Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 904 din 23 iunie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 278 alin. 1 si 2 si ale art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedura penala
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 561 din 12 august 2009
DECIZIE nr. 904 din 23 iunie 2009
referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 278 alin. 1 şi 2 şi ale <>art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedurã penalã
EMITENT: CURTEA CONSTITUŢIONALÃ
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 561 din 12 august 2009
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Iuliana Nedelcu - procuror
Oana Cristina Puicã - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^ alin. 1 şi 2 şi ale art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Nicolae Rãzvan Micul în Dosarul nr. 13.832/197/2008 al Judecãtoriei Braşov, de Gheorghe Moroşan în Dosarul nr. 1.642/206/2008 al Tribunalului Suceava - Secţia penalã şi de Marin Frunzã în Dosarul nr. 2.010/233/2008 al Judecãtoriei Galaţi.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Magistratul-asistent referã Curţii cã autorul excepţiei Nicolae Rãzvan Micul a transmis Curţii note scrise prin care solicitã admiterea excepţiei de neconstituţionalitate.
Curtea, având în vedere cã excepţiile de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 115D/2009, nr. 151D/2009 şi nr. 292D/2009 au obiect parţial identic, pune în discuţie, din oficiu, problema conexãrii cauzelor.
Reprezentantul Ministerului Public nu se opune conexãrii dosarelor.
Curtea, în temeiul <>art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 151D/2009 şi nr. 292D/2009 la Dosarul nr. 115D/2009, care este primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 9 decembrie 2008, pronunţatã în Dosarul nr. 13.832/197/2008, Judecãtoria Braşov a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278 alin. 1 şi 2 şi ale art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedurã penalã. Excepţia a fost ridicatã de Nicolae Rãzvan Micul cu ocazia soluţionãrii plângerii împotriva unei rezoluţii de neîncepere a urmãririi penale.
Prin Încheierea din 12 decembrie 2008, pronunţatã în Dosarul nr. 1.642/206/2008, Tribunalul Suceava - Secţia penalã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 din Codul de procedurã penalã. Excepţia a fost ridicatã de Gheorghe Moroşan cu ocazia soluţionãrii recursului formulat împotriva sentinţei prin care a fost respinsã plângerea împotriva unei ordonanţe a procurorului ierarhic superior de infirmare a unei ordonanţe de scoatere de sub urmãrire penalã.
Prin Încheierea din 9 decembrie 2008, pronunţatã în Dosarul nr. 2.010/233/2008, Judecãtoria Galaţi a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^ 1 alin. 1 din Codul de procedurã penalã. Excepţia a fost ridicatã de Marin Frunzã cu ocazia soluţionãrii plângerii împotriva unei ordonanţe prin care a fost respinsã cererea de recuzare a unui lucrãtor de poliţie, precum şi împotriva ordonanţei procurorului ierarhic superior.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia Nicolae Rãzvan Micul susţine cã art. 278 alin. 1 şi 2 şi art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedurã penalã încalcã accesul liber la justiţie, dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, precum şi dreptul la un recurs efectiv, întrucât dreptul cetãţeanului de acces direct şi neîngrãdit la o instanţã de judecatã este golit de conţinut în condiţiile în care procurorul ierarhic superior poate infirma soluţia procurorului de caz, fixând termene pentru finalizarea cercetãrilor care nu sunt respectate, iar legea nu prevede niciun fel de sancţiuni în cazul tergiversãrii soluţionãrii unei cauze. Autorii excepţiei Gheorghe Moroşan şi Marin Frunzã aratã cã art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedurã penalã, întrucât nu prevede posibilitatea atacãrii în faţa judecãtorului şi a altor acte ale procurorului în afara rezoluţiilor şi ordonanţelor de netrimitere în judecatã, inclusiv actul procurorului ierarhic superior prin care acesta admite plângerea împotriva rezoluţiei sau ordonanţei procurorului de netrimitere în judecatã şi dispune redeschiderea urmãririi penale, încalcã dispoziţiile constituţionale ale art. 1 - "Statul român", ale art. 4 - "Unitatea poporului şi egalitatea între cetãţeni", ale art. 15 - "Universalitatea", ale art. 16 - "Egalitatea în drepturi", ale art. 21 - "Accesul liber la justiţie", ale art. 24 - "Dreptul la apãrare", ale art. 53 - "Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi", ale art. 124 - "Înfãptuirea justiţiei", ale art. 126 - "Instanţele judecãtoreşti" şi ale art. 148 - "Integrarea în Uniunea Europeanã", precum şi ale art. 11 - "Dreptul internaţional şi dreptul intern" şi ale art. 20 - "Tratatele internaţionale privind drepturile omului" raportate la prevederile art. 1 - "Obligaţia de a respecta drepturile omului", ale art. 6 - "Dreptul la un proces echitabil", ale art. 13 - "Dreptul la un recurs efectiv", ale art. 14 - "Interzicerea discriminãrii" şi ale art. 17 - "Interzicerea abuzului de drept" din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, respectiv prevederile art. 1 privind egalitatea în drepturi, ale art. 2 referitoare la interzicerea discriminãrii, ale art. 6 cu privire la dreptul oricãrei persoane de a-i fi recunoscutã calitatea de subiect de drept, ale art. 7 referitoare la egalitatea în faţa legii, ale art. 8 instituind dreptul la un recurs efectiv, ale art. 10 privind dreptul la un proces echitabil, ale art. 11 referitoare la prezumţia de nevinovãţie şi ale art. 30 cu privire la interzicerea abuzului de drept din Declaraţia Universalã a Drepturilor Omului.
Judecãtoria Braşov apreciazã ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate, întrucât textele de lege criticate nu aduc atingere dispoziţiilor din Constituţie şi din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale invocate de autorul excepţiei.
Tribunalul Suceava - Secţia penalã considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, deoarece art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedurã penalã nu aduce atingere dispoziţiilor din Legea fundamentalã invocate. Mai aratã cã autorul excepţiei urmãreşte, în realitate, completarea textului de lege criticat, în sensul de a permite atacarea în faţa judecãtorului şi a ordonanţei de infirmare a rezoluţiei sau ordonanţei de netrimitere în judecatã, aspect care excedeazã competenţei Curţii Constituţionale, ţinând de domeniul exclusiv al legiuitorului.
Judecãtoria Galaţi apreciazã ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate, întrucât art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedurã penalã nu aduce atingere dispoziţiilor din Legea fundamentalã invocate de autorul excepţiei.
Potrivit <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului considerã cã dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale, întrucât nu încalcã prevederile art. 1, 4, 16, 20, 21, 124 şi 126 din Legea fundamentalã şi nici dispoziţiile art. 6 şi 14 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale. Face trimitere, în acest sens, la <>deciziile Curţii Constituţionale nr. 405/2005 , nr. 598/2005, nr. 141/2006, nr. 232/2007, nr. 667/2007, nr. 674/2007 şi nr. 355/2008. Aratã cã celelalte prevederi din Constituţie invocate nu au incidenţã în cauzã. În plus, critica de neconstituţionalitate este formulatã din perspectiva unei omisiuni de reglementare. Or, modificarea şi completarea textului de lege excedeazã competenţei Curţii Constituţionale, fiind atributul exclusiv al legiuitorului.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 278^ alin. 1 şi 2 din Codul de procedurã penalã, modificate prin <>Legea nr. 281/2003 privind modificarea şi completarea Codului de procedurã penalã şi a unor legi speciale, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 468 din 1 iulie 2003, şi ale <>art. 278^1 alin. 1 din acelaşi Cod, modificate prin Legea nr. 356/2006 pentru modificarea şi completarea Codului de procedurã penalã, precum şi pentru modificarea altor legi, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 677 din 7 august 2006. Potrivit dispozitivului Încheierii din 12 decembrie 2008, pronunţatã de Tribunalul Suceava - Secţia penalã, obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 278^1 din Codul de procedurã penalã. Din considerentele respectivei încheieri, precum şi din notele scrise ale autorului excepţiei, reiese, însã, cã acesta criticã numai dispoziţiile alin. 1 al art. 278^1 din Codul de procedurã penalã. Prin urmare, Curtea se va pronunţa numai asupra dispoziţiilor art. 278^ alin. 1 şi 2 şi ale art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedurã penalã, care au urmãtorul cuprins:
- Art. 278^ alin. 1 şi 2: "Plângerea împotriva mãsurilor luate sau a actelor efectuate de procuror ori efectuate pe baza dispoziţiilor date de acesta se rezolvã de prim-procurorul parchetului sau, dupã caz, de procurorul general al parchetului de pe lângã curtea de apel ori de procurorul şef de secţie al Parchetului de pe lângã Curtea Supremã de Justiţie.
În cazul când mãsurile şi actele sunt ale prim-procurorului ori ale procurorului general al parchetului de pe lângã curtea de apel sau ale procurorului şef de secţie al Parchetului de pe lângã Curtea Supremã de Justiţie ori au fost luate sau efectuate pe baza dispoziţiilor date de cãtre aceştia, plângerea se rezolvã de procurorul ierarhic superior.";
- Art. 278^1 alin. 1: "Dupã respingerea plângerii fãcute conform art. 275-278^ împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmãririi penale sau a ordonanţei ori, dupã caz, a rezoluţiei de clasare, de scoatere de sub urmãrire penalã sau de încetare a urmãririi penale, date de procuror, persoana vãtãmatã, precum şi orice alte persoane ale cãror interese legitime sunt vãtãmate pot face plângere, în termen de 20 de zile de la data comunicãrii de cãtre procuror a modului de rezolvare, potrivit art. 277 şi 278^, la judecãtorul de la instanţa cãreia i-ar reveni, potrivit legii, competenţa sã judece cauza în primã instanţã. Plângerea poate fi fãcutã şi împotriva dispoziţiei de netrimitere în judecatã cuprinse în rechizitoriu."
În susţinerea neconstituţionalitãţii acestor prevederi de lege, autorii excepţiei invocã încãlcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 - "Statul român", ale art. 4 - "Unitatea poporului şi egalitatea între cetãţeni", ale art. 15 - "Universalitatea", ale art. 16 - "Egalitatea în drepturi", ale art. 21 - "Accesul liber la justiţie", ale art. 24 - "Dreptul la apãrare", ale art. 53 - "Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi", ale art. 124 - "Înfãptuirea justiţiei", ale art. 126 - "Instanţele judecãtoreşti" şi ale art. 148 - "Integrarea în Uniunea Europeanã", precum şi ale art. 11 - "Dreptul internaţional şi dreptul intern" şi ale art. 20 - "Tratatele internaţionale privind drepturile omului" raportate la prevederile art. 1 - "Obligaţia de a respecta drepturile omului", ale art. 6 - "Dreptul la un proces echitabil", ale art. 13 - "Dreptul la un recurs efectiv", ale art. 14 - "Interzicerea discriminãrii" şi ale art. 17 - "Interzicerea abuzului de drept" din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, respectiv la prevederile art. 1 privind egalitatea în drepturi, ale art. 2 referitoare la interzicerea discriminãrii, ale art. 6 cu privire la dreptul oricãrei persoane de a-i fi recunoscutã calitatea de subiect de drept, ale art. 7 referitoare la egalitatea în faţa legii, ale art. 8 instituind dreptul la un recurs efectiv, ale art. 10 privind dreptul la un proces echitabil, ale art. 11 referitoare la prezumţia de nevinovãţie şi ale art. 30 cu privire la interzicerea abuzului de drept din Declaraţia Universalã a Drepturilor Omului.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã autorul excepţiei Nicolae Rãzvan Micul criticã, în realitate, modul de aplicare a dispoziţiilor de lege atacate. Eventualele abuzuri ale organelor de urmãrire penalã, la care face referire în motivarea excepţiei şi care constituie cauza nemulţumirii autorului acesteia, nu pot constitui însã motive de neconstituţionalitate a dispoziţiilor de lege criticate şi, prin urmare, nu pot fi cenzurate de instanţa de contencios constituţional, fiind de competenţa instanţei de judecatã învestite cu soluţionarea litigiului, respectiv a celor ierarhic superioare, în cadrul cãilor de atac prevãzute de lege.
Totodatã, autorii excepţiei Gheorghe Moroşan şi Marin Frunzã solicitã completarea art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedurã penalã, în sensul de a reglementa posibilitatea atacãrii în faţa judecãtorului nu numai a rezoluţiilor sau ordonanţelor de netrimitere în judecatã, ci şi a altor acte ale procurorului, precum şi a actului procurorului ierarhic superior prin care acesta admite plângerea împotriva rezoluţiei sau ordonanţei procurorului de netrimitere în judecatã, infirmã actul atacat şi dispune redeschiderea urmãririi penale. O asemenea solicitare nu intrã însã în competenţa de soluţionare a Curţii Constituţionale, care, conform <>art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , se pronunţã numai asupra constituţionalitãţii actelor cu privire la care a fost sesizatã, fãrã a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului.
Prin urmare, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^ alin. 1 şi 2 şi ale art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedurã penalã urmeazã a fi respinsã ca fiind inadmisibilã.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALÃ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca fiind inadmisibilã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 278 alin. 1 şi 2 şi ale <>art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedurã penalã , excepţie ridicatã de Nicolae Rãzvan Micul în Dosarul nr. 13.832/197/2008 al Judecãtoriei Braşov, de Gheorghe Moroşan în Dosarul nr. 1.642/206/2008 al Tribunalului Suceava - Secţia penalã şi de Marin Frunzã în Dosarul nr. 2.010/233/2008 al Judecãtoriei Galaţi.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 23 iunie 2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Oana Cristina Puicã
___________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
