã deşeuri industriale reciclabile de la persoane fizice sunt obligaţi sã elibereze deţinãtorilor adeverinţa de primire şi platã, care va conţine în mod obligatoriu urmãtoarele elemente:
a) denumirea agentului economic colector;
b) datele de identificare a deţinãtorului:
- numele şi prenumele;
- actul de identitate, seria şi numãrul, codul numeric personal;
- domiciliul;
c) deşeul reciclabil predat şi definirea naturii acestuia;
d) cantitatea, preţul, valoarea;
e) provenienţa deşeului, declaratã de deţinãtor pe propria rãspundere;
f) semnãtura agentului colector şi a persoanei fizice deţinãtoare.";
- Art. 15 alin. (3): "(3) Deşeurile industriale reciclabile a cãror provenienţã nu poate fi doveditã ca fiind legalã sau care fac obiectul valorificãrii ori al unor acte sau fapte de comerţ neconforme cu prevederile legale se confiscã şi se valorificã în condiţiile legii, contravaloarea acestora fãcându-se venit la bugetul local al localitãţii în a cãrei razã teritorialã s-a fãcut constatarea fapticã, dacã acestea nu au fost returnate celor în drept."
În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, textele de lege criticate contravin urmãtoarelor dispoziţii din Legea fundamentalã: art. 44 alin. (2) fraza întâi, potrivit cãreia proprietatea privatã este garantatã şi ocrotitã de lege indiferent de titular, art. 44 alin. (8), privind prezumţia dobândirii licite a averii, art. 45 care consacrã libertatea economicã, art. 57, privind exercitarea cu bunã-credinţã a drepturilor şi a libertãţilor, şi art. 135 alin. (1) şi alin. (2) lit. a), referitoare la economia României şi la obligaţia statului de a asigura libertatea comerţului, protecţia concurenţei loiale şi crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producţie.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicatã, Curtea constatã cã instituirea în sarcina agenţilor economici care realizeazã activitãţi de colectare a deşeurilor industriale reciclabile de la persoane fizice a obligaţiei de a le reintroduce în circuitul productiv, prin predarea cãtre agenţii economici specializaţi, nu contravine principiului constituţional conform cãruia economia României este economie de piaţã, bazatã pe libera iniţiativã şi concurenţã.
De asemenea, nu se poate susţine nici cã, prin edictarea textului de lege criticat, legiuitorul ar fi nesocotit obligaţia statului de a asigura libertatea comerţului, protecţia concurenţei loiale şi crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producţie, statuatã la art. 135 alin. (2) lit. a) din Legea fundamentalã. Dimpotrivã, stabilirea unor reguli care disciplineazã desfãşurarea activitãţii de colectare a deşeurilor industriale dã expresie obligaţiei statului prevãzute de textul constituţional amintit.
Aşa cum s-a reţinut în <>Decizia Curţii Constituţionale nr. 158 din 22 martie 2005 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 379 din 5 mai 2005, din întreaga economie a <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 16/2001 rezultã cã, în interesul general al unei circulaţii controlate a deşeurilor industriale reciclabile, atât pentru evitarea poluãrii mediului, cât şi pentru prevenirea sãvârşirii infracţiunilor de sustragere care au ca obiect deşeuri industriale, legiuitorul a stabilit în sarcina agenţilor economici ce desfãşoarã activitãţi specifice în domeniul reglementat de ordonanţã unele obligaţii, printre care şi cea prevãzutã de art. 7 alin. (4).
În ceea ce priveşte dispoziţiile <>art. 7 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 16/2001 , se observã cã, prin decizia anterior menţionatã, Curtea Constituţionalã a respins excepţia de neconstituţionalitate, reţinând cã textul criticat nu încalcã, prin el însuşi, nici principiul protecţiei dreptului de proprietate privatã, prevãzut de art. 44 alin. (1) şi (2) din Constituţie, nici prezumţia dobândirii licite a averii, prevãzutã de art. 44 alin. (8) din aceasta, ci instituie obligaţia întocmirii de cãtre agentul economic a unui document pentru deţinãtorul deşeurilor, persoanã fizicã, document de naturã sã permitã instituţiilor statului sã controleze provenienţa şi circulaţia deşeurilor industriale reciclabile. S-a mai reţinut, prin aceeaşi decizie, cã, reglementând o astfel de obligaţie, textul respectiv nu opereazã însã niciun transfer de proprietate şi nici nu prevede vreo sancţiune.
Cu acelaşi prilej, Curtea a constatat cã invocarea prevederilor art. 57 din Constituţie referitoare la buna-credinţã nu sunt incidente în cauzã, concluzie a cãrei valabilitate se pãstreazã şi în prezenta speţã.
În fine, Curtea constatã cã din conţinutul dosarului de fond şi, în special, al procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei rezultã cã prevederile <>art. 15 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 16/2001 nu au legãturã cu soluţionarea cauzei. Or, potrivit <>art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , "Curtea Constituţionalã decide asupra excepţiilor [...] care are legãturã cu soluţionarea cauzei [...]".
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
I. Respinge, ca neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 7 alin. (4) şi (5) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 16/2001 privind gestionarea deşeurilor industriale reciclabile, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Danseta 2004" - S.R.L. din Constanţa în Dosarul nr. 4.043/2006 al Judecãtoriei Ploieşti.
II. Respinge, ca inadmisibilã, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 15 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 16/2001 privind gestionarea deşeurilor industriale reciclabile, excepţie ridicatã de acelaşi autor în dosarul aceleiaşi instanţe.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 13 februarie 2007.
PREŞEDINTELE CURŢII
CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Valentina Bãrbãţeanu
------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
