Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 903 din 30 iunie 2011  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 4 lit. a) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECIZIE nr. 903 din 30 iunie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 4 lit. a) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 673 din 21 septembrie 2011

    Augustin Zegrean - preşedinte
    Aspazia Cojocaru - judecãtor
    Acsinte Gaspar - judecãtor
    Petre Lãzãroiu - judecãtor
    Ion Predescu - judecãtor
    Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
    Ioniţa Cochinţu - magistrat-asistent

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

    Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 lit. a) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 50/2008 privind instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, excepţie ridicatã de Toader Vãrdãruş, prin mandatar Virgil Matroz, în Dosarul nr. 4.241/88/2010 al Tribunalului Tulcea - Secţia civilã, comercialã şi de contencios administrativ.
    La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
    Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilã, având în vedere cã aceasta vizeazã o problemã de interpretare şi aplicare a legii. Menţioneazã în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale.

                           CURTEA,

având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
    Prin Încheierea din 20 ianuarie 2011, pronunţatã în Dosarul nr. 4.241/88/2010, Tribunalul Tulcea - Secţia civilã, comercialã şi de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 lit. a) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 50/2008 privind instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, excepţie ridicatã de Toader Vãrdãruş, prin mandatar Virgil Matroz, cu ocazia soluţionãrii unei cauze având ca obiect anularea unui act administrativ.
    În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia aratã cã în cadrul Uniunii Europene nu se poate institui o taxã pe poluare, plãtitã la prima înmatriculare a unui autovehicul într-un stat membru al Uniunii Europene, care sã fie perceputã şi de alt stat membru în momentul când autovehiculul şi-a schimbat proprietarul.
    De asemenea, precizeazã faptul cã dispoziţiile art. 4 lit. a) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 50/2008 privind instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule sunt contrare "dispoziţiilor art. 90 paragraful 1 din Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeanã", iar dispoziţiile art. 148 alin. (2) şi (4) din Constituţie instituie prioritatea legislaţiei comunitare faţã de cea internã.
    Tribunalul Tulcea - Secţia civilã, comercialã şi de contencios administrativ opineazã cã art. 4 lit. a) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 50/2008, precum şi ordonanţa de urgenţã în ansamblul sãu nu prevãd obligaţia plãţii taxei pe poluare decât la prima înmatriculare a autovehiculului. Or, în mod firesc, pentru autovehiculele înmatriculate înainte de intrarea în vigoare a taxei speciale, şi ulterior acesteia nu se plãteşte taxa în cauzã. O asemenea chestiune ţine de opţiunea legiuitorului, care, în considerarea anumitor factori, în viitor va putea adopta o soluţie legislativã diferitã în sensul sugerat prin motivarea excepţiei de neconstituţionalitate.
    Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctul de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

                          CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
    Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze prezenta excepţie.
    Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 4 lit. a) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008, care au urmãtorul cuprins:
    - Art. 4: "Obligaţia de platã a taxei intervine:
    a) cu ocazia primei înmatriculãri a unui autovehicul în România;".
    În susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate sunt invocate dispoziţiile constituţionale ale art. 11 privind dreptul internaţional şi dreptul intern şi art. 148 alin. (2) şi (4) referitoare la integrarea în Uniunea Europeanã, precum şi dispoziţiile art. 90 paragraful 1 din Tratatul de instituire a Comunitãţilor Europene (devenit art. 110 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, în urma intrãrii în vigoare a Tratatului de la Lisabona).
    Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine cã prevederile legale pretins a fi neconstituţionale au mai fost supuse controlului de constituţionalitate în raport cu critici similare.
    Astfel, referitor la încãlcarea prevederilor Tratatului privind funcţionarea Uniunii Europene şi, implicit, a dispoziţiilor art. 148 alin. (2) din Constituţie, Curtea a stabilit, prin Decizia nr. 1.249 din 7 octombrie 2010, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 764 din 16 noiembrie 2010, Decizia nr. 137 din 25 februarie 2010, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 182 din 22 martie 2010, şi Decizia nr. 1.596 din 26 noiembrie 2009, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 37 din 18 ianuarie 2010, cã nu este de competenţa sa sã analizeze conformitatea unei dispoziţii de drept naţional cu textul Tratatului privind funcţionarea Uniunii Europene prin prisma art. 148 din Constituţie. O atare competenţã, şi anume aceea de a stabili dacã existã o contrarietate între legea naţionalã şi Tratat, aparţine instanţei de judecatã, care, pentru a ajunge la o concluzie corectã şi legalã, din oficiu sau la cererea pãrţii, poate formula o întrebare preliminarã în sensul art. 267 din Tratat la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene. În situaţia în care Curtea Constituţionalã s-ar considera competentã sã se pronunţe asupra conformitãţii legislaţiei naţionale cu cea europeanã, s-ar ajunge la un posibil conflict de jurisdicţii între cele douã instanţe, ceea ce, la acest nivel, este inadmisibil.
    Ulterior pronunţãrii acestor decizii, Curtea observã cã, la data de 7 aprilie 2011, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a pronunţat o hotãrâre preliminarã în Cauza C-402/09 Ioan Tatu împotriva României, ca urmare a cererii de pronunţare a unei hotãrâri preliminare formulate de Tribunalul Sibiu la 18 iunie 2009, întrebarea trimisã fiind urmãtoarea: "Contravin dispoziţiile O.U.G. nr. 50/2008, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, dispoziţiilor articolului 90 CE; se instituie într-adevãr o mãsurã discriminatorie?".
    Ca rãspuns la aceastã întrebare, instanţa europeanã a arãtat cã "prevederile art. 110 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene trebuie interpretate în sensul cã se opun ca un stat membru sã instituie o taxã pe poluare aplicatã autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculãri în acest stat membru, dacã regimul acestei mãsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajeazã punerea în circulaţie, în statul membru menţionat, a unor astfel de vehicule de ocazie având aceeaşi vechime şi aceeaşi uzurã ca şi cele de pe piaţa naţionalã".
    Este de observat cã, rãspunzând întrebãrii preliminare, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a interpretat prevederile art. 110 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene şi nu a verificat compatibilitatea Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 50/2008 cu prevederile art. 110 anterior referit. (A se vedea în acest sens şi paragrafele 29 şi 30 din aceeaşi hotãrâre, conform cãrora, "pentru a oferi un rãspuns util instanţei de trimitere, întrebarea adresatã trebuie înţeleasã în sensul cã aceasta urmãreşte sã se stabileascã dacã art. 90 CE se opune unui regim de impozitare precum cel instituit prin Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 50/2008, în versiunea sa iniţialã", iar, având în vedere obiectul taxei pe poluare, "este necesar sã se considere cã instanţa de trimitere solicitã, în esenţã, sã se stabileascã dacã art. 110 TFUE, al cãrui text este identic cu cel al articolului 90 CE, trebuie interpretat în sensul cã se opune ca un stat membru sã instituie o taxã pe poluare care se aplicã unor autovehicule cu ocazia primei lor înmatriculãri în acest stat membru.")
    De altfel, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene nu are competenţa sã pronunţe o hotãrâre care sã vizeze constatarea validitãţii sau nevaliditãţii legii naţionale. Consecinţa unei anumite interpretãri date Tratatului poate fi aceea ca o dispoziţie a unei legi naţionale sã fie incompatibilã cu dreptul european.
    Efectele acestei hotãrâri preliminare sunt cele arãtate în jurisprudenţa constantã a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, şi anume cã "interpretarea pe care, în exercitarea competenţei care îi este conferitã de articolul 177 (devenit art. 267 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene), Curtea de Justiţie o dã unei reguli de drept comunitar, clarificã şi defineşte, atunci când este necesar, sensul şi sfera acestei reguli, astfel cum aceasta trebuie sau ar trebui sã fie înţeleasã şi aplicatã din momentul intrãrii sale în vigoare" (Hotãrârea din 27 martie 1980, pronunţatã în Cauza 61/79, Denkavit italiana contra Amministrazione delle finanze dello Stato, paragraful 16; Hotãrârea din 2 februarie 1988, pronunţatã în Cauza 24/86, Blaizot contra Universitãţii din Liege şi alţii, paragraful 27; Hotãrârea din 15 decembrie 1995, pronunţatã în Cauza C-415/93, Bosman şi alţii contra Union royale belge des societes de football association şi alţii, paragraful 141).
    Întrucât Curtea Constituţionalã nu este nici legiuitor pozitiv şi nici o instanţã judecãtoreascã cu competenţã de a interpreta şi de a aplica dreptul european în litigiile ce antameazã drepturile subiective ale cetãţenilor şi fãrã a-şi reconsidera jurisprudenţa menţionatã anterior, Curtea observã cã folosirea unei norme de drept european în cadrul controlului de constituţionalitate, ca normã interpusã celei de referinţã, implicã, în temeiul art. 148 alin. (2) şi (4) din Constituţia României, o condiţionalitate cumulativã: pe de o parte, aceastã normã sã fie suficient de clarã, precisã şi neechivocã prin ea însãşi sau înţelesul acesteia sã fi fost stabilit în mod clar, precis şi neechivoc de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene şi, pe de altã parte, norma trebuie sã se circumscrie unui anumit nivel de relevanţã constituţionalã, astfel încât conţinutul sãu normativ sã susţinã posibila încãlcare de cãtre legea naţionalã a Constituţiei - unica normã directã de referinţã în cadrul controlului de constituţionalitate. Într-o atare ipotezã, demersul Curţii Constituţionale este distinct de simpla aplicare şi interpretare a legii, competenţã ce aparţine instanţelor judecãtoreşti şi autoritãţilor administrative, sau de eventualele chestiuni ce ţin de politica legislativã promovatã de Parlament sau de Guvern, dupã caz.
    Prin prisma condiţionalitãţii cumulative enunţate, rãmâne la aprecierea Curţii Constituţionale aplicarea în cadrul controlului de constituţionalitate a hotãrârilor Curţii de Justiţie a Uniunii Europene sau formularea de cãtre ea însãşi de întrebãri preliminare în vederea stabilirii conţinutului normei europene. O atare atitudine ţine de cooperarea dintre instanţa constituţionalã naţionalã şi cea europeanã, precum şi de dialogul judiciar dintre acestea, fãrã a se aduce în discuţie aspecte ce ţin de stabilirea unor ierarhii între aceste instanţe. În cauzã, deşi înţelesul normei europene a fost desluşit de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, cerinţele rezultate din aceastã hotãrâre nu au relevanţã constituţionalã, ele ţinând mai degrabã de obligaţia legislativului de a edicta norme în sensul hotãrârilor Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, în caz contrar gãsindu-şi eventual aplicarea art. 148 alin. (2) din Constituţia României (a se vedea Decizia nr. 668 din 18 mai 2011*), nepublicatã încã în Monitorul Oficial al României, Partea I).
----------
    *) Decizia nr. 668 din 18 mai 2011 a fost publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 487 din 8 iulie 2011.

    Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

                  CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
                      În numele legii
                         DECIDE:

    Respinge ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 lit. a) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 50/2008 privind instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, excepţie ridicatã de Toader Vãrdãruş, prin mandatar Virgil Matroz, în Dosarul nr. 4.241/88/2010 al Tribunalului Tulcea - Secţia civilã, comercialã şi de contencios administrativ.
    Definitivã şi general obligatorie.
    Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 30 iunie 2011.

                        PREŞEDINTELE
                   CURŢII CONSTITUŢIONALE,
                      AUGUSTIN ZEGREAN

                    Magistrat-asistent,
                      Ioniţa Cochinţu

                       -------------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016