Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 9 din 14 ianuarie 2003 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 26 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 70/1994 privind impozitul pe profit, precum si ale art. 21 din Ordonanta Guvernului nr. 70/1997 privind controlul fiscal, aprobata cu modificari prin Legea nr. 64/1999 , cu modificarile si completarile ulterioare
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 161 din 13 martie 2003
Nicolae Popa - preşedinte
Costica Bulai - judecãtor
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Lucian Stangu - judecãtor
Şerban Viorel Stanoiu - judecãtor
Ioan Vida - judecãtor
Aurelia Popa - procuror
Ioana Marilena Chiva - magistrat-asistent
Pe rol se afla soluţionarea exceptiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 26 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 70/1994 privind impozitul pe profit, precum şi ale <>art. 21 din Ordonanta Guvernului nr. 70/1997 privind controlul fiscal, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Ascon" - S.R.L. din Galaţi în Dosarul nr. 1.061/2002 al Curţii de Apel Galaţi - Secţia comercialã şi de contencios administrativ.
La apelul nominal se constata lipsa pãrţilor, fata de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Reprezentantul Ministerului Public solicita respingerea exceptiei de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiatã, apreciind ca instituirea de cãtre legiuitor a unor reguli speciale de prescripţie nu echivaleaza cu încãlcarea vreunei dispoziţii constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constata urmãtoarele:
Prin Încheierea din 19 august 2002, pronunţatã în Dosarul nr. 1.061/2002, Curtea de Apel Galaţi - Secţia comercialã şi de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 26 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 70/1994 privind impozitul pe profit, precum şi ale <>art. 21 din Ordonanta Guvernului nr. 70/1997 privind controlul fiscal, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Ascon" - S.R.L. într-o cauza administrativã.
În motivarea exceptiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine ca dispoziţiile criticate instituie o discriminare favorabilã proprietãţii statului în raport cu proprietatea privatã aparţinând celorlalte subiecte de drepturi, deoarece prevãd un termen de prescripţie de 5 ani pentru creanţele bugetare, pe când prin <>Decretul nr. 167/1958 se instituie un termen general de prescripţie de 3 ani. Prin aceste dispoziţii se incalca şi regimul proprietãţii private, care este ocrotitã de lege în mod egal, indiferent de titular. De asemenea, autorul exceptiei invoca jurisprudenta Curţii Constituţionale, care, prin Decizia nr. 72/1994, a stabilit ca diferentierea, prin <>Decretul nr. 167/1958 , a termenelor de prescripţie în funcţie de titularii de drepturi este neconstitutionala, contravenind dispoziţiilor art. 41 alin. (2) din Constituţie, care prevãd ca proprietatea privatã este ocrotitã de lege în mod egal, indiferent de titular.
Curtea de Apel Galaţi - Secţia comercialã şi de contencios administrativ apreciazã ca excepţia este neîntemeiatã, deoarece, obligaţia bugetarã fiind distinctã de obligaţia civilã, regimul lor juridic este, de asemenea, diferit, iar termenul de prescripţie în materie fiscalã presupune existenta unui raport juridic specific dreptului fiscal şi nu poate fi supus normelor privitoare la prescripţia extinctiva ce decurge din raporturi juridice civile sau comerciale. Totodatã, prescripţia reglementatã în materie fiscalã priveşte dreptul statului de a executa silit creanţele bugetare, în timp ce prescripţia reglementatã de <>Decretul nr. 167/1958 priveşte dreptul la acţiune.
Potrivit dispoziţiilor <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor doua Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstituţionalitate ridicate. De asemenea, potrivit dispoziţiilor <>art. 18^1 din Legea nr. 35/1997 , cu modificãrile ulterioare, s-a solicitat şi punctul de vedere al instituţiei Avocatul Poporului.
Preşedintele Camerei Deputaţilor apreciazã ca excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, întrucât, potrivit art. 53 alin. (1) din Constituţie, impozitele şi taxele reprezintã o obligaţie la cheltuielile publice, constituindu-se în obligaţie bugetarã distinctã de obligaţia civilã, iar regimul lor juridic se impune a fi diferit.
Guvernul apreciazã ca excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 21 din Ordonanta Guvernului nr. 70/1997 este neîntemeiatã, deoarece obligaţiile bugetare se situeaza în sfera interesului public şi, pe cale de consecinta, termenul special de prescripţie pentru realizarea creanţelor bugetare este avut în vedere tocmai pentru atingerea scopului interesului public. Totodatã, arata ca, potrivit art. 41 alin. (1) din Constituţie, conţinutul şi limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege, în cazul de fata, de <>Ordonanta Guvernului nr. 70/1997 , iar, potrivit art. 134 din Constituţie, statul este obligat sa asigure activitatea economicã, financiarã şi valutarã. Cu privire la dispoziţiile <>art. 26 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 70/1994 , Guvernul arata ca acestea au fost abrogate în mod expres, începând cu data de 1 iulie 2002, prin <>Legea nr. 414/2002 privind impozitul pe profit.
Avocatul Poporului considera excepţia de neconstituţionalitate neîntemeiatã, deoarece instituirea unui termen de prescripţie de 5 ani în materie fiscalã, mai mare decât termenul de 3 ani ce reprezintã regula de drept comun, potrivit <>Decretului nr. 167/1958 , nu contravine dispoziţiilor constituţionale, cu atât mai mult cu cat, potrivit art. 134 alin. (2) din Constituţie, statul poate sa ia anumite mãsuri pentru asigurarea surselor sale bugetare. În ceea ce priveşte Decizia Curţii Constituţionale nr. 72/1994, precizeazã ca aceasta se referã la <>art. 3 alin. 1 din Decretul nr. 167/1958 şi nu la termenul de prescripţie din domeniul fiscal, care nu poate fi supus normelor privitoare la raporturile civile sau comerciale.
Preşedintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere asupra exceptiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al preşedintelui Camerei Deputaţilor, al Guvernului şi al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , retine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competenta, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi celor ale art. 1 alin. (1), ale <>art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sa soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul exceptiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 26 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 70 din 29 august 1994 privind impozitul pe profit, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 40 din 12 martie 1997, precum şi dispoziţiile <>art. 21 din Ordonanta Guvernului nr. 70 din 28 august 1997 privind controlul fiscal (publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 227 din 30 august 1997), aprobatã cu modificãri prin <>Legea nr. 64/1999 (publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 168 din 21 aprilie 1999), astfel cum au fost modificate prin <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 113/1999 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 315 din 30 iunie 1999, având urmãtorul conţinut:
- <>Art. 26 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 70/1994 : "Termenul de prescripţie pentru stabilirea impozitelor prevãzute de prezenta ordonanta este de 5 ani de la data la care a expirat termenul de depunere a declaraţiei de impunere.";
- <>Art. 21 din Ordonanta Guvernului nr. 70/1997 : "Dreptul organelor de control fiscal sau, dupã caz, al serviciilor de specialitate ale autoritãţilor administraţiei publice locale de a stabili diferenţe de impozite şi majorãri de întârziere pentru neplata în termen a acestora, precum şi de a constata contravenţii şi a aplica amenzi şi penalitãţi pentru faptele ale cãror constatare şi sancţionare sunt, potrivit legii, de competenta organelor de control fiscal sau, dupã caz, a serviciilor de specialitate ale autoritãţilor administraţiei publice locale, pentru o perioada impozabilã, se prescrie dupã cum urmeazã:
a) în termen de 5 ani de la data la care a expirat termenul de depunere a declaraţiei pentru perioada respectiva;
b) în termen de 5 ani de la data ultimului termen legal de plata a impozitului, în cazul în care legea nu prevede obligaţia depunerii declaraţiei;
c) în termen de 5 ani de la data comunicãrii, cãtre contribuabil, a impozitului stabilit de organele fiscale sau, dupã caz, de serviciile de specialitate ale autoritãţilor administraţiei publice locale în condiţiile prevãzute de lege."
În susţinerea exceptiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia apreciazã ca prin dispoziţiile legale criticate sunt incalcate urmãtoarele prevederi constituţionale:
- Art. 41 alin. (2): "Proprietatea privatã este ocrotitã în mod egal de lege, indiferent de titular. Cetãţenii strãini şi apatrizii nu pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor.";
- Art. 135: "(1) Statul ocroteşte proprietatea.
(2) Proprietatea este publica sau privatã.
(3) Proprietatea publica aparţine statului sau unitãţilor administrativ-teritoriale.
(4) Bogãţiile de orice natura ale subsolului, cãile de comunicaţie, spaţiul aerian, apele cu potenţial energetic valorificabil şi acelea ce pot fi folosite în interes public, plajele, marea teritorialã, resursele naturale ale zonei economice şi ale platoului continental, precum şi alte bunuri stabilite de lege, fac obiectul exclusiv al proprietãţii publice.
(5) Bunurile proprietate publica sunt inalienabile. În condiţiile legii, ele pot fi date în administrare regiilor autonome ori instituţiilor publice sau pot fi concesionate ori închiriate.
(6) Proprietatea privatã este, în condiţiile legii, inviolabilã."
I. Examinând excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 26 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 70/1994 , Curtea constata ca aceasta a fost abrogatã în mod expres prin <>art. 36 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 414 din 26 iunie 2002 privind impozitul pe profit, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 456 din 27 iunie 2002, care a intrat în vigoare la data de 1 iulie 2002, dispoziţiile criticate nefiind preluate în noua reglementare a impozitului pe profit.
Având în vedere ca aceste dispoziţii au fost abrogate anterior sesizãrii Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate şi ca, potrivit <>art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, "Curtea Constituţionalã decide asupra excepţiilor ridicate în fata instanţelor judecãtoreşti privind neconstituţionalitatea [...] unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanta în vigoare [...]", Curtea urmeazã sa respingã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 26 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 70/1994 , ca fiind inadmisibila.
II. Cu privire la dispoziţiile <>art. 21 din Ordonanta Guvernului nr. 70/1997 , Curtea constata ca acestea instituie, pentru anumite creanţe bugetare, un termen de prescripţie de 5 ani, ceea ce, în opinia autorului exceptiei, ar contraveni protecţiei proprietãţii private, consacratã de prevederile constituţionale ale art. 41 alin. (2).
Curtea retine ca, spre deosebire de creanţele civile şi comerciale, care izvorãsc din raporturi de drept privat, creanţele bugetare îşi au sorgintea în raporturi de drept public, şi anume în raportul stabilit între stat şi cetãţeni, în virtutea cãruia, potrivit dispoziţiilor art. 53 alin. (1) din Constituţie, "Cetãţenii au obligaţia sa contribuie, prin impozite şi prin taxe, la cheltuielile publice".
Curtea constata ca, potrivit dispoziţiilor art. 134 alin. (2) lit. b) din Constituţie, statul are obligaţia sa asigure protejarea intereselor naţionale în activitatea economicã, financiarã şi valutarã. Astfel, reglementarea prin dispoziţiile legale criticate a unui termen de prescripţie de 5 ani, în materie fiscalã, mai lung decât termenul general de prescripţie de 3 ani, stabilit de <>Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripţia extinctiva, nu constituie o mãsura discriminatorie de apãrare a proprietãţii private a statului în raport cu proprietatea privatã a altor titulari, ci o mãsura de apãrare a interesului public, în deplina concordanta cu prevederile constituţionale ale art. 41 alin. (2) şi ale art. 135 referitoare la protecţia proprietãţii private.
În ceea ce priveşte Decizia Curţii Constituţionale nr. 72/1994 (publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 284 din 6 octombrie 1994), invocatã de cãtre autorul exceptiei în susţinerea acesteia, Curtea constata ca aceasta este irelevanta în cauza de fata, întrucât se referã la neconstituţionalitatea dispoziţiilor <>art. 3 alin. 1 din Decretul nr. 167/1958 .
Fata de cele mai sus arãtate, în temeiul dispoziţiilor art. 144 lit. c) şi ale art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi ale art. 13 alin. (1) lit. A.c), ale art. 23 şi ale <>art. 25 alin. (1) şi (4) din Legea nr. 47/1992 , republicatã,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
1. Respinge ca fiind inadmisibila excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 26 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 70/1994 privind impozitul pe profit, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Ascon" - S.R.L. din Galaţi în Dosarul nr. 1.061/2002 al Curţii de Apel Galaţi - Secţia comercialã şi de contencios administrativ.
2. Respinge ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 21 din Ordonanta Guvernului nr. 70/1997 privind controlul fiscal, aprobatã cu modificãri prin <>Legea nr. 64/1999 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, excepţie ridicatã de acelaşi autor în acelaşi dosar.
Definitiva şi obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publica din data de 14 ianuarie 2003.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiva
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
