Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 899 din 6 iulie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 2 lit. b) teza intai din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 604 din 26 august 2010
Augustin Zegrean - preşedinte
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Simona Ricu - procuror
Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 2 lit. b) teza întâi din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securitãţii, excepţie ridicatã de Luca Drãgan în Dosarul nr. 2.575/2/2009 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal. Dosarul a fost repus pe rol, conform celor consemnate în încheierea din 3 iunie 2010.
La apelul nominal rãspund autorul excepţiei, personal şi asistat de avocat Eugen-Sebastian Cudrici, cu împuternicire depusã la dosar, precum şi partea Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii, prin consilier juridic Mihai Ionescu, cu delegaţie depusã la dosar.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele Curţii dã cuvântul apãrãtorului ales al autorului excepţiei.
Acesta susţine, în esenţã, cã dispoziţiile <>art. 2 lit. b) teza întâi din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 contravin dreptului la apãrare, deoarece instituie o nouã categorie de probe, nereglementatã de Codul de procedurã civilã, constând în "relatãri verbale consemnate de lucrãtorii Securitãţii", care nu pot fi contestate în instanţã, de vreme ce nu pot fi calificate nici ca acte administrative, nici ca înscrisuri sub semnãturã privatã şi nici ca probe cu martori. Una dintre caracteristicile unui proces fiind contradictorialitatea, rezultã, în opinia sa, cã persoana calificatã de lege ca fiind "colaborator al securitãţii" doar pe baza acelor "relatãri verbale consemnate de lucrãtorii Securitãţii" nu poate beneficia de aceastã garanţie, deoarece este posibil ca martorii sã nu mai fie în viaţã. În concluzie, solicitã admiterea excepţiei de neconstituţionalitate şi înlãturarea acestei probe.
Reprezentantul legal al pãrţii Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii solicitã respingerea excepţiei de neconstituţionalitate. Pentru aceasta aratã, mai întâi, cã susţinerile de neconstituţionalitate formulate vizeazã oportunitatea legiferãrii, şi nu constituţionalitatea textului legal examinat. Aratã cã pãrţile din proces pot rãsturna prezumţia de veridicitate a acelor consemnãri ce, indubitabil, intrã în categoria înscrisurilor, deoarece, potrivit regulilor de procedurã civilã, instanţa administreazã proba cu martori, cu înscrisuri şi orice considerã util pentru aflarea adevãrului, aşa cum aratã şi actele din dosarul în care s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate. Mai susţine cã relatãrile consemnate de lucrãtorii Securitãţii nu pot fi decât reale, deoarece o denaturare a adevãrului nu ar fi fost în interesul structurilor Securitãţii din acel regim politic, astfel fiind demonstrat eşecul sau incompetenţa acestora în combaterea actelor şi manifestãrilor împotriva regimului comunist. Totodatã, admiterea excepţiei ar bloca aplicarea întregii Ordonanţe de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008, întrucât relatãrile verbale şi rapoartele întocmite de ofiţerii de securitate sunt utilizate nu doar în acţiunile în constatare a calitãţii de colaborator al Securitãţii, dar şi în cele de constatare a calitãţii de lucrãtor al Securitãţii. Depune concluzii scrise.
În replicã, apãrãtorul autorului excepţiei menţioneazã cã instanţa de judecatã nu admite proba cu martori şi cã, în baza interpretãrii şi a redactãrii textului de lege criticat, "înscrisurile" şi, respectiv, "notele şi rapoartele" aparţin unor categorii distincte, astfel cã nu poate fi acceptatã teza potrivit cãreia notele şi rapoartele scrise, precum şi relatãrile verbale consemnate de lucrãtorii Securitãţii se înscriu, sub aspect procedural, în categoria înscrisurilor.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei, arãtând cã, faţã de jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, nu au intervenit elemente noi, care sã justifice modificarea acesteia.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 3 decembrie 2009, pronunţatã în Dosarul nr. 2.575/2/2009, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor "<>art. 2 lit. b) - în parte - din Legea nr. 293/2009 pentru aprobarea <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securitãţii".
Excepţia a fost ridicatã de Luca Drãgan într-o cauzã privind soluţionarea unei acţiuni în constatare.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia solicitã lãmurirea înţelesului sintagmei "relatãri verbale consemnate de lucrãtorii Securitãţii", întâlnitã în art. 2 lit. b) teza întâi din ordonanţa criticatã, şi considerã cã acestor "documente" nu li se poate conferi valoare probantã. În caz contrar, aratã cã sunt încãlcate dreptul la apãrare şi dreptul la un proces echitabil, deoarece persoanei definite ca fiind colaborator al Securitãţii în baza definiţiei legale criticate i se cere sã "facã o probã diabolicã, care este imposibil de fãcut şi în esenţã este o probã negativã, ceea ce dreptul interzice", în sensul de a demonstra lipsa de autenticitate şi veridicitate a unor "note de raport" sau "relatãri verbale" consemnate de un lucrãtor al Securitãţii.
Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal apreciazã cã dispoziţiile de lege criticate nu contravin normelor fundamentale invocate, deoarece "nota de constatare" poate fi cenzuratã de instanţa de contencios administrativ prin formularea acţiunii în constatare şi prin mijloacele procedurale care guverneazã procesul civil.
Potrivit dispoziţiilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţilor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispoziţiile "<>art. 2 lit. b) - în parte - din Legea nr. 293/2009 pentru aprobarea <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securitãţii". În realitate, obiectul acesteia îl formeazã dispoziţiile <>art. 2 lit. b) teza întâi din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securitãţii, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 182 din 10 martie 2008, astfel cum acestea au fost modificate prin pct. 3 al articolului unic din <>Legea nr. 293/2008 (şi nu <>Legea nr. 293/2009 ) pentru aprobarea <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securitãţii, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 800 din 28 noiembrie 2008. Textul de lege criticat are urmãtorul cuprins:
- Art. 2 lit. b): "În înţelesul prezentei ordonanţe de urgenţã, termenii şi expresiile de mai jos au urmãtoarea semnificaţie: b) colaborator al Securitãţii - persoana care a furnizat informaţii, indiferent sub ce formã, precum note şi rapoarte scrise, relatãri verbale consemnate de lucrãtorii Securitãţii, prin care se denunţau activitãţile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist şi care au vizat îngrãdirea drepturilor şi libertãţilor fundamentale ale omului. (...)"
În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, textul de lege criticat contravine dispoziţiilor din Legea fundamentalã cuprinse la art. 24 alin. (1) referitoare la garantarea dreptului la apãrare şi ale art. 53 - Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, privind dreptul la un proces echitabil.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea Constituţionalã constatã urmãtoarele:
În esenţã, autorul excepţiei considerã cã sintagmei "relatãri verbale consemnate de lucrãtorii Securitãţii" din cuprinsul <>art. 2 lit. b) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securitãţii nu i se poate conferi valoare probantã, deoarece i se cere sã demonstreze lipsa de autenticitate şi veridicitate a unor "note de raport" sau "relatãri verbale" consemnate de un lucrãtor al Securitãţii, pe care, însã, este posibil sã nu îl mai poatã chema în instanţã. Aşadar, i se cere "sã facã o probã diabolicã, care este imposibil de fãcut şi în esenţã este o probã negativã, ceea ce dreptul interzice" şi este privat de dreptul la apãrare şi la un proces echitabil, de vreme ce instanţa poate pronunţa o hotãrâre de constatare a calitãţii de colaborator al Securitãţii doar pe baza acestor probe.
Din analiza prevederilor <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 , şi anume a art. 11 alin. (1)-(3), Curtea constatã cã acestea permit instanţei de contencios administrativ ca, în cadrul acţiunii în constatare cu care a fost sesizatã, sã procedeze la cenzurarea "Notei de constatare" şi sã uzeze de toate mijloacele procedurale în cadrul procesului, pentru stabilirea adevãrului. De altfel, o practicã contrarã ar încãlca principiile generale de drept, în temeiul cãrora instanţa de judecatã administreazã dovezi care sã ducã la dezlegarea pricinii şi, în final, la înfãptuirea justiţiei.
Aşadar, într-o acţiune în constatare a calitãţii de colaborator, promovatã de Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii, pârâtul nu trebuie sã îşi demonstreze propria nevinovãţie, revenind instanţei de judecatã obligaţia de a administra tot probatoriul pe baza cãruia sã pronunţe soluţia. Constatarea calitãţii de colaborator al Securitãţii trebuie sã fie rezultatul unei analize minuţioase din partea instanţei asupra întregului material depus de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii şi nu poate fi stabilitã numai pe baza "relatãrilor verbale consemnate de lucrãtorii Securitãţii". În cadrul acestui proces pot fi demonstrate atât faptele pozitive, cât şi faptele negative, acestea din urmã prin dovedirea faptelor pozitive contrare. Aşadar, nu se poate susţine, aşa cum face autorul excepţiei, cã relatãrile verbale consemnate de lucrãtorii Securitãţii au o valoare probantã prestabilitã şi nici cã instanţa pronunţã o hotãrâre exclusiv în baza acestora.
Totodatã, Curtea aratã cã aspectele legate de calificarea mijloacelor de probã sau de stabilirea sensului pe care îl au în cuprinsul legii anumiţi termeni nu este o problemã de constituţionalitate, ci de legiferare, pe de o parte, şi de interpretare şi aplicare a legii de cãtre instanţele judecãtoreşti, pe de altã parte.
În acelaşi timp, Curtea constatã cã atât <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securitãţii, în ansamblul sãu, cât şi unele prevederi ale acesteia au mai fost supuse controlului de constituţionalitate.
Astfel, prin <>Decizia nr. 815 din 19 mai 2009 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 394 din 11 iunie 2009, Curtea Constituţionalã a statuat cã "în condiţiile în care acţiunea în constatarea calitãţii de lucrãtor al Securitãţii este introdusã la o instanţã de judecatã, a cãrei hotãrâre poate fi atacatã cu recurs, dispoziţiile <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 nu sunt de naturã a încãlca dreptul la un proces echitabil şi dreptul la apãrare, pãrţile având, deopotrivã, posibilitatea de a uza de garanţiile prevãzute de legea procesualã civilã pentru a-şi susţine poziţia asupra problemelor de fapt şi de drept.
Mai mult, deoarece, potrivit dispoziţiilor art. 1169 din Codul civil, "Cel ce face o propunere înaintea judecãţii trebuie sã o dovedeascã", este asigurat echilibrul procesual al pãrţilor în litigiu, dându-se totodatã expresie principiului aflãrii adevãrului, statuat de art. 129 alin. (5) din Codul de procedurã civilã, potrivit cãruia "Judecãtorii au îndatorirea sã stãruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greşealã privind aflarea adevãrului în cauzã, pe baza stabilirii faptelor şi prin aplicarea corectã a legii, în scopul pronunţãrii unei hotãrâri temeinice şi legale. Ei vor putea ordona administrarea probelor pe care le considerã necesare, chiar dacã pãrţile se împotrivesc".
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu majoritate de voturi,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 2 lit. b) teza întâi din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securitãţii, excepţie ridicatã de Luca Drãgan în Dosarul nr. 2.575/2/2009 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 6 iulie 2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Claudia-Margareta Krupenschi
-------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
