Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 90 din 4 martie 2004 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. I pct. 8 si 9 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 102/2001 privind modificarea si completarea Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997 , precum si modificarea si completarea Legii nr. 18/1991 , republicata, aprobata cu modificari prin Legea nr. 400/2002
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 287 din 1 aprilie 2004
Nicolae Popa - preşedinte
Costicã Bulai - judecãtor
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Lucian Stângu - judecãtor
Ioan Vida - judecãtor
Florentina Baltã - procuror
Maria Bratu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. I pct. 8 şi 9 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 102/2001 privind modificarea şi completarea <>Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor <>Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale <>Legii nr. 169/1997 , precum şi modificarea şi completarea <>Legii nr. 18/1991 , republicatã, aprobatã cu modificãri prin <>Legea nr. 400/2002 , excepţie ridicatã de Victor Ruşeţi în Dosarul nr. 1.535 civ./2003 al Tribunalului Gorj - Secţia civilã.
La apelul nominal sunt prezenţi autorul excepţiei, Ion D. Lupuleţ, Marinicã Gãinaru, Ion Dincã, Iosefina Rotaru, Vasile Nebancea, Radu N. Lupuleţ şi Ion Barac, lipsind celelalte pãrţi, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Autorul excepţiei solicitã admiterea excepţiei, arãtând cã nu face parte din categoria persoanelor prevãzute de textul <>art. I pct. 9 al Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 102/2001 , întrucât zona unde sunt situate terenurile a cãror restituire a solicitat-o nu a fost colectivizatã, şi ca atare a fost şi este proprietarul acestui teren. Considerã cã aplicarea acestei reglementãri în situaţia sa ar duce la o nouã expropriere.
Celelalte pãrţi prezente solicitã de asemenea admiterea excepţiei pentru aceleaşi motive pe care le-a expus autorul excepţiei.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei, ca neîntemeiatã, arãtând cã prevederile constituţionale privind garantarea şi ocrotirea dreptului de proprietate se aplicã dupã reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 24 septembrie 2003, pronunţatã în Dosarul nr. 1.535 civ./2003, Tribunalul Gorj - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 8 şi 9 şi ale <>art. 6^1 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 102/2001 privind modificarea şi completarea <>Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor <>Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale <>Legii nr. 169/1997 , precum şi modificarea şi completarea <>Legii nr. 18/1991 , republicatã, aprobatã cu modificãri prin <>Legea nr. 400/2002 , excepţie ridicatã de Victor Ruşeţi.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine cã textele criticate contravin prevederilor art. 41 alin. (3) şi ale art. 135 alin. (1) din Constituţie, deoarece "se dã ocazia ca cetãţenii sã fie expropriaţi pentru reconstituire şi nu pentru utilitate publicã", şi pentru cã "Legile fondului funciar nu fac o referire clarã la persoanele şi terenurile acestor persoane, care nu au fost membri cooperatori în zonele cooperativizate", creând astfel confuzie.
Autorul excepţiei propune înlocuirea termenului "revendicare", considerat incorect, cu sintagma "reconstituirea dreptului de proprietate".
Instanţa de judecatã considerã cã textele legale criticate nu contravin dispoziţiilor constituţionale invocate de autorul excepţiei.
Potrivit dispoziţiilor <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, precum şi Guvernului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicatã. De asemenea, în conformitate cu dispoziţiile <>art. 18^1 din Legea nr. 35/1997 , cu modificãrile ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al instituţiei Avocatul Poporului.
Guvernul, în punctul sãu de vedere, apreciazã cã argumentele referitoare la neclaritatea reglementãrilor nu au legãturã cu normele şi principiile constituţionale. Cu privire la critica referitoare la încãlcarea dispoziţiilor art. 41 alin. (3) şi ale art. 135 alin. (1) din Constituţie, aratã cã este neîntemeiatã, deoarece persoana care solicitã reconstituirea dreptului de proprietate nu are calitatea de titular al acestui drept şi în consecinţã nu pot fi invocate dispoziţii constituţionale privind ocrotirea proprietãţii private sau exproprierea câtã vreme calitatea de proprietar nu existã.
Avocatul Poporului, în punctul sãu de vedere, apreciazã cã dispoziţiile legale criticate nu încalcã prevederile din Constituţie referitoare la garantarea proprietãţii, întrucât, aşa cum în mod constant a statuat în jurisprudenţa sa Curtea Constituţionalã, prevederea constituţionalã privind garantarea proprietãţii private se aplicã numai dupã reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate. În ceea ce priveşte propunerea autorului excepţiei, de modificare a termenului "revendicare" cu sintagma "reconstituirea dreptului de proprietate", se apreciazã cã aceasta nu este o problemã care intrã în competenţa Curţii Constituţionale.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului şi cel al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, republicatã, ale art. 1 alin. (1), ale <>art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizatã.
Instanţa de judecatã, prin încheiere, a sesizat Curtea cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 8 şi 9 şi ale <>art. 6^1 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 102/2001 . Curtea observã cã reglementarea cuprinsã în <>art. 6^1 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 102/2001 este identicã, în fond, cu cea cuprinsã în art. I pct. 9 din ordonanţa ce face obiectul examenului de constituţionalitate prin aceastã decizie.
Aşadar, Curtea va exercita controlul de constituţionalitate asupra dispoziţiilor <>art. I pct. 8 şi 9 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 102/2001 privind modificarea şi completarea <>Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor <>Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale <>Legii nr. 169/1997 , precum şi modificarea şi completarea <>Legii nr. 18/1991 , republicatã, aprobatã cu modificãri prin <>Legea nr. 400/2002 , a cãror redactare este urmãtoarea:
"8. Alineatul (3) al articolului 6 se abrogã.
9. Dupã articolul 6 se introduce articolul 6^1 cu urmãtorul cuprins:
«Art. 6^1 . - (1) În situaţia în care anumite suprafeţe sunt revendicate de 2 solicitanţi, dintre care unul este proprietarul deposedat prin mãsurile abuzive aplicate în perioada anilor 1945-1959, iar cel de-al doilea este persoana care a fost împroprietãritã cu teren preluat de la fostul proprietar, teren ce a fost preluat în orice mod de cooperativã sau de stat, se va restitui în naturã ambilor solicitanţi, în limita resurselor de teren existente.
(2) În cazul în care resursele sunt insuficiente se va atribui în naturã teren primului proprietar, iar cel de-al doilea va fi despãgubit în condiţiile legii.
(3) În cazul lipsei resurselor se acordã despãgubiri, potrivit legii, ambilor proprietari.
(4) Aplicarea prevederilor alin. (1)-(3) nu poate afecta drepturile dobândite în condiţiile art. 2 alin. (2)»."
Textele constituţionale considerate de autorul excepţiei ca fiind cele ale art. 41 alin. (3) şi ale art. 136 alin. (1) din Constituţia României, care, ulterior sesizãrii, a fost modificatã şi completatã prin <>Legea de revizuire a Constituţiei României nr. 429/2003 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 758 din 29 octombrie 2003, republicatã de Consiliul Legislativ, în temeiul art. 152 din Constituţie, în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, cu reactualizarea denumirilor şi dându-se textelor o nouã numerotare. Astfel art. 41 alin. (3) a devenit art. 44 alin. (3), iar art. 135 alin. (1) a fost preluat de art. 44 alin. (2) având un conţinut mult mai complex.
Textele menţionate au urmãtoarea redactare:
- Art. 44 alin. (2): "Proprietatea privatã este garantatã şi ocrotitã în mod egal de lege, indiferent de titular. Cetãţenii strãini şi apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate privatã asupra terenurilor numai în condiţiile rezultate din aderarea României la Uniunea Europeanã şi din alte tratate internaţionale la care România este parte, pe bazã de reciprocitate, în condiţiile prevãzute prin lege organicã, precum şi prin moştenire legalã."
- Art. 44 alin. (3): "Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauzã de utilitate publicã, stabilitã potrivit legii, cu dreaptã şi prealabilã despãgubire".
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã aceasta este neîntemeiatã, pentru considerentele ce urmeazã.
În ceea ce priveşte solicitarea adresatã Curţii Constituţionale de autorul excepţiei, de a declara ca fiind neconstituţionale "legile fondului funciar în general", Curtea constatã cã nu pot fi reţinute spre examinare decât acele prevederi cu privire la care au fost formulate critici de neconstituţionalitate motivate. Într-adevãr, sub acest aspect critica de neconstituţionalitate are în vedere faptul cã "Legile fondului funciar nu fac o referire clarã la persoanele şi terenurile acestor persoane, care nu au fost membri cooperatori în zonele cooperativizate, creând confuzie.", ceea ce, în mod evident, este insuficient pentru aprecierea concordanţei dintre prevederile legii şi dispoziţiile Constituţiei.
Textele de lege criticate se referã, în esenţã, la preferinţa pe care legea înţelege sã o dea fostului proprietar al terenului faţã de persoana cãreia i s-a atribuit terenul acestuia, dacã restituirea în naturã nu este cu putinţã pentru amândoi. Aceastã apreciere nu conţine nimic neconstituţional, astfel încât intrã, netãgãduit, în competenţa legiuitorului de a se pronunţa asupra oportunitãţii uneia dintre rezolvãrile posibile, în baza art. 61 alin. (1) din Constituţie.
Tocmai de aceea, astfel cum a statuat Curtea Constituţionalã prin <>Decizia nr. 73/1995 , trebuie sã se recunoascã statului dreptul de a hotãrî neîngrãdit asupra regimului juridic al bunurilor intrate în patrimoniul sãu în baza unor titluri conforme cu legislaţia existentã în momentul dobândirii lor, precum şi de a stabili modul în care, prin restituire în naturã, prin plata unor despãgubiri sau în orice altã modalitate - foştii proprietari sau moştenitorii acestora vor beneficia de reparaţii pentru prejudiciile suferite prin aplicarea unor prevederi legislative în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989.
Autorul excepţiei îşi exprimã temerea cã prin reglementarea datã de text cetãţenii pot fi "expropriaţi pentru reconstituire şi nu pentru utilitate publicã".
Un asemenea reproş nu are însã nici o legãturã cu constituţionalitatea textului criticat şi nici nu priveşte ocrotirea şi garantarea proprietãţii private. În concepţia constant promovatã în deciziile Curţii Constituţionale (<>Decizia nr. 136 din 21 octombrie 1998 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 448 din 24 noiembrie 1998), problema ocrotirii şi garantãrii proprietãţii private nu se poate pune decât dupã reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate.
În ceea ce priveşte posibilele dificultãţi în aplicarea dispoziţiilor legale menţionate, evocate de autorul excepţiei, Curtea constatã cã soluţionarea unor asemenea probleme nu cade în competenţa acesteia, ele fiind chestiuni de aplicare şi interpretare a legii.
În fine, aspectele invocate de autorul excepţiei de neconstituţionalitate se referã de fapt la o soluţie legislativã care corespunde unei opţiuni politice, ce ţine de competenţa exclusivã a legiuitorului, nefiind deci o problemã de resortul contenciosului constituţional.
Faţã de cele de mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, republicatã, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 şi al <>art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. I pct. 8 şi 9 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 102/2001 privind modificarea şi completarea <>Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor <>Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale <>Legii nr. 169/1997 , precum şi modificarea şi completarea <>Legii nr. 18/1991 , republicatã, aprobatã cu modificãri prin <>Legea nr. 400/2002 , excepţie ridicatã de Victor Ruşeţi în Dosarul nr. 1.535 civ./2003 al Tribunalului Gorj - Secţia civilã.
Definitivã şi obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 4 martie 2004.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat-asistent,
Maria Bratu
-------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
