Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 900 din 30 iunie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 12^6 alin. (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 95/2002 privind industria de aparare
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 661 din 16 septembrie 2011
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Benke Karoly - magistrat-asistent-şef
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12^6 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 95/2002 privind industria de apãrare, excepţie ridicatã de Constantin Cojanu în Dosarul nr. 5.365/105/2009 al Curţii de Apel Ploieşti - Secţia de conflicte de muncã şi asigurãri sociale şi care formeazã obiectul Dosarului nr. 4.347D/2010.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Preşedintele dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 4.598D/2010, având ca obiect o excepţie de neconstituţionalitate identicã, excepţie ridicatã de Gheorghe Bãbuş în Dosarul nr. 5.366/105/2009 al Curţii de Apel Ploieşti - Secţia de conflicte de muncã şi asigurãri sociale.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele sus-menţionate, din oficiu, pune în discuţie conexarea Dosarului nr. 4.598D/2010 la Dosarul nr. 4.347D/2010.
Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu mãsura conexãrii dosarelor.
Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 4.598D/2010 la Dosarul nr. 4.347D/2010, care este primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele Curţii acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicitã respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, întrucât mãsurile legale criticate ţin de politica de protecţie socialã a legiuitorului, iar modul în care legiuitorul înţelege sã acorde diverse facilitãţi fiscale nu poate fi cenzurat prin prisma Convenţiei pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, constatã urmãtoarele:
Prin încheierile din 21 octombrie şi 9 noiembrie 2010, pronunţate în dosarele nr. 5.365/105/2009 şi nr. 5.366/105/2009, Curtea de Apel Ploieşti - Secţia de conflicte de muncã şi asigurãri sociale a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12^6 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 95/2002 privind industria de apãrare, excepţie ridicatã de Constantin Cojanu şi Gheorghe Bãbuş în cauze având ca obiect soluţionarea unor litigii de muncã privind personalul din industria de apãrare.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se aratã cã dispoziţiile legale criticate sunt discriminatorii şi încalcã dreptul la muncã, întrucât plata venitului de completare se sisteazã dacã pe perioada acordãrii acestuia persoana se angajeazã la o societate comercialã cu capital majoritar de stat, pe când, dacã aceeaşi persoanã s-ar angaja la o societate comercialã cu capital privat, venitul respectiv s-ar acorda în continuare.
Curtea de Apel Ploieşti - Secţia de conflicte de muncã şi asigurãri sociale considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul, în Dosarul nr. 4.347D/2010, considerã cã excepţia de neconstituţionalitate ridicatã este neîntemeiatã. În Dosarul nr. 4.598D/2010 nu a comunicat punctul sãu de vedere.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 12^6 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 95/2002 privind industria de apãrare, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 463 din 28 iunie 2002, aprobatã cu modificãri şi completãri prin Legea nr. 44/2003, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 51 din 29 ianuarie 2003, care au urmãtorul cuprins:
"(4) Nu beneficiazã de venit de completare persoanele prevãzute la alin. (1) care se reîncadreazã în muncã la societãţile comerciale cu capital majoritar de stat, de la data reîncadrãrii."
Autorii excepţiei susţin cã dispoziţiile legale criticate încalcã prevederile constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi şi art. 41 alin. (1) şi (2) privind dreptul la muncã, precum şi dispoziţiile art. 1 din Declaraţia Universalã a Drepturilor Omului privind egalitatea, art. 14 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale privind interzicerea discriminãrii şi ale art. 1 din Protocolul nr. 12 la aceeaşi convenţie privind interzicerea generalã a discriminãrii.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicatã, Curtea constatã urmãtoarele:
Prin Legea nr. 118/2010 privind unele mãsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, au fost eliminate toate drepturile cu caracter compensatoriu acordate în caz de concediere colectivã, cu excepţia ajutorului de şomaj, astfel încât persoanele care fac obiectul concedierilor colective, dacã acestea au avut loc dupã intrarea în vigoare a Legii nr. 118/2010, nu mai pot beneficia de prevederile art. 12 lit. a), b) şi d) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 95/2002, indiferent dacã au avut sau nu încheiat contractul individual de muncã înainte de 1 ianuarie 2004. Însã art. 12^6 alin. (4) din ordonanţa de urgenţã nu a fost abrogat, continuând sã producã efecte juridice, astfel încât Curtea urmeazã sã se pronunţe pe fondul excepţiei de neconstituţionalitate.
Curtea constatã cã venitul de completare este o mãsurã de protecţie socialã pe care legiuitorul a instituit-o în virtutea situaţiei deosebite în care se aflã personalul disponibilizat din industria de apãrare. Este un instrument de politicã socialã a statului - domeniu în care statul dispune de o largã marjã de apreciere - care oferã o protecţie suplimentarã categoriei socioprofesionale menţionate, astfel încât legiuitorul este în drept sã stabileascã condiţiile şi cazurile în care acesta se acordã sau în care se sisteazã plata acestuia. Condiţia pentru acordarea venitului de completare criticatã de autorii excepţiei are ca scop, pe de o parte, stimularea inserţiei acestor persoane în mediul privat pentru a dinamiza economia statului, iar, pe de altã parte, reducerea cheltuielilor bugetare ale statului. Astfel, textul criticat încurajeazã, în mod activ, exercitarea dreptului la muncã în mediul privat; reglementarea unui atare deziderat nu creeazã premisele unei discriminãri în funcţie de natura capitalului social al angajatorului, ci presupune aplicarea unui tratament juridic diferit în vederea atingerii acestui scop legitim, pãstrându-se un just echilibru între mijloacele folosite (încetarea plãţii venitului de completare în condiţiile textului de lege criticat) şi scopul avut în vedere.
În consecinţã, Curtea nu poate reţine încãlcarea textelor constituţionale şi convenţionale invocate în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12^6 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 95/2002 privind industria de apãrare, excepţie ridicatã de Constantin Cojanu în Dosarul nr. 5.365/105/2009 al Curţii de Apel Ploieşti - Secţia de conflicte de muncã şi asigurãri sociale şi de Gheorghe Bãbuş în Dosarul nr. 5.366/105/2009 al aceleiaşi instanţe.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 30 iunie 2011.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent-şef,
Benke Karoly
_________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
