Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Augustin Zegrean - preşedinte
Valer Dorneanu - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ştefan Minea - judecător
Daniel Marius Morar - judecător
Mona-Maria Pivniceru - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Simona-Maya Teodoroiu - judecător
Tudorel Toader - judecător
Simina Popescu - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 87 alin. (1) lit. şi e) şi f) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, excepţie ridicată de Ioan Mircea Moloţ în Dosarul nr. 555/57/2012 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului nr. 520D/2014 al Curţii Constituţionale. 2. La apelul nominal răspunde partea Agenţia Naţională de Integritate, prin Dragoş Vaida, şef serviciu în cadrul Direcţiei generale juridice a Agenţiei Naţionale de Integritate, cu delegaţie depusă la dosar. Lipsesc celelalte părţi faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Agenţiei Naţionale de Integritate, care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate, arătând că, în cauza de faţă, sunt puse în discuţie probleme de interpretare şi aplicare a legii, care excedează controlului de constituţionalitate. De asemenea, invocă deciziile Curţii Constituţionale nr. 739 şi nr. 754, ambele din 16 decembrie 2014. 4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, ca neîntemeiată, sens în care invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 754 din 16 decembrie 2014. CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: 5. Prin Încheierea din 28 mai 2014, pronunţată în Dosarul nr. 555/57/2012, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 87 alin. (1) lit. e) şi f) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei. Excepţia a fost ridicată de Ioan Mircea Moloţ cu prilejul soluţionării recursului formulat împotriva Încheierii din 13 februarie 2013 şi a Sentinţei nr. 72 din 20 februarie 2013, pronunţate de Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia contencios administrativ şi fiscal într-o cauză având ca obiect soluţionarea contestaţiei împotriva unui raport de evaluare întocmit de Agenţia Naţională de Integritate privind existenţa stării de incompatibilitate. 6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că, prevederile art. 87 alin. (1), art. 91 alin. (1), (2) şi (5), art. 102 alin. (1) şi (2), art. 104 alin. (1), (6) şi (7) din Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale atribuie consiliului judeţean şi preşedintelui consiliului judeţean prerogative speciale în materia specifică a serviciilor de utilităţi publice. Din aceste reglementări rezultă că, în realizarea rolului constituţional al consiliului judeţean, preşedintele consiliului judeţean este cel care coordonează şi deţine controlul asupra activităţii de realizare a serviciilor publice şi de utilitate publică. În aceste condiţii, preşedintele consiliului judeţean nu poate fi considerat incompatibil în situaţia în care exercită atribuţiile pe care legea însăşi i le acordă. În realitate, exercitarea atribuţiilor de reprezentare a unităţii administrativ-teritoriale şi de coordonare a realizării serviciilor publice de interes judeţean, prestate prin intermediul organismelor prestatoare de servicii publice şi de utilitate publică de interes local, înfiinţate în condiţiile legii, conform Constituţiei şi legilor, îl plasează, potenţial, pe preşedintele consiliului judeţean în domeniul încălcării art. 87 alin. (1) lit. e) şi f) din Legea nr. 161/2003, deşi o asemenea încălcare nu corespunde scopului Legii nr. 161/2003, nefiind vorba de fenomenul generic intitulat "corupţie instituţionalizată" sau de abuz de funcţie. De asemenea, susţine existenţa unei "incongruenţe terminologice în legislaţie", astfel încât existenţa a trei noţiuni antitetice paralele - "interes local" "interes judeţean" şi "interes naţional", determină încălcarea imperativului ca legislaţia să fie clară, precisă, adecvată, pentru a nu genera interpretări şi aplicări diferite ale instanţelor judecătoreşti. Invocă, în acest sens, Decizia Curţii Constituţionale nr. 1.358 din 21 octombrie 2010 şi Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. 7. În fine, consideră că prevederile art. 87 alin. (1) lit. e) şi f) din Legea nr. 161/2003 sunt neconstituţionale în măsura în care din acestea se desprinde înţelesul că alesul local este incompatibil cu funcţia de reprezentant al unităţii administrativ-teritoriale în adunările generale ale societăţilor comerciale care constituie organisme prestatoare de servicii publice şi de utilitate publică sau de preşedinte sau secretar al adunărilor generale ale acţionarilor sau asociaţiilor acestor societăţi. 8. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia contencios administrativ şi fiscal consideră că prevederile de lege ce fac obiectul excepţiei de neconstituţionalitate sunt constituţionale. 9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 10. Avocatul Poporului consideră că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, deoarece în cauză este pusă în discuţie o problemă de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 87 alin. (1) lit. e) şi f) din Legea nr. 161/2003, aplicabile în litigiul în care autorul excepţiei are calitatea de reclamant, în speţă, calificarea Societăţii Comerciale "Drumuri şi Poduri" - S.A. ca fiind o societatea comercială de interes local sau o societate comercială care nu se încadrează în această categorie. Invocând Decizia Curţii Constituţionale nr. 265 din 21 mai 2013, precizează că atribuţia sa de soluţionare a excepţiei de neconstituţionalitate nu constă în analizarea conformităţii cu normele fundamentale a anumitor interpretări pe care organe, instituţii sau autorităţi publice competente le dau textelor legale în procesul de aplicare a legii la diferite cazuri şi circumstanţe, ci rezidă în controlul efectuat asupra unei pretinse stări de neconstituţionalitate extrinsecă sau intrinsecă a unui text legal. Menţionează că autorul excepţiei s-a adresat justiţiei, prin autorităţile ce compun puterea judecătorească, aceasta fiind unica autoritate statală competentă să interpreteze şi să aplice actele normative în vigoare, incidente. 11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 87 alin. (1) lit. e) şi f) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003, având următorul cuprins: "Funcţia de primar şi viceprimar, primar general şi viceprimar al municipiului Bucureşti, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean este incompatibilă cu: [...] e) funcţia de preşedinte sau de secretar al adunărilor generale ale acţionarilor sau asociaţilor la o societate comercială; f) funcţia de reprezentant al unităţii administrativ-teritoriale în adunările generale ale societăţilor comerciale de interes local sau de reprezentant al statului în adunarea generală a unei societăţi comerciale de interes naţional;". 14. În opinia autorului excepţiei, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 1 alin. (3) şi (5) privind statul de drept, democratic şi social şi obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor şi art. 122 privind Consiliul judeţean. 15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prevederile art. 87 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 161/2003 au mai făcut obiectul controlului de constituţionalitate, iar prin Decizia nr. 739 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 124 din 18 februarie 2015, paragraful 28 şi Decizia nr. 754 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 17 februarie 2015, paragraful 19, Curtea a constatat că normele supuse controlului de constituţionalitate instituind una dintre incompatibilităţile specifice funcţiilor publice de primar şi viceprimar, primar general şi viceprimar al municipiului Bucureşti, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean sunt norme clare, previzibile, care stabilesc cât se poate de precis conduita aleşilor locali. 16. De asemenea, Curtea a constatat că instituirea prin textul de lege criticat a incompatibilităţii menţionate este o opţiune a legiuitorului şi se circumscrie scopului legii de înlăturare a cauzelor şi condiţiilor care determină corupţia, astfel încât funcţia de reprezentant al unităţii administrativ-teritoriale în adunările generale ale societăţilor comerciale de interes local sau de reprezentant al statului în adunarea generală a unei societăţi comerciale de interes naţional să nu constituie un factor generator de corupţie în cazul persoanelor care exercită funcţia de primar, viceprimar, primar general, viceprimar al municipiului Bucureşti, preşedinte sau vicepreşedinte al consiliului judeţean. 17. Curtea a mai precizat că stabilirea în concret a stării de incompatibilitate în cazul primarului, viceprimarului, primarului general, viceprimarului municipiului Bucureşti, preşedintelui şi vicepreşedintelui consiliului judeţean, care exercită funcţia de reprezentant al unităţii administrativ-teritoriale în adunările generale ale societăţilor comerciale de interes local sau de reprezentant al statului în adunarea generală a unei societăţi comerciale de interes naţional, revine instanţei judecătoreşti, care, cu prilejul soluţionării acţiunii formulate împotriva raportului de evaluare întocmit de Agenţia Naţională de Integritate, analizează particularităţile fiecărei speţe, în lumina dispoziţiilor legale cu incidenţă în materie, astfel încât soluţia dispusă să corespundă scopului legii de asigurare a imparţialităţii, protejare a interesului social şi evitare a conflictului de interese. 18. Având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, cele statuate prin deciziile menţionate mai sus îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă. 19. Distinct de acestea, Curtea reţine că prevederile art. 87 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 161/2003, stabilind cu precizie şi claritate incompatibilitatea dintre funcţia de primar şi viceprimar, primar general şi viceprimar al municipiului Bucureşti, preşedinte sau vicepreşedinte al consiliului judeţean şi funcţia de preşedinte sau de secretar al adunărilor generale ale acţionarilor sau asociaţilor la o societate comercială reprezintă, de asemenea, o garanţie a exercitării funcţiei publice în condiţii de imparţialitate şi transparenţă decizională, fără a încălca dispoziţiile art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie. O asemenea reglementare dă expresie voinţei legiuitorului care a apreciat că funcţia publică care obligă la transparenţa modului de utilizare şi administrare a fondurilor publice este incompatibilă cu o funcţie privată, specifică mediului de afaceri, întrucât cumularea celor două ar putea duce la atingerea interesului public şi a încrederii cetăţenilor în autorităţile administraţiei publice. 20. În acelaşi timp, Curtea reţine că stabilirea prin lege a unor incompatibilităţi în cazul preşedintelui şi vicepreşedintelui consiliului judeţean nu încalcă dispoziţiile constituţionale privind consiliul judeţean, care, prin art. 122 alin. (2), stabilesc că funcţionarea consiliului judeţean este reglementată prin lege. De asemenea, potrivit art. 16 alin. (3) din Constituţie, demnităţile şi funcţiile publice se exercită în condiţiile legii, astfel încât activitatea primarilor şi viceprimarilor, precum şi a preşedinţilor şi vicepreşedinţilor consiliilor judeţene trebuie să se circumscrie regulilor pe care legiuitorul le-a edictat în vederea creării cadrului de funcţionare a acestora. 21. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Ioan Mircea Moloţ în Dosarul nr. 555/57/2012 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi constată că prevederile art. 87 alin. (1) lit. e) şi f) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia contencios administrativ şi fiscal se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 3 martie 2015. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Simina Popescu ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
