Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 895 din 30 iunie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 12^6 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 95/2002 privind industria de aparare
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 638 din 7 septembrie 2011
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Benke Karoly - magistrat-asistent-şef
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12^6 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 95/2002 privind industria de apãrare, excepţie ridicatã de Radu Constantin în Dosarul nr. 7.039/62/2009 al Curţii de Apel Braşov - Secţia civilã şi pentru cauze cu minori şi de familie, de conflicte de muncã şi asigurãri sociale, care formeazã obiectul Dosarului nr. 3.850D/2010.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Preşedintele dispune a se face apelul şi în dosarele nr. 3.851D/2010 şi nr. 3.987D/2010, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12^6 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 95/2002 privind industria de apãrare, respectiv ale art. 12^6 alin. (1) din aceeaşi ordonanţã de urgenţã, excepţie ridicatã de Sorin Marius Chiţea şi Ion Costache în dosarele nr. 7.029/62/2009 şi nr. 7.030/62/2009 ale Curţii de Apel Braşov - Secţia civilã şi pentru cauze cu minori şi de familie, de conflicte de muncã şi asigurãri sociale.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele sus-menţionate, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor nr. 3.851D/2010 şi nr. 3.987D/2010 la Dosarul nr. 3.850D/2010.
Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu mãsura conexãrii dosarelor.
Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 3.851D/2010 şi nr. 3.987D/2010 la Dosarul nr. 3.850D/2010, care este primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele Curţii acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicitã respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã şi menţinerea jurisprudenţei Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, constatã urmãtoarele:
Prin încheierile din 10 septembrie 2010, pronunţate în Dosarele nr. 7.039/62/2009 şi nr. 7.029/62/2009, Curtea de Apel Braşov - Secţia civilã şi pentru cauze cu minori şi de familie, de conflicte de muncã şi asigurãri sociale a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12^6 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 95/2002 privind industria de apãrare, excepţie ridicatã de Radu Constantin şi Sorin Marius Chiţea în cauze având ca obiect soluţionarea unor litigii de muncã privind personalul din industria de apãrare.
Prin Încheierea din 7 septembrie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 7.030/62/2009, Curtea de Apel Braşov - Secţia civilã şi pentru cauze cu minori şi de familie, de conflicte de muncã şi asigurãri sociale a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12^6 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 95/2002 privind industria de apãrare, excepţie ridicatã de Ion Costache într-o cauzã având ca obiect soluţionarea unui litigiu de muncã privind personalul din industria de apãrare.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se aratã cã dispoziţiile criticate încalcã principiul egalitãţii în drepturi, întrucât condiţioneazã plata unor plãţi compensatorii din partea angajatorului de data încheierii contractului individual de muncã. Mai exact, prevederea în textul actului normativ a dreptului la acordarea acestor prestaţii pecuniare pentru persoanele care au încheiat contractul individual de muncã anterior datei de 1 ianuarie 2004 face ca vechimea în muncã sã nu mai conteze, astfel încât chiar şi persoanele cu o vechime mai micã de 12 luni vor putea beneficia de aceste mãsuri, în timp ce altele, care au o vechime mai mare, dar au fost angajate dupã data menţionatã, nu vor beneficia de plãţi compensatorii.
Totodatã, se aratã cã dispoziţiile legale criticate, prin faptul cã nu iau în considerare vechimea în muncã, creeazã discriminãri şi între salariaţii disponibilizaţi din industria de apãrare şi ceilalţi salariaţi disponibilizaţi ca urmare a concedierilor colective.
Curtea de Apel Braşov - Secţia civilã şi pentru cauze cu minori şi de familie, de conflicte de muncã şi asigurãri sociale considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Avocatul Poporului, în ceea ce priveşte dosarele nr. 3.850D/2010 şi nr. 3.851D/2010, considerã cã dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. În ceea ce priveşte Dosarul nr. 3.987D/2010 nu a comunicat punctul sãu de vedere.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecãtorulraportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate în dosarele Curţii Constituţionale nr. 3.850D/2010 şi nr. 3.851D/2010, astfel cum rezultã din încheierile de sesizare, îl constituie dispoziţiile art. 12^6 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 95/2002 privind industria de apãrare, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 463 din 28 iunie 2002, aprobatã cu modificãri şi completãri prin Legea nr. 44/2003, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 51 din 29 ianuarie 2003. În realitate, ca şi în Dosarul nr. 3.987D/2010, din motivarea excepţiei rezultã cã autorii acesteia criticã numai alineatul (1) al art. 12^6 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 95/2002, text asupra cãruia Curtea, potrivit jurisprudenţei sale, urmeazã sã se pronunţe. Acest text are urmãtorul cuprins:
"(1) Pot beneficia de prevederile prezentei ordonanţe de urgenţã numai persoanele concediate în condiţiile art. 12, care au contracte individuale de muncã pe duratã nedeterminatã încheiate pânã la data de 1 ianuarie 2004".
Autorii excepţiei susţin cã dispoziţiile legale criticate încalcã prevederile constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicatã, Curtea constatã urmãtoarele:
Curtea s-a mai pronunţat asupra textului legal criticat prin prisma unor critici de neconstituţionalitate identice. Spre exemplu, prin Decizia nr. 1.648 din 16 decembrie 2010, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 44 din 18 ianuarie 2011, a statuat cã persoanele aflate în ipoteza Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 116/2006 privind protecţia socialã acordatã persoanelor disponibilizate prin concedieri colective efectuate ca urmare a restructurãrii şi reorganizãrii unor societãţi naţionale, regii autonome, companii naţionale şi societãţi comerciale cu capital majoritar de stat, precum şi a societãţilor comerciale şi regiilor autonome subordonate autoritãţilor administraţiei publice locale, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.042 din 28 decembrie 2006, sunt într-o situaţie diferitã de cea a persoanelor care intrã sub incidenţa reglementãrilor Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 95/2002. Dacã primul act normativ reprezintã cadrul general în materie, cel de-al doilea vizeazã situaţia specificã a personalului din industria de apãrare. Chiar Curtea Europeanã a Drepturilor Omului, spre exemplu, în Hotãrârea din 23 iulie 1968, pronunţatã în Cauza Aspecte privind regimul lingvistic în şcolile belgiene împotriva Belgiei, a statuat cã "statele beneficiazã de o anumitã marjã de apreciere în a decide dacã şi în ce mãsurã diferenţele dintre diversele situaţii similare justificã un tratament juridic diferit, iar scopul acestei marje variazã în funcţie de anumite circumstanţe, domeniu şi context". Având în vedere acest aspect, Curtea a constatat cã legiuitorul a folosit tocmai aceastã marjã de apreciere şi a instituit condiţii speciale pentru obţinerea plãţilor compensatorii în sistemul industriei de apãrare. Întrucât beneficiul acestor plãţi nu era legat de o anumitã vechime în muncã, acordarea plãţilor compensatorii se fãcea în condiţii mai favorabile în industria de apãrare. O atare orientare a fost susţinutã de politica legislativã în materie economico-socialã.
Curtea a mai observat cã alegerea unui criteriu sau altul pentru acordarea unor prestaţii sociale este la libera apreciere a legiuitorului, cu condiţia ca acest criteriu sã nu fie unul aleatoriu şi sã nu încalce drepturile şi principiile consacrate constituţional. Criteriul prevãzut prin dispoziţiile art. 12^6 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 95/2002, introduse prin Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 22/2004 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 95/2002 privind industria de apãrare, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 361 din 26 aprilie 2004, şi anume data angajãrii, a fost ales de cãtre legiuitorul român având în vedere costurile sociale ce urmau sã fie suportate ca urmare a necesitãţii îndeplinirii unor condiţionalitãţi de personal pe care România trebuia sã le realizeze în vederea aderãrii sale la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord; astfel, se constatã cã mãsura criticatã nu este decât una de limitare a efectelor sociale ale îndeplinirii condiţiilor de aderare.
În fine, Curtea a mai reţinut cã prin Legea nr. 118/2010 privind unele mãsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, au fost eliminate toate drepturile cu caracter compensatoriu acordate în caz de concediere colectivã, cu excepţia ajutorului de şomaj, astfel încât persoanele care fac obiectul concedierilor colective, dacã acestea au avut loc dupã intrarea în vigoare a Legii nr. 118/2010, nu mai pot beneficia de prevederile art. 12 lit. a), b) şi d) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 95/2002, indiferent cã au avut sau nu încheiat contractul individual de muncã înainte de 1 ianuarie 2004.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de naturã sã determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, considerentele şi soluţia deciziei amintite îşi pãstreazã valabilitatea şi în cauza de faţã.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12^6 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 95/2002 privind industria de apãrare, excepţie ridicatã de Radu Constantin, Sorin Marius Chiţea şi Ion Costache în dosarele nr. 7.039/62/2009, nr. 7.029/62/2009 şi nr. 7.030/62/2009 ale Curţii de Apel Braşov - Secţia civilã şi pentru cauze cu minori şi de familie, de conflicte de muncã şi asigurãri sociale.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 30 iunie 2011.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent-şef,
Benke Karoly
----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
