Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 895 din 25 octombrie 2012 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 844 din 13 decembrie 2012
Augustin Zegrean - preşedinte
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ştefan Minea - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecăto
Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, excepţie ridicată de Marcel Orzan în Dosarul nr. 12.167/3/2011 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi care face obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1. 017D/2012.
La apelul nominal se prezintă autorul excepţiei, Marcel Orzan, şi partea Petre Panciulescu. Lipsesc celelalte părţi, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că autorul excepţiei a depus la dosar precizări şi completări asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul autorului excepţiei de neconstituţionalitate, care solicită admiterea acesteia. În acest sens, arată că Legea nr. 119/2010 a fost adoptată cu încălcarea dispoziţiilor art. 146 din Constituţie, respectiv înainte de expirarea termenului de două zile prevăzut de art. 15 din Legea nr. 47/1992, precum şi a Regulamentului şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului. De asemenea, susţine că prevederile art. 1 lit. a) şi lit. b) şi art. 9 lit. b) din Legea nr. 119/2010 sunt retroactive şi aduc atingere cuantumului pensiei stabilite în temeiul legislaţiei anterioare, întrucât prevederile de lege criticate se aplică unei situaţii juridice născute anterior şi afectează în chiar substanţa sa dreptul câştigat, ceea ce contravine principiului neretroactivităţii legii.
În fine, autorul excepţiei, insistând asupra faptului că doreşte să îşi redobândească statutul de pensionar militar, susţine că Legea nr. 119/2010 este neconstituţională în ceea ce priveşte recalcularea pensiilor militare conform principiului contributivităţii.
Partea prezentă solicită, de asemenea, admiterea excepţiei de neconstituţionalitate.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, concretizată prin Decizia nr. 435/2012.
Totodată, este menţionată Decizia de inadmisibilitate pronunţată la data de 7 februarie 2012 în cauzele conexate Ana Maria Frimu, Judita Vilma Timar, Edita Tanko, Marta Molnar şi Lucia Gheţu împotriva României, prin care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat că statul român nu a înfrânt dispoziţiile art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţie, sub aspectul transformării pensiilor speciale în pensii în sistemul public, în temeiul Legii nr. 119/2010.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Sentinţa civilă nr. 1.995 din 1 martie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 12.167/3/2011, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, excepţie ridicată de Marcel Orzan într-o cauză având ca obiect o contestaţie formulată împotriva deciziei de pensionare.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că prin deciziile contestate s-a dispus în mod netemeinic şi nelegal, în baza actului normativ criticat, recalcularea pensiilor de care beneficiază, astfel încât s-a produs o diminuare nejustificată a cuantumului acestora şi, implicit, a patrimoniului membrilor de sindicat. Arată că prin recalcularea pensiilor militare se încalcă principiul dreptului câştigat şi previzibilitatea legii, deoarece au avut convingerea că "pe parcursul anilor în care au fost poliţişti activi au câştigat dreptul de a beneficia de sistemul de pensii sub care şi-au desfăşurat activitatea", precum şi de o "pensie care să le asigure un trai decent şi care să compenseze lipsa veniturilor suplimentare şi a vieţii sociale". Aşa fiind, arată că întregul proces de recalculare a pensiilor militare de stat este neconstituţional, iar diminuarea cuantumului pensiei militare de stat nu poate fi acceptată nici măcar cu caracter temporar.
Potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, pensia reprezintă un "bun", intrând astfel în sfera de protecţie a art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, iar afectarea cuantumului pensiei prin recalculare dobândeşte semnificaţia unei încălcări a dreptului de proprietate privată.
În continuare, arată că pensia este un contract social încheiat în momentul pensionării, pentru activităţi anterioare, cuantumul pensiei fiind unul dintre elementele esenţiale ale acestui contract. Dacă statul modifică, în mod unilateral, acest contract şi diminuează cuantumul pensiei, este evident că actul normativ prin care face acest lucru modifică un element esenţial al unui act juridic anterior, deci retroactivează asupra formării elementelor esenţiale ale contractului.
Cu privire la discriminarea creată prin recalcularea pensiilor, consideră că actul normativ criticat instituie o situaţie discriminatorie, pe de o parte, între poliţiştii activi care au avut posibilitatea de a prezenta adeverinţele cu veniturile realizate şi ceilalţi poliţişti care nu au putut prezenta aceste adeverinţe; între poliţişti şi personalul civil, inclusiv cel încadrat în unităţile de poliţie, personalul civil putându-şi valorifica toate veniturile ca urmare a existenţei carnetului de muncă; şi, nu în ultimul rând, între poliţişti şi magistraţi, care, deşi au aceleaşi privaţiuni, beneficiază prin lege de un mod de calcul al pensiei mai favorabil (procent din salariul avut).
Totodată, arată că Legea nr. 119/2010 a fost promulgată de Preşedintele României la data de 29 iunie 2010, cu o zi mai devreme decât data la care legea adoptată a fost semnată de către preşedinţii Camerei Deputaţilor şi Senatului, ceea ce contravine dispoziţiilor constituţionale referitoare la adoptarea şi promulgarea legilor.
Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, iar prevederile Legii nr. 119/2010, prin care s-a dispus recalcularea pensiilor speciale, sunt în acord cu Constituţia.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, susţinerile autorului excepţiei şi părţii prezente, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010.
Autorul excepţiei susţine că actul normativ criticat contravine dispoziţiilor constituţionale ale art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii, art. 16 referitor la egalitatea în drepturi, art. 41 alin. (2) referitor la munca şi protecţia socială a muncii, art. 42 privind interzicerea muncii forţate, art. 44 privind dreptul de proprietate, art. 47 privind nivelul de trai, art. 76 referitor la adoptarea legilor şi a hotărârilor, art. 77 privind promulgarea legii, art. 138 alin. (5), conform căruia "nicio cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanţare", art. 139 alin. (3) potrivit căruia "sumele reprezentând contribuţiile la constituirea unor fonduri se folosesc, în condiţiile legii, numai potrivit destinaţiei acestora" şi art. 146 privind atribuţiile Curţii Constituţionale.
De asemenea, apreciază că prevederile legale criticate aduc atingere şi art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi principiului "drepturilor câştigate".
Trecând la analiza criticilor formulate, Curtea constată că acestea sunt atât de neconstituţionalitate extrinsecă, cât şi de neconstituţionalitate intrinsecă a Legii nr. 119/2010.
Astfel, în ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate extrinsecă a Legii nr. 119/2010, autorul excepţiei susţine că "Preşedintele României a promulgat această lege în data de 29 iunie 2010, cu o zi mai devreme decât data la care legea adoptată a fost semnată de către preşedinţii Camerei Deputaţilor şi Senatului", ceea ce contravine dispoziţiilor art. 76 şi 77 din Constituţie.
Faţă de această susţinere, urmărind derularea procedurii legislative, Curtea constată că Legea nr. 119/2010 a fost adoptată în şedinţa comună a celor două Camere la data de 29 iunie 2010, în temeiul dispoziţiilor art. 114 alin. (3) din Constituţia României, în urma angajării răspunderii Guvernului în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, şi în condiţiile art. 147 alin. (2) din Constituţia României, cu respectarea dispoziţiilor art. 76 alin. (1) din Constituţia României, fiind trimisă Preşedintelui României la aceeaşi dată, când a fost promulgată prin Decretul nr. 604/2010, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010.
De altfel, prin Decizia nr. 661 din 19 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 562 din 8 august 2012, Curtea a reţinut că "promulgarea este un act ulterior adoptării legii şi exterior voinţei emitentului actului, astfel încât eventualele probleme de constituţionalitate în legătură cu acesta nu afectează constituţionalitatea extrinsecă a legii".
Cât priveşte criticile de neconstituţionalitate intrinsecă ale Legii nr. 119/2010, Curtea constată că aspectele invocate de autorul excepţiei au mai constituit obiect al analizei instanţei de contencios constituţional.
În acest sens, sunt, de exemplu, Decizia nr. 210 din 13 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 379 din 6 iunie 2012, Decizia nr. 435 din 3 mai 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 414 din 21 iunie 2012, şi Decizia nr. 705 din 5 iulie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 567 din 9 august 2012, decizii prin care Curtea a statuat că actul normativ criticat nu contravine dispoziţiilor constituţionale şi internaţionale referitoare la dreptul de proprietate şi nici principiului neretroactivităţii legii civile.
În privinţa pretinsei încălcări a dispoziţiilor art. 16 din Constituţie, Curtea a reţinut că "stabilirea stagiilor de cotizare şi a metodologiei de calcul al pensiei pentru diferitele categorii profesionale prevăzute la art. 1 din Legea nr. 119/2010 este de competenţa exclusivă a legiuitorului, care, ţinând cont de particularităţile activităţii desfăşurate de către acestea, reglementează reguli specifice, fapt ce nu constituie o discriminare".
De asemenea, prin Decizia nr. 212 din 13 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 370 din 31 mai 2010, Curtea a apreciat că nu este întemeiată nici critica referitoare la încălcarea art. 47 referitor la dreptul la pensie şi la un nivel de trai decent, şi a constatat că "aceste dispoziţii constituţionale sunt lipsite de relevanţă, întrucât dreptul la pensie vizează pensia obţinută în sistemul general de pensionare, neexistând un drept constituţional la pensie specială, deci la suplimentul financiar acordat de stat".
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, considerentele şi soluţiile deciziilor amintite îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.
Referitor la celelalte norme constituţionale invocate, respectiv art. 42, art. 138 alin. (5) şi art. 139 alin. (3), Curtea constată că acestea sunt lipsite de relevanţă în ceea ce priveşte soluţionarea cauzei.
Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, excepţie ridicată de Marcel Orzan în Dosarul nr. 12.167/3/2011 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 25 octombrie 2012.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Ingrid Alina Tudora
_________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
indisciplinatu
04 Februarie 2013
Executie sumara cu public!!!
Domnii si doamnele de la CCR bat campii, ca de obicei.
Decizie fara nicio argumentare!!! Se comporta inchizitorial, abuziv.Ar merita ...nu mai spun ce, sa nu-i "timoram", saracii de ei!!!
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
