Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 9 din 16 ianuarie 2001 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 110 alin. (1) si ale art. 116 lit. a) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi, republicata
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 226 din 4 mai 2001
Lucian Mihai - preşedinte
Costica Bulai - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Lucian Stangu - judecãtor
Florin Bucur Vasilescu - judecãtor
Romul Petru Vonica - judecãtor
Paula C. Pantea - procuror
Maria Bratu - magistrat-asistent
Pe rol se afla soluţionarea exceptiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 109 alin. (1) şi ale <>art. 115 lit. a) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicatã, excepţie ridicatã de Gheorghe Popescu în Dosarul nr. 1.590/1999 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia de contencios administrativ.
Dezbaterile au avut loc în şedinţa publica din 19 decembrie 2000, fiind consemnate în încheierea din acea data, când, având nevoie de timp pentru a delibera, Curtea a amânat pronunţarea la data de 16 ianuarie 2001.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constata urmãtoarele:
Prin Încheierea din 15 februarie 2000, pronunţatã în Dosarul nr. 1.590/1999, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 109 alin. (1) şi ale <>art. 115 lit. a) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicatã, excepţie ridicatã de Gheorghe Popescu.
În motivarea exceptiei de neconstituţionalitate se arata ca dispoziţiile art. 109 alin. (1) şi ale <>art. 115 lit. a) din Legea nr. 94/1992 contravin dispoziţiilor art. 130, 131 şi 139 din Constituţie, întrucât potrivit acestor prevederi "toţi procurorii, indiferent unde îşi exercita atribuţiile, pe lângã instanţe, Curtea Constituţionalã, Curtea de Conturi etc. trebuie sa-şi desfãşoare activitatea potrivit principiului controlului ierarhic şi asa cum justiţia se realizeazã prin instanţe judecãtoreşti în frunte cu Curtea Suprema de Justiţie şi procurorii nu pot avea decât o unica subordonare fata de procurorul general de pe lângã Curtea Suprema de Justiţie şi sub autoritatea ministrului justiţiei". În concluzie se arata ca "propunerea de numire a procurorilor nu poate aparţine Plenului Curţii de Conturi tocmai pentru a se evita ingerinta acestuia într-un domeniu în care nu are competenta".
Curtea de Apel Bucureşti - Secţia de contencios administrativ, exprimandu-şi opinia asupra exceptiei de neconstituţionalitate ridicate, arata ca aceasta nu este intemeiata. Instanta apreciazã ca textele constituţionale invocate de autorul exceptiei "reglementeazã rolul Ministerului Public şi consacra - ca şi Statutul procurorilor - reguli privind procurorii constituiţi în parchete", aceştia fiind "alţii decât procurorii financiari, care intra în compunerea Curţii de Conturi".
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierea de sesizare a Curţii Constituţionale a fost comunicatã preşedinţilor celor doua Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstituţionalitate ridicate.
Preşedintele Camerei Deputaţilor, în punctul sau de vedere, arata ca textele legale criticate privesc modurile în care ia naştere şi înceteazã mandatul de procuror financiar, "fãrã ca astfel sa fie afectate în vreun mod natura Curţii de Conturi şi competenta ce i-a fost rezervatã de Constituţie". În continuare se arata ca prin Decizia nr. II din 15 februarie 1995 Plenul Curţii Constituţionale a statuat ca instanţele Curţii de Conturi nu fac parte din sistemul autoritãţii judecãtoreşti, iar prin Decizia nr. 64/1994 instanta constituţionalã a statuat ca activitatea jurisdicţionalã a Curţii de Conturi este de natura administrativã. În consecinta Curtea de Conturi este o autoritate publica distinctã, având un statut constituţional propriu. Faptul ca <>Legea nr. 94/1992 prevede calitatea de procuror financiar nu poate duce la concluzia ca aceasta categorie de funcţionari publici ar putea fi inclusã în categoria procurorilor subordonaţi Ministerului Public. Or, conchide preşedintele Camerei Deputaţilor, "fata de poziţia rezervatã de Constituţie Ministerului Public şi Curţii de Conturi, numai Legea fundamentalã ar fi putut, eventual, sa stabileascã acele conexiuni invocate în cadrul exceptiei de neconstituţionalitate".
Guvernul, în punctul sau de vedere, considera ca, potrivit <>art. 139 din Constituţie şi Legii nr. 94/1992 , Curtea de Conturi este organizatã şi funcţioneazã ca o structura autonomã care nu face parte din autoritatea judecãtoreascã şi, în consecinta, textele constituţionale, de stricta interpretare, care se referã la judecãtori şi procurori, nu pot fi extinse la judecãtorii şi procurorii financiari care funcţioneazã în cadrul Curţii de Conturi sau pe lângã aceasta Curte. Asa fiind, procurorii financiari nu fac parte din Ministerul Public. De altfel ministrul justiţiei, care este membru al Guvernului, nu ar putea controla activitatea procurorilor financiari, întrucât aceasta se exercita în legatura cu atribuţiile de control ale Curţii de Conturi, care privesc executarea bugetului Guvernului. În final în punctul de vedere al Guvernului se considera ca, întrucât Curtea de Conturi funcţioneazã pe lângã Parlament, nu s-ar putea ca un membru al Guvernului sa controleze o parte din activitatea desfasurata de aceasta instituţie, deoarece s-ar incalca şi principiul separaţiei puterilor în stat.
Preşedintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile partii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , retine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competenta, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (1), ale <>art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sa soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Prin Încheierea din 15 aprilie 2000 Curtea de Apel Bucureşti - Secţia de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 109 alin. (1) şi ale <>art. 115 lit. a) din Legea nr. 94/1992 .
Cu privire la excepţia ridicatã Curtea constata ca, în temeiul <>art. II din Legea nr. 204 din 28 decembrie 1999 pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 94/1992 (publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 30 decembrie 1999), <>Legea nr. 94/1992 a fost republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 din 16 martie 2000, dându-se articolelor o noua numerotare. Astfel art. 109 alin. (1) a devenit art. 110 alin. (1), iar art. 115 lit. a) a devenit art. 116 lit. a). De aceea, având în vedere ca sesizarea Curţii a fost facuta anterior republicarii <>Legii nr. 94/1992 , Curtea urmeazã sa se pronunţe asupra dispoziţiilor art. 110 alin. (1) şi ale art. 116 lit. a), al cãror conţinut este urmãtorul:
- Art. 110 alin. (1): "Procurorul general financiar şi procurorii financiari sunt numiţi pe termen de 6 ani prin decret al Preşedintelui României, la propunerea plenului Curţii de Conturi.";
- Art. 116 lit. a): "Mandatul de membru al Curţii de Conturi, de judecãtor şi de procuror financiar înceteazã:
a) la expirarea termenului pentru care a fost numit sau în caz de demisie, de pierdere a drepturilor electorale, de excludere de drept ori de deces;".
Textele constituţionale invocate sunt urmãtoarele:
- Art. 130: "(1) În activitatea judiciarã, Ministerul Public reprezintã interesele generale ale societãţii şi apara ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertãţile cetãţenilor.
(2) Ministerul Public îşi exercita atribuţiile prin procurori constituiţi în parchete, în condiţiile legii."
- Art. 131: "(1) Procurorii îşi desfãşoarã activitatea potrivit principiului legalitãţii, imparţialitãţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei.
(2) Funcţia de procuror este incompatibilã cu orice alta funcţie publica sau privatã, cu excepţia funcţiilor didactice din învãţãmântul superior.";
- Art. 139: "(1) Curtea de Conturi exercita controlul asupra modului de formare, de administrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public. În condiţiile legii, Curtea exercita şi atribuţii jurisdicţionale.
(2) Curtea de Conturi prezintã anual Parlamentului un raport asupra conturilor de gestiune ale bugetului public naţional din exerciţiul bugetar expirat, cuprinzând şi neregulile constatate.
(3) La cererea Camerei Deputaţilor sau a Senatului, Curtea de Conturi controleazã modul de gestionare a resurselor publice şi raporteazã despre cele constatate.
(4) Membrii Curţii de Conturi, numiţi de Parlament, sunt independenţi şi inamovibili, potrivit legii. Ei sunt supuşi incompatibilitãţilor prevãzute de lege pentru judecãtori."
Autorul exceptiei considera ca dispoziţiile criticate din <>Legea nr. 94/1992 , republicatã, contravin prevederilor constituţionale ale art. 130, 131 şi 139 menţionate, întrucât aceste prevederi sunt singurele care se referã la activitatea procurorilor. Astfel fiind, în opinia sa toţi procurorii, indiferent unde îşi desfãşoarã activitatea, "nu pot avea decât o unica subordonare fata de procurorul general de pe lângã Curtea Suprema de Justiţie şi sub autoritatea ministrului justiţiei".
Examinând susţinerile autorului exceptiei de neconstituţionalitate, Curtea Constituţionalã retine ca prin Decizia Plenului nr. II din 15 februarie 1995, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 47 din 13 martie 1995, s-a statuat ca instanţele Curţii de Conturi nu sunt instanţe judecãtoreşti, acestea neinfaptuind justiţia, deoarece art. 139 din Constituţie prevede la alin. (1) ca, în condiţiile legii, Curtea de Conturi exercita şi atribuţii jurisdicţionale. În acelaşi sens este şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 64 din 2 iunie 1994, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 177 din 12 iulie 1994, prin care s-a statuat ca activitatea de jurisdicţie a instanţelor Curţii de Conturi este aceea a unui organ de jurisdicţie administrativã.
Întrucât instanţele Curţii de Conturi nu fac parte din sistemul autoritãţii judecãtoreşti procurorii financiari nu pot fi incluşi în sfera Ministerului Public. Atribuţiile acestora sunt diferite de atribuţiile procurorilor din justiţie. Subordonarea ierarhica este, tot astfel, diferita, nefiind de conceput ca un organ dintr-un sistem sa se subordoneze organelor dintr-un alt sistem.
Împrejurarea ca textele constituţionale se referã numai la procurorii din sistemul autoritãţii judecãtoreşti nu poate conduce la concluzia ca, de vreme ce ulterior <>Legea nr. 94/1992 a creat şi o alta categorie de procurori - la care Constituţia nu se referã atunci când reglementeazã Curtea de Conturi -, aceşti din urma procurori fac parte în mod necesar din organizarea la care Legea fundamentalã a înţeles sa se refere.
Asadar consideratiile dezvoltate de autorul exceptiei în sprijinul acesteia nu pot fi reţinute.
Pentru motivele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c) şi al <>art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 110 alin. (1) şi ale <>art. 116 lit. a) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicatã, excepţie ridicatã de Gheorghe Popescu în Dosarul nr. 1.590/1999 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia de contencios administrativ.
Definitiva şi obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publica din data de 16 ianuarie 2001.
PREŞEDINTELE
CURŢII CONSTITUŢIONALE,
LUCIAN MIHAI
Magistrat-asistent,
Maria Bratu
---------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
