Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIE nr. 9 din 23 iulie 1997 privind aprobarea solutiilor referitoare la aplicarea prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 3/1992 privind taxa pe valoarea adaugata, republicata, cu modificarile ulterioare

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIE nr. 9 din 23 iulie 1997 privind aprobarea solutiilor referitoare la aplicarea prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 3/1992 privind taxa pe valoarea adaugata, republicata, cu modificarile ulterioare

EMITENT: MINISTERUL FINANTELOR
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 189 din 8 august 1997

Comenteaza legea

Comisia Centrala pentru aplicarea unitarã a prevederilor legale în domeniul impozitelor indirecte, constituitã în baza Ordinului ministrului de stat, ministrul finanţelor, nr. 1.290/1993 , aproba soluţiile prevãzute în anexa, referitoare la aplicarea unitarã a prevederilor unor articole din <>Ordonanta Guvernului nr. 3/1992 , republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 288 din 12 decembrie 1995, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, adoptate potrivit procesului-verbal încheiat de comisie la data de 18 iulie 1997.
Prevederile deciziilor nr. 7/1995 şi nr. 8/1996 îşi înceteazã aplicabilitatea.

Preşedintele comisiei,
Dan Radu Rusanu,
secretar de stat

ANEXA 1

SOLUŢII
referitoare la aplicarea prevederilor <>Ordonanţei Guvernului nr. 3/1992 , republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 288 din 12 decembrie 1995, cu modificãrile şi completãrile ulterioare

Articolul 2
1. Operaţiunile efectuate de societãţile comerciale şi societãţile agricole care executa prestãri de servicii pentru prelucrarea produselor vegetale aparţinând persoanelor fizice, cu plata în natura, intra în sfera de aplicare a T.V.A., astfel:
- produsele predate cultivatorilor scutiţi de T.V.A. în temeiul art. 6 lit. A.e) din ordonanta, sub forma de zahãr, ulei, tuica, vin, fãina, malai etc., nu reprezintã transfer al dreptului de proprietate şi nu se supun T.V.A.;
- produsele reţinute de societãţile prelucratoare pentru prestãrile de servicii executate se supun taxei pe valoarea adãugatã la livrarea acestora ca atare sau sub forma prelucrata, în condiţiile prevãzute de art. 10, 11 şi 12 din ordonanta.
Produsele reţinute potrivit prevederilor de mai sus şi cele care au fost utilizate în scop personal sau care au fost puse la dispoziţia altor persoane fizice sau juridice în mod gratuit se supun prevederilor art. 2 pct. 2.2 din ordonanta.
2. Încadrarea în plafoanele în limita cãrora pot fi predate bunuri şi prestate servicii cu titlu gratuit se determina pe baza datelor raportate în bilanţul contabil anual. Depãşirea plafonului reprezintã operaţiune impozabilã. T.V.A. aferentã depãşirii de mai sus se include în decontul întocmit pentru luna în care agenţii economici au termen de depunere a bilanţului contabil anual.

Articolul 3
1. Corpul gardienilor publici nu intra în sfera de aplicare a T.V.A., fiind organizat ca instituţie publica a carei activitate nu are drep scop obţinerea de profit, ci acela de paza şi apãrare a bunurilor, a ordinii şi liniştii publice, a vieţii şi integritãţii persoanelor.
2. Valorificarea de cãtre direcţiile generale ale finanţelor publice şi controlului financiar de stat a bunurilor confiscate potrivit legii nu intra în sfera de aplicare a T.V.A. Vânzarea prin comisionari a bunurilor proprietate de stat se supune T.V.A. numai pentru partea reprezentând comisionul agentului economic prin care se valorifica bunurile.
3. Regiile autonome aeroportuare de interes public naţional, cu specific deosebit, şi Regia Autonomã "Administraţia Nationala a Drumurilor din România" intra în sfera de aplicare a T.V.A. numai pentru veniturile proprii rezultate din prestãrile de servicii cãtre terţi.
Transferurile de la bugetul de stat sub forma de subvenţii pentru acoperirea cheltuielilor de administrare, întreţinere, exploatare, reparaţii şi modernizãri, care depãşesc veniturile, nu sunt supuse T.V.A. şi nu se înscriu în decontul de T.V.A. la rubrica "Iesiri".
T.V.A. deductibilã, aferentã bunurilor şi serviciilor aprovizionate, se determina pe baza de pro rata calculatã anual ca raport între veniturile proprii şi veniturile totale (inclusiv cele din subvenţiile înregistrate în contul 741 "Venituri din subvenţii de exploatare"), prevãzute în bugetele de venituri şi cheltuieli.
4. Prestãrile de servicii efectuate de regiile autonome de interes local, având ca obiect construirea, întreţinerea şi modernizarea drumurilor şi podurilor de interes judeţean şi comunal, contractate cu consiliile locale sau consiliile judeţene, nu se supun T.V.A. şi nu se înscriu în decontul de T.V.A. la rubrica "Iesiri".
În cazul regiilor de mai sus, intra în sfera de aplicare a T.V.A. numai prestãrile de servicii cãtre alţi beneficiari decât cei prevãzuţi la alineatul precedent, numai dacã aceste prestãri depãşesc cifra de afaceri anuala de 50 milioane lei.
Regiile autonome care realizeazã plafonul de mai sus, dar acesta reprezintã sub 10% din valoarea totalã a prestãrilor de servicii prevãzute în bugetul de venituri şi cheltuieli aprobat pentru anul respectiv, nu vor fi înregistrate ca plãtitoare de T.V.A.
T.V.A. deductibilã, aferentã bunurilor şi serviciilor destinate realizãrii operaţiunilor impozabile, se stabileşte pe baza de pro rata determinata ca raport între valoarea prestãrilor de servicii cãtre terţi şi valoarea totalã a prestãrilor de servicii prevãzute în bugetul de venituri şi cheltuieli, aprobat pentru anul respectiv. T.V.A. nedeductibila, rezultatã conform pro ratei, se include în preţurile şi în tarifele cu care se deconteazã lucrãrile executate consiliilor locale sau consiliilor judeţene.
5. Lucrãrile privind construirea, întreţinerea şi modernizarea drumurilor şi podurilor de interes judeţean şi comunal, contractate de consiliile locale sau de consiliile judeţene cu alţi agenţi economici decât cei prevãzuţi la <>cap. III pct. 3.6. din normele aprobate prin Hotãrârea Guvernului nr. 1.178/1996 , intra în sfera de aplicare a T.V.A. potrivit legii.
De asemenea, intra în sfera de aplicare a T.V.A. şi alte lucrãri şi servicii de gospodãrie comunalã decât cele prevãzute la alineatul precedent, contractate de consiliile locale şi de consiliile judeţene cu agenţi economici plãtitori de T.V.A.

Articolul 6 lit. A.e)
Sunt scutite de taxa pe valoarea adãugatã:
- livrãrile de bunuri efectuate de gospodãriile agricole individuale cãrora li s-a reconstituit sau li s-a constituit dreptul de proprietate asupra terenurilor agricole şi care le folosesc şi le exploateazã în mod individual;
- livrãrile de bunuri efectuate de asociaţiile constituite conform <>art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societãţile agricole şi alte forme de asociere în agricultura.

Articolul 6 lit. A.h) 4.
Societãţile comerciale de asigurare, de asigurare-reasigurare şi societãţile de reasigurare sunt scutite de T.V.A. pentru sumele încasate de la asiguraţi.
Despãgubirile acordate asiguraţilor includ şi T.V.A. cuprinsã în devizele întocmite de unitãţile prestatoare de servicii înregistrate ca plãtitoare de T.V.A.

Articolul 6 lit. A.h) 6.
Banca Nationala a României şi societãţile bancare sunt scutite de T.V.A. pentru operaţiunile rezultate din activitatea specifica autorizata, prevãzute la <>cap. III din Statutul Bãncii Naţionale a României, aprobat prin Legea nr. 34/1991 şi, respectiv, la <>art. 15-24 din Legea nr. 33/1991 privind activitatea bancarã.
Nu sunt scutite de T.V.A. vânzãrile de imobile cãtre salariaţi, cu excepţia celor construite şi date în folosinta înainte de introducerea T.V.A. De asemenea, nu sunt scutite de T.V.A. tranzacţiile cu bunuri mobile şi imobile în executarea creanţelor, precum şi prestãrile de servicii care nu sunt efectuate în exclusivitate de societãţile bancare, ca de exemplu: expertizare de studii de fezabilitate, acordarea de consultanţa, evaluãri de patrimoniu, închirieri de spaţii, cazare etc.
Societãţile bancare care realizeazã, din activitãţile impozabile, venituri de peste 50 milioane lei anual, au obligaţia sa se înregistreze ca plãtitori de T.V.A. şi sa organizeze distinct evidenta gestiunilor şi contabilitãţii. Nu se admite stabilirea T.V.A. pe baza de pro rata.

Articolul 6 lit A.i) 1
Sunt scutite de T.V.A. lucrãrile de construcţii, amenajãri, reparaţii şi întreţinere, executate pentru cimitire, ca: zidire de cavouri, sãpat gropi, chituit capace de cripta, inhumarea şi deshumarea decedatilor.
Sunt, de asemenea, scutite de T.V.A. obiectele de uz funerar, ca: sicrie şi garnituri de sicrie, cruci, respecte, coroane şi jerbe din flori naturale şi artificiale; lumanari, exclusiv cele decorative şi cele pentru nunti şi botezuri.
Scutirile de mai sus se aplica pentru livrãrile de bunuri şi prestãrile de servicii executate de unitãţi care au prevãzute în obiectul de activitate, aprobat potrivit legii, astfel de activitãţi.

Articolul 6 lit. A.i) 6
Sumele obţinute din vânzarea formularelor tipizate comune pe economie, privind activitatea financiarã şi contabila, cu regim special de inseriere şi numerotare, aprobate prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 768/1992 , nu sunt supuse T.V.A. atât la unitãţile care le tiparesc, cat şi la cele de distribuire.

Articolul 6 lit. A.i) 8
1. Produsele reziduale rezultate din activitatea industriala cuprind rebuturile, materialele recuperate şi deşeurile înregistrate în contul contabil 346 "Produse reziduale", conform normelor metodologice de utilizare a conturilor contabile, aprobate prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 704/1993 . Încadrarea corecta în reglementãrile de mai sus revine persoanelor prevãzute la <>art. 11 din Legea contabilitãţii nr. 82/1991 .
2. Vânzarea de produse reziduale, rezultate din activitatea industriala, de materiale recuperate din casãri de bunuri mobile şi imobile, precum şi de materiale colectate de la populaţie, este scutitã de T.V.A., cu exercitarea dreptului de deducere, numai dacã sunt destinate utilizãrii în scop productiv.
Destinaţia bunurilor se prevede în mod obligatoriu în contractele încheiate între furnizor şi beneficiar.
În situaţia în care, la contractare sau, dupã caz, la livrare nu se poate stabili ca bunurile sunt destinate utilizãrii în scop productiv, furnizorii sunt obligaţi sa aplice T.V.A., iar beneficiarii au dreptul sa-şi exercite dreptul de deducere prevãzut de lege.
3. Regimul de mai sus se aplica şi de cãtre agenţii economici care au ca obiect de activitate prestarea serviciilor legate de operaţiunile de mai sus, cum sunt cele privind: colectarea, sortarea, presarea, balotarea, manipularea, depozitarea, transportul şi vânzarea produselor reziduale destinate utilizãrii în scop productiv.

Articolul 6 lit. A.i) 11
Produsele scutite de T.V.A., cuprinse la poziţia 6 "Proteze şi produse ortopedice" din lista-anexa la ordonanta, sunt:
a) proteze articulare, articole şi aparate de ortopedie, inclusiv centurile şi bandajele medico-chirurgicale, carje, fotolii rulante şi alte vehicule similare pentru invalizi;
b) articole şi aparate pentru fracturi;
c) proteze oculare;
d) stimulatoare cardiace;
e) aparatele pentru facilitarea auzului la surzi;
f) alte aparate care se poarta, se duc în mana sau se implanteaza în organism pentru compensarea unor deficiente sau infirmitãţi.
Articolele şi aparatele pentru proteze dentare, livrate de agenţii economici înregistraţi ca plãtitori de T.V.A., sunt supuse cotei de 9% de T.V.A.

Articolul 8
1. Pentru serviciile de natura celor prevãzute de <>cap. IV pct. 4.4. din normele aprobate prin Hotãrârea Guvernului nr. 1.178/1996 , contractate cu prestatori care au sediul sau domiciliul în strãinãtate, T.V.A. se datoreazã de beneficiarii cu sediul sau domiciliul în România, în condiţiile prevãzute la pct. 11.18. din normele menţionate mai sus.
Agenţii economici înregistraţi ca plãtitori de T.V.A. reflecta operaţiunile de mai sus în decontul lunar la randurile 3 şi 13. Pentru plãtitorii de T.V.A. care nu au respectat prevederile pct. 11.18 alin. 1 din norme, calculul majorãrilor de întârziere reglementat de art. 34 din ordonanta se face din ziua lucrãtoare imediat urmãtoare expirãrii termenului de 7 zile de la data primirii facturii externe sau, dupã caz, de la data efectuãrii plãţii prestatorului extern pana la data depunerii decontului de T.V.A., în care operaţiunile respective au fost reflectate.
Filiera înregistrãrilor contabile este urmãtoarea:


    a) privind reflectarea în contabilitate a prestãrilor de servicii efectuate de prestatorii externi:
    628 =  401 - cu valoarea facturii prestatorului extern;
    401 =  446 - cu impozitul pe redevenţe reţinut din suma datoratã               
                 prestatorului extern;
    446 = 5121 - cu impozitul vãrsat la buget;
    401 = 5121 - cu suma achitatã prestatorului extern;
    b) privind taxa pe valoarea adãugatã:
    a) la plãtitorii de T.V.A.: 
    4426 = 4427 - cu T.V.A. datoratã de beneficiar, determinata prin aplicarea 
                  cotei legale asupra valorii facturii prestatorului extern, 
                  transformata în lei la cursul de schimb al pieţei valutare,
                  comunicat de Banca Nationala a României din ziua primirii 
                  facturii externe sau efectuãrii plãţii, dupã caz.
    b) la neplatitorii de T.V.A.:
    635 =  446 - cu T.V.A. datoratã be beneficiar;
    446 = 5121 - cu T.V.A. plãtitã de beneficiar;

c) înregistrarea în contabilitate a serviciilor prestate de prestatorii externi se va face de cãtre beneficiari numai pe baza facturilor primite de la aceştia.
Societãţile comerciale care cedeazã o parte din veniturile realizate din vânzarea produselor supuse T.V.A. vor determina suma cuvenitã partenerului extern prin aplicarea cotei prevãzute în contractele încheiate asupra sumelor obţinute din vânzarea produselor, exclusiv T.V.A.
T.V.A. reprezintã, potrivit legii, un venit al bugetului de stat şi, ca urmare, o parte din aceasta nu poate fi cedata partenerului strãin.
Reflectarea în contabilitate a vânzãrii bunurilor în condiţiile aplicãrii prevederilor Decretului nr. 276/1993 se face dupã cum urmeazã:


    411 = %    - cu valoarea totalã a facturii;
           701 - cu preţul de vânzare al produselor finite exclusiv T.V.A. 
                 colectata şi suma cuvenitã partenerului strãin;
           462 - cu suma cuvenitã partenerului strãin;
          4427 - cu suma reprezentând taxa pe valoarea adãugatã, determinata
                 prin aplicarea cotei prevãzute de lege asupra sumelor cumulate 
                 din conturile 701 şi 462;
    462 = 446  - cu impozitul pe redevenţe, reţinut din suma datoratã 
                 partenerului strãin;
    446 = 5121 - cu impozitul virat la bugetul de stat;
    462 = 5121 - cu suma achitatã partenerului strãin.

2. Potrivit art. 8 alin. 2 din ordonanta, în situaţia în care persoana care realizeazã operaţiuni impozabile nu are sediul sau domiciliul stabil în România, aceasta este obligatã sa desemneze un reprezentant fiscal domiciliat în România, care se angajeazã sa îndeplineascã obligaţiile ce-i revin conform prevederilor ordonanţei.
Desemnarea reprezentantului fiscal se face pe baza de cerere depusa de persoana strãinã la organul fiscal la care reprezentantul propus este înregistrat ca plãtitor de impozite şi taxe.
Cererea trebuie însoţitã de:
- declaraţia de începere a activitãţii, care sa cuprindã: data, volumul şi natura activitãţii pe care o va exercita în România;
- copia actului de constituire, în strãinãtate, a persoanei juridice respective;
- acceptul scris al reprezentantului fiscal propus, în care acesta trebuie sa precizeze natura operaţiunilor şi valoarea estimatã a acestora.
Nu se admite decât un singur reprezentant fiscal pentru ansamblul operaţiunilor impozabile desfãşurate de persoana strãinã în România. De asemenea, nu se admite coexistenta mai multor reprezentanţi fiscali cu angajamente limitate.
Reprezentantul fiscal propus trebuie sa prezinte o solvabilitate suficienta, care sa îi permitã îndeplinirea obligaţiilor prevãzute de ordonanta şi de normele de aplicare a acestuia pentru activitatea sa şi a persoanei strãine pe care o reprezintã.
Organul fiscal verifica îndeplinirea condiţiilor de mai sus şi, în termen de cel mult 30 de zile de la data primirii cererii, comunica decizia luatã atât persoanei strãine, cat şi reprezentantului fiscal propus de aceasta.
În cazul acceptãrii cererii, concomitent ce transmiterea deciziei de aprobare se indica şi codul fiscal atribuit reprezentantului fiscal, care trebuie sa fie diferit de codul fiscal atribuit pentru activitatea proprie a acestuia. Atribuirea codului fiscal se face prin Centrul de tehnologia informatiei financiare din cadrul Ministerului Finanţelor.
În cazul respingerii cererii, decizia se comunica ambelor pãrţi cu precizarea motivului refuzului.
Reprezentantul fiscal, dupã ce a fost propus şi acceptat de organul fiscal competent, este angajat pentru toate operaţiunile efectuate în România de persoana strãinã, atât timp cat dureazã mandatul sau.
Reprezentantul fiscal poate sa renunţe la angajamentul asumat printr-o cerere adresatã organului fiscal. În cerere trebuie sa precizeze ultimul decont de T.V.A., pe care îl va depune în aceasta calitate, şi propune o data ulterioara depunerii cererii, când va lua sfârşit mandatul sau. De asemenea, este obligat sa precizeze dacã renunţarea la mandat este ca urmare a încetãrii activitãţii persoanei strãine.
În cazul în care persoana strãinã îşi continua activitatea în România, cererea poate fi acceptatã numai dupã ce persoana strãinã a întocmit toate formalitãţile necesare desemnãrii unui alt reprezentant fiscal.
Dupã încetarea activitãţii persoanei strãine sau dupã înlocuirea reprezentantului fiscal desemnat de aceasta, reprezentantului fiscal îi revin toate obligaţiile referitoare la plata T.V.A., a majorãrilor de întârziere şi a amenzilor, în termenele prevãzute de lege.
Reprezentantul fiscal poate cere organului fiscal competent sa efectueze, într-un termen de pana la 5 luni de la data retragerii mandatului, un control de fond al operaţiunilor efectuate sub responsabilitatea sa.
Aprobarea cererii de renunţare la angajamentul asumat de reprezentantul fiscal se va face de cãtre organul fiscal, sub rezerva ca acesta rãmâne rãspunzãtor de neregulile ce vor fi descoperite ulterior, dacã acestea rezulta din vina lui sau din complicitatea dintre el şi persoana strãinã sau dintre el şi alte persoane.
Obligaţiile reprezentantului fiscal, privind aplicarea T.V.A. aferente operaţiunilor efectuate în România de cãtre persoana strãinã, sunt cele prevãzute de legislaţia romana pentru plãtitorii de T.V.A. cu sediul în România, cu urmãtoarele derogãri referitoare la:
a) modul de întocmire a facturilor;
Persoana strãinã transmite reprezentantului fiscal factura destinatã clientului sau, fãrã a indica în aceasta suma taxei datorate, precum şi doua copii ale facturii respective.
Reprezentantul fiscal emite factura fiscalã potrivit reglementãrilor în vigoare în România, cu urmãtoarele date;
- datele de identificare, adresa şi calitatea de reprezentant fiscal;
- data emiterii;
- numãrul de cod fiscal romanesc atribuit persoanei strãine;
- numãrul de ordine al facturii din plaja de numere primite de la organul fiscal, aferente operaţiunilor efectuate de cãtre persoana strãinã;
- suma T.V.A. colectata;
- alte date prevãzute de modelul de factura fiscalã şi care nu se regãsesc în factura originala emisã de persoana strãinã.
Exemplarul 1, completat conform celor de mai sus, se transmite clientului împreunã cu factura originala emisã de persoana strãinã.
b) întocmirea şi depunerea decontului de T.V.A.
Decontul va cuprinde exclusiv operaţiunile rezultate din activitatea desfasurata în România de persoana strãinã pe care o reprezintã.
În situaţia în care reprezentantul fiscal este mandatat de mai multe persoane strãine, acesta va depune câte un decont pentru fiecare persoana strãinã pe care o reprezintã.
Pentru activitatea proprie, pentru care reprezentantul fiscal este înregistrat ca plãtitor de T.V.A., se întocmeşte un decont distinct, în condiţiile prevãzute de reglementãrile în vigoare pentru plãtitorii de T.V.A. cu sediul în România;
c) exercitarea dreptului de deducere a T.V.A. aferente bunurilor şi serviciilor achiziţionate din ţara de persoana strãinã, destinate operaţiunilor impozabile realizate de aceasta în România, se face potrivit prevederilor art. 18-20 din ordonanta.
Pentru exercitarea dreptului de deducere, reprezentantul fiscal trebuie, de regula, sa detina documentele originale prevãzute de reglementãrile de mai sus.
Cu aprobarea organului fiscal la care este înregistrat ca plãtitor de T.V.A., reprezentantul fiscal poate justifica deducerea taxei pe baza fotocopiei facturii originale, dacã sunt îndeplinite urmãtoarele condiţii:
- persoana strãinã justifica organului fiscal obligaţia legalã impusa de ţara unde aceasta este stabilitã, de a deţine facturi originale la sediul societãţii strãine;
- fotocopiile sa aibã menţiunea pusã de societatea strãinã şi certificate de aceasta ca ele sunt conforme cu originalul; aceasta menţiune trebuie sa fie parafatã de cãtre reprezentantul fiscal care îşi asuma responsabilitatea;
- persoana strãinã trebuie sa se angajeze, în scris, sa punã, temporar, facturile originale la dispoziţia reprezentantului fiscal, la cererea organului fiscal, pentru control.

Articolul 12
Operaţiunile legate, import-export, realizate în baza <>Hotãrârii Guvernului nr. 276/1995 , de cãtre agenţii economici cu activitate de comerţ exterior, privind: importul de produse energetice şi de materii prime de baza, legat de exportul de produse liberalizate la export, precum şi importul de materiale, componente, subansambluri, echipamente şi utilaje pentru producţie, legat de exportul de produse finite rezultate, sunt supuse T.V.A., astfel:
a) la intrarea bunurilor în ţara importatorul este obligat sa întocmeascã declaraţia vamalã de import, sa plãteascã T.V.A. aferentã şi, în mod corespunzãtor, sa-şi exercite dreptul de deducere în condiţiile prevãzute de reglementãrile legale în vigoare;
b) bunurile din import predate producãtorilor în vederea realizãrii produselor ce urmeazã a fi exportate, a cãror contravaloare reprezintã plata importului, se factureaza la preţuri negociate plus T.V.A.;
c) produsele realizate de unitãţile producãtoare, livrate unitãţilor cu activitate de comerţ exterior pentru plata bunurilor din import primite de la aceştia, se factureaza la preţurile negociate plus T.V.A.
Exigibilitatea T.V.A., aferentã operaţiunilor prevãzute la lit. b) şi c) de mai sus, ia naştere atât la furnizor, cat şi la beneficiar, la data livrãrii produselor la export.
Operaţiunile legate, import-export, vor fi justificate cu urmãtoarele documente:
- licenta de operaţiune;
- contractele încheiate de agentul economic cu activitate de comerţ exterior cu partenerul extern şi cu producãtorii interni, din care sa rezulte ca operaţiunile nu se fac cu plata, ci prin compensaţii valorice;
- documentele prevãzute la <>cap. IX pct. 9.6. din normele aprobate prin Hotãrârea Guvernului nr. 1.178/1996 .

Articolul 13
Transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor mobile şi imobile prin executare silitã intra în sfera de aplicare a T.V.A. conform art. 2 din ordonanta.
Caracterul impozabil sau scutit de T.V.A. este determinat de calitatea debitorului, astfel:
a) operaţiunea este impozabilã când debitorul este agent economic înregistrat la organul fiscal competent ca plãtitor T.V.A. şi şi-a exercitat dreptul de deducere pentru taxa aferentã bunurilor mobile şi imobile predate prin executare silitã;
b) operaţiunea este scutitã de T.V.A., dacã debitorul este persoana fizica, persoana juridicã neinregistrata la organul fiscal competent ca plãtitoare de T.V.A., precum şi când:
- bunurile în cauza sunt scutite de T.V.A. potrivit legii;
- debitorul, deşi este agent economic înregistrat ca plãtitor de T.V.A., nu şi-a exercitat dreptul de deducere prevãzut de lege pentru T.V.A. aferentã bunurilor mobile şi imobile în cauza;
c) baza de impozitare pentru operaţiunile supuse T.V.A. o constituie preţul stabilit prin licitaţie, conform art. 13 lit. g) din ordonanta.
În situaţia în care preţul de licitaţie nu este stabilit în condiţii exclusiv T.V.A. conform prevederilor de mai sus, T.V.A. cuvenitã bugetului de stat se determina prin aplicarea cotei recalculate asupra sumei la care s-a încheiat licitaţia;
d) agenţii economici sunt obligaţi sa comunice, în scris, organelor fiscale la care sunt înregistraţi ca plãtitori de T.V.A., toate cazurile în care s-a declansat procedura de executare silitã.
Organele fiscale au obligaţia ca, pe baza comunicãrilor primite sau din oficiu, pe baza afiselor sau publicaţiilor de vânzare, sa ia mãsuri pentru introducerea titlului de creanta reprezentând T.V.A. cuvenitã bugetului de stat;
e) transferul proprietãţii bunurilor în executarea creanţelor se consemneazã în mod obligatoriu în facturi emise de agenţii economici în condiţiile prevãzute de art. 25 din ordonanta, indiferent dacã vânzarea a avut loc pe baza de licitaţie sau dacã bunurile s-au predat pe baza de înţelegere între debitor şi creditor.

Articolul 15
1. Ambalajele care circula prin facturare se supun T.V.A. la livrare, urmând ca la restituire sa se efectueze regularizarea prevãzutã la art. 15 din ordonanta.
Ambalajele de circulaţie (navete, sticle, borcane etc.), la schimb între furnizorii de marfa şi clienţi, nu se factureaza şi nu se supun T.V.A.
În condiţiile în care clienţii nu deţin cantitãţile de ambalaje necesare efectuãrii schimbului prevãzut mai sus, ei pot primi de la furnizorii de marfa ambalajele necesare în schimbul unei garanţii depuse acestora, fãrã facturare şi fãrã T.V.A.
Periodic se vor factura şi se vor supune T.V.A. cantitãţile de ambalaje date în garanţie şi scoase din uz la clienţi ca urmare a distrugerii, uzurii, lipsurilor etc.
Regimul circulaţiei ambalajelor pe baza de schimb se aplica în mod obligatoriu în relaţiile cu agenţii economici neplatitori de T.V.A.
2. Sumele necuprinse în baza de impozitare la furnizori sau prestatorii de servicii, potrivit art. 14 şi 15 din ordonanta, atrag în mod corespunzãtor pierderea dreptului de deducere la beneficiari. În acest scop, beneficiarilor le revin urmãtoarele obligaţii:
a) sa înregistreze, în jurnalul pentru cumpãrãri, valoarea facturilor şi T.V.A., corectate cu reducerile acordate de furnizori şi, respectiv, cu influentele rezultate din refuzurile fãcute;
b) sa solicite şi sa urmãreascã primirea de la furnizori a facturilor corectate, potrivit art. 28 din ordonanta.

Articolul 17
1. Cotele de T.V.A., care se aplica pentru acţiunile de vanatoare organizate cu vanatori strãini, sunt urmãtoarele:
- cota de 18% pentru serviciile prestate în România, referitoare la efectuarea formalitãţilor legale pentru obţinerea vizelor de trecere a frontierei de stat a României cu arme şi muniţii, organizarea vanatorii, transportul în fondurile de vanatoare, asigurarea de ghizi-interpreti, servicii de cazare, masa şi altele de aceasta natura;
- cota zero pentru trofeele cinegetice pentru care se întocmesc facturi externe şi a cãror contravaloare se încaseazã în valuta.
2. Cota de 9% se aplica urmãtoarelor produse fabricate în ţara:
a) carne de animale şi pãsãri domestice, inclusiv organe şi mãruntaie, vândute în stare proaspãta, ca produse şi conserve.
Produsele de origine animala şi pãsãri domestice necomestibile (piei, par, fulgi, pene, puf, coarne etc.), preparatele culinare, semipreparatele de tip "Gospodina", precum şi conservele de carne cu legume sunt supuse cotei de 18% de T.V.A.
b) peste şi produse din peste, inclusiv semiconserve şi conserve, exclusiv icre.
Preparatele culinare şi semipreparatele tip "Gospodina" sunt supuse cotei de 18% de T.V.A.
c) lapte, lapte praf şi produse lactate.
Inghetata este supusã cotei de 18% de T.V.A.
d) uleiuri şi grãsimi comestibile.
Produsele prevãzute la lit. a) - d) de mai sus, vândute prin unitãţile de alimentaţie publica sau care practica adaos comercial de alimentaţie publica, sunt supuse cotei de 18% de T.V.A.
e) medicamentele de uz uman şi veterinar, substantele farmaceutice, plantele medicinale, aparatura de tehnica medicalã şi alte bunuri destinate exclusiv utilizãrii în scopuri medicale, chirurgicale, dentare sau veterinare.
Sunt supuse cotei de 9% de T.V.A.:
(1) medicamentele şi produsele biologice de uz uman, prevãzute în Nomenclatorul Ministerului Sãnãtãţii;
(2) medicamentele de uz veterinar prevãzute în Nomenclatorul Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei;
(3) substantele farmaceutice livrate sub forma de pulberi, granule, soluţii sau alte forme de aceasta natura şi care urmeazã sa fie transformate în medicamente de cãtre unitãţile producãtoare;
(4) plantele medicinale prevãzute în Nomenclatorul Ministerului Sãnãtãţii şi al Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei;
(5) aparatura de tehnica medicalã;
(6) alte bunuri, destinate exclusiv utilizãrii în scopuri medicale, chirurgicale, dentare sau veterinare, cum sunt:
- articole şi aparate pentru proteze dentare;
- ceruri dentare sau compozitii pentru amprente dentare; alte compozitii pentru utilizare în stomatologie pe baza de ipsos;
- aliaje pe baza de aur, argint şi paladiu, folosite exclusiv în stomatologie;
- plãci şi filme fotografice pentru folosinta medicalã, dentara sau veterinara;
- reactivi compuşi, de diagnostic sau de laborator;
- alcool sanitar;
- vata, tifon, bandaje şi articole similare (pansamente, plasture, cataplasme etc.) impregnate sau acoperite cu substanţe farmaceutice sau condiţionate pentru vânzarea în scopuri medicale, chirurgicale, dentare sau veterinare;
- manusi pentru chirurgie;
- masti chirurgicale;
- sticlarie de laborator, sanitarã sau farmaceutica, chiar gradata sau calibrata;
- sterilizatoare medico-chirurgicale;
- ambulante;
- vehicule auto radiologice, chirurgicale, care dentare;
- lentile corectoare pentru ochelari;
- rame şi monturi de ochelari;
- ochelari de corectie;
- termometre medicale şi veterinare.
Sunt supuse cotei de 9% de T.V.A. numai acele produse care au fost omologate în scopurile prevãzute la lit. e) subpct. (6) de mai sus şi care sunt destinate folosirii exclusiv în scopurile respective. Produsele cum sunt: reactivi, mobilier, mijloace de transport, aparate electrice şi alte bunuri de uz gospodãresc care nu sunt destinate exclusiv în scopuri medicale, chirurgicale, dentare sau veterinare, sunt supuse cotei de 18% de T.V.A.
f) animale vii din speciile: bovine, porcine, ovine şi caprine;
g) pãsãri vii din specii domestice;
h) îngrãşãminte chimice şi minerale, insecticide, fungicide şi erbicide;
i) lucrãri agricole şi de îmbunãtãţiri funciare cum sunt:
i(1) lucrãri agricole: aratul, grapatul, discuitul, tavalugitul, semanatul, erbicidatul, fertilizatul, prasitul, sapatul, recoltatul, balotatul, transportul produselor de la locul de recoltare pana la locul de depozitare;
i(2) lucrãri de îmbunãtãţiri funciare prevãzute de <>Legea imbunatatirilor funciare nr. 84/1996 şi de Normele metodologice nr. 29/1997 emise de Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei;
j) oua de pãsãri din specii domestice;
k) fãina de grâu, de secara, de orez. Nu este cuprinsã fãina destinatã nutreturilor pentru animale, care este supusã cotei de 18% de T.V.A.;
l) malai;
m) gris de grâu, calciu gris;
n) orez;
o) zahãr;
p) paste fainoase, ca de exemplu: spaghete, macaroane, fidea, lazane, gnochi, ravioli, cuscus;
r) biscuiti: simpli, cu crema, glazurati, aperitivi, dietetici;
s) uniforme pentru copiii din învãţãmântul preşcolar şi primar: costume, pantaloni, sacouri, rochite, sortulete, în dimensiuni pana la mãsura 36; camasi în dimensiuni pana la mãsura 34;
t) articole de îmbrãcãminte şi incaltaminte pentru nou-nãscuţi:
- scutece, garnituri de scutece (3-5 piese), bavete;
- îmbrãcãminte din tesaturi şi din tricot, gama de marimi 0-24 (pieptarase, veste, chiloti, maiouri, caciulite, sepci, palarioare, bonete, bascute, jachete, pantaloni, costumase, spilhozene, camasute, bluze, rochite, treninguri, salopete, halate de baie, fuste, saci de dormit, pijamale, sarafane, fulare, manusi);
- ciorapi, sosete, mãrimea maxima 12;
- articole de incaltaminte, mãrimea maxima 14,5 (ghetute, sandale, papuci, botosei).
Lista produselor din import, comercializate în ţara şi care sunt supuse cotei de 9% de T.V.A., este stabilitã prin <>Ordinul ministrului de stat, ministrul finanţelor, nr. 1.101/1997 .
3. Bunurile şi serviciile finanţate din fondul PHARE sunt supuse cotei zero de T.V.A. Cota zero se realizeazã astfel:
A. Prin exercitarea dreptului de deducere a T.V.A. de cãtre beneficiari, dacã aceştia sunt plãtitori de T.V.A.
B. Prin restituirea, de cãtre Direcţia generalã a finanţelor publice şi controlului financiar de stat judeteana sau a municipiului Bucureşti, a T.V.A., aferente aprovizionarilor ai cãror beneficiari nu sunt plãtitori de T.V.A.
C. Prin facturarea de cãtre furnizori şi prestatori a bunurilor livrate şi serviciilor prestate fãrã T.V.A., cu exercitarea dreptului de deducere a T.V.A., aferente intrãrilor destinate realizãrii bunurilor şi serviciilor respective pe baza unui certificat eliberat de Direcţia generalã a finanţelor publice şi controlului financiar de stat judeteana sau a municipiului Bucureşti, dupã caz.

Articolul 18
Conform normelor aprobate prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 1.178/1996 , pct. 10.5 lit. f), nu poate fi dedusã T.V.A. aferentã bunurilor lipsa sau depreciate calitativ în timpul transportului, constatate peste normele legale, neimputabile, pe baza documentelor întocmite pentru preluarea bunurilor de la transportator şi pentru înregistrarea lor în gestiunea agentului economic.
T.V.A. facturatã de furnizori, aferentã bunurilor aflate în situaţia de mai sus, nu se mai înregistreazã în contul 4426 "T.V.A. deductibilã", ci în contul 635 "Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vãrsãminte asimilate".
Pentru bunurile lipsa sau depreciate calitativ, constatate dupã înregistrarea bunurilor în gestiune pe baza de inventariere, peste normele legale, neimputabile, se datoreazã T.V.A. Operaţiunea se reflecta în contabilitate prin înregistrarea 635 "Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vãrsãminte asimilate" = 4427 "T.V.A. colectata", conform normelor metodologice de utilizare a conturilor contabile aprobate prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 704/1993 .

Articolul 19
1. Dreptul de deducere a T.V.A. înscrise în documentele pentru cumpãrãri se determina în funcţie de data facturii, a chitanţei fiscale sau a altui document legal, dacã acestea s-au primit pana la data întocmirii decontului T.V.A.
Documentele primite dupã data întocmirii documentului aferent lunii în care bunurile au fost recepţionate se includ în deconturile întocmite pentru lunile urmãtoare.
2. În jurnalul pentru cumpãrãri se înscriu toate documentele aferente intrãrilor de bunuri şi servicii pentru nevoile agentului economic plãtitor de T.V.A., indiferent de destinaţia lor, pentru realizarea de operaţiuni impozabile sau operaţiuni scutite, dreptul de deducere a T.V.A. aferente intrãrilor urmând a fi stabilit pe baza pro ratei.
3. Agenţii economici, care realizeazã produse supuse T.V.A. utilizând metale preţioase achiziţionate prin banca Nationala a României, îşi exercita dreptul de deducere a T.V.A. înscrise în actul de vânzare emis de Banca Nationala a României.
În condiţiile în care în actul de vânzare nu apare înscrisã valoarea T.V.A., baza de impozitare pentru produsele obţinute din prelucrarea metalelor preţioase se determina ca diferenţa între preţul facturat beneficiarilor şi preţul de cumpãrare al metalului pretios.
4. Prestatorii de servicii de transport de marfa, de persoane sau de servicii accesorii transportului au drept de deducere a T.V.A. aferente intrãrilor de bunuri şi servicii, independent de faptul ca acestea au fost destinate transportului pe parcurs extern sau intern, cu respectarea celorlalte condiţii prevãzute la cap. VI din ordonanta.
5. Pentru bunurile acordate de cãtre furnizori clienţilor, în vederea stimulãrii vânzãrilor în condiţiile prevãzute în contractele încheiate, conform prevederilor art. 14 lit. a) din ordonanta agenţii economici vor exercita dreptul de deducere a T.V.A. aferente intrãrilor.

Articolul 20
1. Pro rata se determina, de regula, anual, pe baza realizarilor din anul precedent sau corespunzãtor regimului T.V.A. aferente bunurilor şi serviciilor prevãzute a fi realizate în anul curent.
Regularizarea T.V.A. deductibile, determinata pe baza de pro rata se efectueazã la finele anului şi se înscrie în decontul de T.V.A. întocmit efectiv pentru luna decembrie.
Determinarea pro ratei realizate se face pe baza datelor înscrise în deconturile pe lunile ianuarie-decembrie, astfel:


    Exemplu: rd. 9 cumulat = 100.000 mii lei
             rd. 8 cumulat =  15.000 mii lei

    rd. 9 (100.000) - rd. 8 (15.000)

rd. 9 (100.000)

În cursul anului s-au utilizat:
- varianta 1: pro rata de 100%;
- varianta 2: pro rata de 75%;
- varianta 3: pro rata de 90% .

Abaterea realizatã:
100 - 85
- varianta 1 ------------ x 100 = +17,65%
85

75 - 85
- varianta 2 ------------ x 100 = -11,76%
85

90 - 85
- varianta 3 ------------ x 100 = +5,88% .
85

Regularizarea diferenţelor se va face numai pentru variantele 1 şi 2, care reprezintã o abatere, în plus sau în minus, mai mare de 10% .
Presupunand ca T.V.A. deductibilã, cumulatã pe lunile ianuarie-noiembrie (rd. 14 din decont), este de 20.000 mii lei, rezulta:
- pentru varianta 1: (20.000 x 15) : 100 = 3.500 mii lei.
Suma se înscrie în roşu, în rândul 17 din decontul pe luna decembrie. În acelaşi decont, la rândul 10 se înscrie pro rata de 85% .
- pentru varianta 2: (20.000 x 10) : 100 = 2.000 mii lei.
Suma se înscrie în decontul pe luna decembrie, în rândul 17 în negru, iar la rândul 10 se înscrie pro rata de 85% .
T.V.A. de plata sau de rambursat, înscrisã în deconturile aferente lunilor ianuarie-noiembrie, nu se recalculeazã.
2. La cererea justificatã a agenţilor economici, organele fiscale la care aceştia sunt înregistraţi ca plãtitori de T.V.A. pot aproba ca pro rata sa se determine lunar în funcţie de realizarile efective înscrise în decontul de T.V.A. la rubrica "Iesiri".
În cursul unui an calendaristic nu pot fi folosite doua metode de determinare a pro ratei. Agenţii economici, cãrora li s-a aprobat în cursul anului trecerea de la pro rata anuala la cea lunarã, au obligaţia recalcularii T.V.A. deductibile, înscrisã în deconturile întocmite pentru lunile anterioare aprobãrii, în funcţie de pro rata lunarã efectiv realizatã.
3. În situaţia în care aplicarea pro ratei, în condiţiile de mai sus, nu asigura determinarea corecta a T.V.A. aferente bunurilor şi serviciilor destinate realizãrii operaţiunilor prevãzute de art. 18 din ordonanta, Ministerul Finanţelor poate aproba criterii specifice pentru exercitarea dreptului de deducere.
Aprobarea se da la cererea justificativã a agentului economic în cauza, iar criteriul propus va fi analizat şi avizat de organul fiscal la care agentul economic respectiv este înregistrat ca plãtitor de T.V.A.
4. Societãţile comerciale, care vand atât mãrfuri scutite de T.V.A., fãrã drept de deducere, cat şi mãrfuri supuse T.V.A., îşi exercita dreptul de deducere dupã urmãtorul criteriu:
a) jurnalul de cumpãrãri se va tine separat pentru:
- bunuri şi servicii achiziţionate pentru nevoile agentului economic plãtitor de T.V.A. şi care se acoperã din adaosul comercial practicat, potrivit legii;
- mãrfuri cumpãrate în vederea vânzãrii şi care se înregistreazã în contul 371 "Mãrfuri", conform normelor legale privind reflectarea operaţiunilor în contabilitate;
b) pro rata stabilitã potrivit prezentei decizii se va aplica numai asupra sumei reprezentând T.V.A. aferentã bunurilor şi serviciilor achiziţionate pentru nevoile agentului economic plãtitor de T.V.A.;
c) pentru mãrfurile supuse T.V.A. la cumpãrare nu se poate exercita dreptul de deducere, dacã vânzarea s-a fãcut în condiţiile scutirii de T.V.A. (<>art. 171 alin. (3) din Legea învãţãmântului nr. 84/1995 . În situaţia în care vânzarea s-a efectuat dupã exercitarea dreptului de deducere, taxa nedeductibila se înscrie în roşu, la rândul 17 din decontul de T.V.A. "Regularizari".
Societãţile comerciale rãspund de corecta reflectare a operaţiunilor în jurnale şi decont, astfel încât T.V.A. dedusã sa fie strict aferentã bunurilor şi serviciilor destinate operaţiunilor prevãzute de art. 18 din ordonanta, având totodatã şi obligaţia de a comunica, în scris, organelor fiscale la care sunt înregistrate ca plãtitoare de T.V.A., exercitarea dreptului de deducere pe baza criteriului specific de mai sus.
5. Agenţii economici care desfãşoarã alte activitãţi decât cele prevãzute la pct. 4 vor propune criterii specifice potrivit prevederilor de la pct. 3 de mai sus.

Articolul 21 lit. b) nemodificat
1. Suma stabilitã la pct. 2.5. din cererea de rambursare reprezintã plafonul maxim admisibil. Suma de rambursat cuvenitã pentru export nu poate depãşi suma prevãzutã în cererea de rambursare la pct. 2.2. Diferenţa dintre sume va fi tratata în felul urmãtor:
- în cazul în care suma de la pct. 2.5. este mai mica decât suma de la pct. 2.2., diferenţa reprezintã T.V.A. aferentã unor aprovizionari destinate altor operaţiuni şi se va prelua în soldul lunii urmãtoare;
- în cazul în care suma înscrisã la pct. 2.5. este mai mare decât cea înscrisã la pct. 2.2, diferenţa reprezintã suma necuvenita şi nu va fi preluatã în soldul lunii urmãtoare.
2. Agenţii economici care realizeazã exclusiv livrãri la export de produse cu ciclu lung de fabricaţie vor completa în luna în care s-a realizat exportul capitolul II din cererea de rambursare.

Articolul 25 lit. A
1. Agenţii economici sunt obligaţi sa completeze toate datele prevãzute în Declaraţia de înregistrare pentru plãtitorii de impozite Cod formular IMP 1, aprobatã prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 224/1993 , iar organele fiscale au obligaţia sa stabileascã, înainte de atribuirea codului fiscal, calitatea de plãtitor sau neplatitor de T.V.A. corespunzãtor datelor înscrise la rd. 7.1 şi 8 din declaraţie.
codul fiscal ce se va atribui agenţilor economici care îndeplinesc condiţiile prevãzute de lege pentru plãtitorii de T.V.A. (cifra de afaceri de peste 50 milioane lei pe 12 luni sau, prin opţiune, pentru cei care au declarat o cifra de afaceri inferioarã plafonului de mai sus), va conţine în mod obligatoriu litera "R".
Organele fiscale sunt obligate sa nu primeascã deconturi ale agenţilor economici al cãror cod fiscal, înscris în spaţiul special prevãzut de formularul-model aprobat prin <>Ordinul ministrului finanţelor nr. 320/1996 , nu conţine litera "R".
Nerespectarea prevederilor de mai sus atrage rãspunderea persoanelor vinovate pentru pagubele produse prin exercitarea nelegalã a dreptului de deducere sau prin restituirea diferenţelor de T.V.A constatate de organele vamale potrivit Ordinului ministrului finanţelor nr. 1.566/1995 .
2. Înregistrarea subunitatilor ca plãtitoare de T.V.A. se poate face numai la cererea unitãţii de baza, care are calitatea de plãtitor de T.V.A., avizatã de organul fiscal la care aceasta este înregistratã. În condiţiile în care unitatea de baza nu este plãtitoare de T.V.A., subunitatile acesteia nu pot fi înregistrate ca plãtitoare de T.V.A. decât cu avizul Direcţiei generale a impozitelor indirecte din Ministerul Finanţelor. Avizul se va acorda pe baza documentaţiei prezentate de organul fiscal teritorial.
3. În cazul în care un agent economic plãtitor de T.V.A. îşi schimba sediul social, va fi luat în evidenta ca plãtitor de T.V.A. la noul sediu numai cu avizul organului fiscal în evidenta cãruia se afla la data schimbãrii sediului şi în baza dosarului de plãtitor de T.V.A. transmis de acesta. codul fiscal acordat iniţial se menţine şi la noul sediu.

Articolul 25 lit. B
1. Documentele ce se întocmesc de cãtre agenţii economici pentru exportul de bunuri sunt:
a) exportul pe baza de comision:
- unitãţile producãtoare emit facturi interne, inscriind "cota zero de T.V.A." şi menţinerea "export în comision";
- unitãţile exportatoare în comision înscriu, pe o copie xerox de pe factura externa şi de pe declaraţia vamalã de export, denumirea unitãţii producãtoare. Înscrierea se va face sub semnatura persoanelor autorizate şi cu aplicarea ştampilei care angajeazã societatea exportatoare. Documentele astfel completate se transmit unitãţilor producãtoare;
- pentru comisionul cuvenit unitatea exportatoare emite facturi cãtre unitatea producãtoare, aplicând cota zero de T.V.A.
Reglementãrile de mai sus se aplica şi în cazul altor agenţi economici decât unitãţile producãtoare, care exporta, prin comisionar, mãrfuri cumpãrate în vederea vânzãrii cãtre beneficiari cu sediul în strãinãtate şi care sunt transportate în afarã teritoriului tarii, cu îndeplinirea formalitãţilor vamale pentru export;
b) exportul realizat de unitãţile exportatoare care acţioneazã în nume propriu:
- unitãţile producãtoare emit facturi interne aplicând cota de T.V.A. corespunzãtoare livrãrilor la intern;
În cazul în care, potrivit contractului încheiat între producãtor şi exportator, livrarea produselor cãtre beneficiarul extern se face direct de cãtre unitatea producãtoare, aceasta emite factura interna cãtre unitatea exportatoare aplicând cota zero de T.V.A. şi menţioneazã ca marfa s-a expediat direct beneficiarului extern. La factura se anexeazã copia documentului de transport internaţional şi copia declaraţiei vamale de export vizata de organele vamale pe care exportatorul înscrie denumirea unitãţii producãtoare, în condiţiile prevãzute la lit. a) a alin. 2 de mai sus;
- unitãţile exportatoare emit facturi externe şi întocmesc facturi interne.
c) export realizat direct de unitatea producãtoare;
- unitãţile producãtoare emit facturi externe şi facturi interne corespunzãtoare, aplicând cota zero de T.V.A.;
d) pentru produsele contractate cu partenerii externi care dispun livrarea cãtre un agent economic din ţara în vederea prelucrãrii lor pentru produse de export pentru acelaşi partener, unitãţile exportatoare beneficiazã de cota zero de T.V.A. pe baza urmãtoarelor documente:
- contractul sau dispoziţia scrisã a partenerului extern, din care sa rezulte produsele, cantitãţile şi agentul economic din ţara la care se face livrarea;
- factura externa;
- dovada încasãrii contravalorii mãrfii în valuta.
Valoarea facturilor interne aferente bunurilor şi serviciilor exportate direct sau prin intermediari se determina pe baza preţurilor externe transformate în lei la cursul de schimb al pieţei valutare, utilizat la întocmirea declaraţiei vamale de export.
2. Bunurile predate ca aport la capitalul social al altei societãţi comerciale nu se factureaza şi nu se includ în decontul de T.V.A.

Articolul 25 lit. C
Potrivit <>art. 2 pct. 2.2 din Ordonanta Guvernului nr. 3/1992 , republicatã, utilizarea de cãtre agenţii economici, pentru activitatea proprie, a unor produse sau servicii realizate în unitãţile acestora, nu mai reprezintã operaţiune impozabilã şi, ca urmare, înregistrarea 4426 = 4427, prevãzutã în Normele metodologice de utilizare a conturilor contabile pentru evidentierea T.V.A. aprobate prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 704/1993 , aferente mijloacelor fixe realizate în regie proprie, nu se mai foloseşte.

Articolul 33
Diferenţele constatate la verificarea T.V.A. se plãtesc sau, dupã caz, se restituie în termenele prevãzute de art. 33 din ordonanta, pe baza actului de control întocmit. Sumele respective nu se includ în deconturile de T.V.A.

Soluţii privind T.V.A. aferentã unor operaţiuni specifice agriculturii
1. Operaţiunile efectuate de societãţile agricole constituite în baza <>Legii nr. 31/1990 şi <>Legii nr. 36/1991 pentru exploatarea terenurilor agricole aparţinând persoanelor fizice cãrora li s-a reconstituit sau li s-a constituit dreptul de proprietate se supun T.V.A. astfel:
a) produsele agricole predate persoanelor fizice menţionate mai sus nu reprezintã transfer al dreptului de proprietate şi nu se supun T.V.A.;
b) produsele reţinute de societãţile agricole pentru lucrãrile agricole pe care le-au efectuat se supun T.V.A. la vânzarea lor, ca atare sau sub forma prelucrata, cãtre alte persoane fizice sau juridice. În mod corespunzãtor se va proceda în situaţiile prevãzute la art. 2 pct. 2.2. din ordonanta;
c) produsele aparţinând persoanelor fizice menţionate mai sus, care sunt valorificate la terţi prin intermediul societãţilor agricole menţionate la lit. b), nu se supun T.V.A. şi nu se reflecta în jurnalele şi deconturile privind T.V.A. la societãţile agricole respective.
2. Lucrãrile agricole executate de societãţile comerciale prestatoare de servicii pentru agricultura (agromecuri şi alte societãţi) se supun T.V.A. în mod diferenţiat, în funcţie de beneficiar şi de forma de plata, astfel:
2.1. lucrãrile agricole executate cu plata în bani în favoarea producãtorilor agricoli, indiferent de forma de organizare, sunt supuse T.V.A. în condiţiile prevãzute de ordonanta;
2.2. lucrãrile agricole executate cu plata în natura în favoarea societãţilor agricole cu personalitate juridicã sunt impozabile şi se reflecta în documente atât la prestator, cat şi la beneficiar, ca operaţiuni distincte, astfel:
a) societatea comercialã prestatoare de servicii factureaza valoarea lucrãrilor executate societãţilor agricole la data preluãrii produselor, aplicând tarifele negociate plus T.V.A. Exigibilitatea T.V.A. colectate şi deductibile, aferentã lucrãrilor agricole executate, ia naştere atât la prestator, cat şi la beneficiar, la data preluãrii, respectiv data predãrii produselor prevãzute în contractele încheiate între pãrţi. Nu se admite facturarea esalonata a lucrãrilor în funcţie de data executãrii acestora;
b) societatea agricolã factureaza produsele predate societãţilor comerciale prestatoare de servicii pentru lucrãrile executate, la preţurile negociate plus T.V.A. Exigibilitatea T.V.A. colectate ia naştere la data întocmirii documentelor de predare-recepţie a produselor agricole sau, dupã caz, la data eliberãrii buletinului de analiza prin care se stabilesc parametrii de calitate, în funcţie de care se stabileşte preţul.
2.3. lucrãrile executate cu plata în natura, în favoarea producãtorilor agricoli individuali sau în favoarea asociaţiilor constituite în baza <>art. 2 din Legea nr. 36/1991 , sunt considerate cheltuieli efectuate în contul produselor agricole ce urmeazã a fi reţinute dupã recoltare şi nu se supun T.V.A. Produsele reţinute de societãţile comerciale prestatoare de servicii în contul lucrãrilor agricole executate sunt supuse T.V.A. la data livrãrii cãtre alte persoane fizice sau juridice, ca atare sau prelucrate în alte produse.
Produsele utilizate în scopurile prevãzute la art. 2 pct. 2.2 din ordonanta sunt supuse T.V.A., iar obligaţia plãţii acesteia se determina potrivit prevederilor art. 11 lit. c) din ordonanta.
3. Avansurile acordate producãtorilor agricoli individuali şi asociaţiilor agricole constituite în baza <>art. 2 din Legea nr. 36/1991 de cãtre agenţii economici special mandatati de stat, conform art. 11 din <>Legea privind sprijinul acordat de stat producãtorilor agricoli nr. 83/1993 , intra în sfera de aplicare a T.V.A. astfel:
3.1. avansurile acordate direct producãtorilor agricoli prevãzuţi la pct. 3 de mai sus, în bani sau în materii prime şi materiale, finanţate din creditele angajate prin agenţii economici special autorizaţi, nu se supun T.V.A., întrucât acestea reprezintã, pentru agenţii economici care le-au acordat, cheltuieli în contul produselor agricole pe care urmeazã sa le primeascã la recoltare.
Avansurile acordate în condiţiile legii se reflecta în contabilitate cu ajutorul contului 409 "Furnizori-debitori";
3.2. avansurile acordate producãtorilor agricoli prevãzuţi la pct. 3 de cãtre agenţii economici special mandatati de stat prin intermediul societãţilor comerciale prestatoare de servicii pentru agricultura nu sunt supuse T.V.A.
Agenţii economici special mandatati de stat reflecta în contabilitate avansurile acordate în condiţiile de mai sus, sub forma de bani, de materii prime şi materiale, în contul prevãzut la pct. 3.1 alineatul ultim;
3.3. societãţile comerciale prestatoare de servicii pentru agricultura evidenţiazã materiile prime şi materialele primite în contul avansurilor acordate producãtorilor agricoli de cãtre agenţii economici mandatati de stat în contul 8033 "Valori materiale primite în pãstrare sau custodie".
Pe baza proceselor-verbale de recepţie a lucrãrilor agricole executate, se efectueazã scãderea din gestiune a materiilor prime şi materialelor consumate, prin creditarea contului menţionat mai sus.
Societãţile comerciale prestatoare de servicii pentru agricultura datoreazã T.V.A pentru lucrãrile agricole consemnate în procesele-verbale de recepţie semnate de producãtorul agricol şi de reprezentantul agentului economic, care achitã în bani lucrãrile executate.
Pe baza procesului-verbal de recepţie, prestatorul de servicii este obligat sa emita factura cãtre agentul economic special mandatat de stat, care achitã contravaloarea lucrãrilor executate şi T.V.A. aferentã. Aceasta factura nu se transmite şi nu se înregistreazã în evidentele producãtorilor agricoli.
4. Avansurile acordate în bani, în materii prime şi materiale, direct producãtorilor agricoli - persoane juridice, de cãtre agenţii economici special mandatati de stat, în baza actelor normative menţionate la pct. 3 de mai sus, nu se supun T.V.A. şi se înregistreazã în contul 409 "Furnizori debitori" şi, respectiv, în contul 419 "Clienţi-creditori", la unitatea primitoare.
Dreptul de deducere a T.V.A. aferente materiilor prime şi materialelor utilizate potrivit prevederilor alineatului precedent se exercita de cãtre agenţii economici special mandatati de stat în condiţiile prevãzute în prezenta decizie, referitoare la aplicarea art. 19 din ordonanta.
Dupã recoltare producãtorii agricoli - persoane juridice - factureaza produsele predate cãtre agenţii economici special mandatati de stat, la preţurile negociate plus T.V.A. prevãzutã de lege, şi regularizeazã diferenţa dintre valoarea totalã a facturii, inclusiv T.V.A. şi avansul primit, reflectat în contul 419 "Clienţi-creditori".
5. Operaţiunile rezultate din aplicarea Legii arendãrii nr. 16/1994 intra în sfera de aplicare a T.V.A. astfel:
5.1. arendaşul - persoana fizica -, având calitatea de agricultor, este scutit de T.V.A. în baza art. 6 lit. A.e) din ordonanta;
5.2. arendaşul - persoana juridicã - devine plãtitor de T.V.A., dacã din activitatea economicã, inclusiv din exploatarea bunurilor agricole arendate, realizeazã venituri totale de peste 50 milioane lei;
5.3. arenda plãtitã în natura nu se supune T.V.A. potrivit art. 6 lit. A.i) 7 din ordonanta nici la arendaş nici la proprietar, uzufructuar sau alt deţinãtor legal de bunuri agricole;
5.4. arenda primitã în bani este scutitã de T.V.A. potrivit art. 6 lit. A.i) 7 din ordonanta.
6. Drepturile cuvenite persoanelor fizice cãrora le-a fost stabilitã calitatea de acţionar în baza prevederilor <>art. 36 din Legea nr. 18/1991 , constând în produse agricole reprezentând echivalentul valoric a cel puţin 600 kg de grâu STAS la hectar, conform <>Legii nr. 48/1994 , nu sunt supuse T.V.A.
Când plata drepturilor se face în natura, cu alte produse decât cele prevãzute de lege, operaţiunea se supune T.V.A. la furnizor, iar baza de impozitare se determina potrivit art. 13 lit. d) din ordonanta.
7. Livrãrile de îngrãşãminte chimice efectuate în baza <>Legii nr. 83/1993 sunt supuse T.V.A. Unitãţile care distribuie ingrasamintele chimice producãtorilor agricoli includ T.V.A. facturatã de furnizori în preţul de achiziţie al ingrasamintelor care se acoperã prin alocaţii bugetare. Acestor unitãţi nu li se aplica prevederile art. 2 pct. 2.2 din ordonanta pentru ingrasamintele predate, cu titlu gratuit, producãtorilor agricoli, iar operaţiunile respective nu se cuprind în decont.

Alte precizãri
Potrivit <>art. 171 alin. (3) din Legea învãţãmântului nr. 84/1995 , republicatã, documentaţia tehnica şi materialele pentru construcţii destinate învãţãmântului de stat şi celui particular acreditat, precum şi achiziţionarea de aparatura, utilaje, fond de carte, publicaţii şi dotãri pentru procesul didactic sunt scutite de T.V.A.
Întrucât prin lege nu se acorda în mod expres dreptul de deducere a T.V.A. aferente bunurilor şi serviciilor achiziţionate în vederea realizãrii operaţiunilor de mai sus, furnizorii şi beneficiarii vor negocia preţuri în condiţii de scutire de T.V.A., respectiv, prin includerea în acestea a T.V.A. aferente aprovizionarilor.
Se încadreazã în prevederile de mai sus numai bunurile destinate procesului didactic realizat de unitãţile şi instituţiile de învãţãmânt prevãzute în <>Legea nr. 84/1995 , republicatã, la art.: 18, 20, 21, 23, 29, 37, 41, 47, 48, 51, 55, 62, 66, 74, 97, 103 şi 137.
Operaţiunile reprezentând, din punct de vedere al T.V.A., prestãri de servicii (cu excepţia documentaţiilor tehnice) sunt supuse T.V.A. în cotele prevãzute de lege.

----------------

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Ministerul Finantelor, DECIZIE nr. 9 din 23 iulie 1997

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"