Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 893 din 30 iunie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 11 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de munca si art. 241 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 706 din 6 octombrie 2011
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Benke Karoly - magistrat-asistent-şef
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de muncã şi art. 241 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Schenker Romtrans" - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 1.892/118/2010 al Tribunalului Constanţa - Secţia civilã, care formeazã obiectul Dosarului nr. 3.735D/2010.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Preşedintele dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 3.847D/2010, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de muncã şi art. 241 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Schenker Romtrans" - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 4.651/118/2010 al Tribunalului Constanţa - Secţia civilã.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele sus-menţionate, din oficiu, pune în discuţie conexarea Dosarului nr. 3.847D/2010 la Dosarul nr. 3.735D/2010.
Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu mãsura conexãrii dosarelor.
Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 3.847D/2010 la Dosarul nr. 3.735D/2010, care este primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele Curţii acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care aratã cã dispoziţiile art. 11 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 130/1996 au fost abrogate prin Legea nr. 62/2011, dar soluţia legislativã criticatã a fost preluatã de art. 133 alin. (1) lit. c) al noii legi. Se aratã cã excepţia de neconstituţionalitate ce priveşte acest text este neîntemeiatã, contractul individual trebuind sã respecte cele prevãzute în contractul colectiv de muncã. De asemenea, se susţine cã excepţia de neconstituţionalitate ce vizeazã art. 241 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 53/2003 este inadmisibilã, textul legal criticat nemaifiind în vigoare.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, constatã urmãtoarele:
Prin încheierile din 9 şi 16 iunie 2010, pronunţate în dosarele nr. 1.892/118/2010 şi nr. 4.651/118/2010, Tribunalul Constanţa - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de muncã şi art. 241 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Schenker Romtrans" - S.A. din Bucureşti într-o cauzã având ca obiect drepturi bãneşti.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se aratã cã dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale întrucât contractele colective de muncã încheiate la nivel de ramurã nu pot fi obligatorii faţã de angajatorii din ramura respectivã care nu au participat, prin intermediul organizaţiilor patronale din care fac parte, la negocierea contractului respectiv. În acest fel se neagã dreptul angajatorului de a beneficia de un cadru favorabil pentru valorificarea factorilor de producţie. Astfel, se apreciazã cã numai negocierile colective directe la nivel de unitate ar fi în mãsurã sã asigure un echilibru între aportul economic adus de factorul uman şi remunerarea acestuia.
Tribunalul Constanţa - Secţia civilã apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, în acest sens arãtând cã textele legale criticate sunt o concretizare la nivel legal a dispoziţiilor art. 41 alin. (5) şi art. 135 alin. (2) lit. f) din Constituţie.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul, în Dosarul nr. 3.735D/2010, apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, invocând în acest sens deciziile Curţii Constituţionale nr. 511 din 15 iunie 2006 şi nr. 294 din 22 martie 2007. În Dosarul nr. 3.847D/2010, Guvernul nu a comunicat punctul sãu de vedere.
Avocatul Poporului, în Dosarul nr. 3.847D/2010, aratã cã dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale şi dau expresie art. 41 alin. (5) şi art. 135 alin. (2) lit. f) din Constituţie. În Dosarul nr. 3.735D/2010, Avocatul Poporului nu a comunicat punctul sãu de vedere.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 11 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de muncã, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 184 din 19 mai 1998, şi art. 241 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 5 februarie 2003, care aveau urmãtorul cuprins:
- Art. 11 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 130/1996: "(1) Clauzele contractelor colective de muncã produc efecte, dupã cum urmeazã: [...]
c) pentru toţi salariaţii încadraţi în toate unitãţile din ramura de activitate pentru care s-a încheiat contractul colectiv de muncã.";
- Art. 241 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 53/2003: "(1) Clauzele contractelor colective de muncã produc efecte dupã cum urmeazã: [...]
c) pentru toţi salariaţii încadraţi la toţi angajatorii din ramura de activitate pentru care s-a încheiat contractul colectiv de muncã la acest nivel."
În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 44 alin. (1) privind dreptul de proprietate privatã şi art. 135 alin. (2) lit. a) privind economia, precum şi textului art. 1 din Protocolul adiţional la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale privind protecţia proprietãţii.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicatã, Curtea constatã urmãtoarele:
Ulterior sesizãrii Curţii Constituţionale, Legea nr. 130/1996 a fost abrogatã prin Legea dialogului social nr. 62/2011, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 322 din 10 mai 2011, iar textul criticat din Codul muncii a fost abrogat prin Legea nr. 40/2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 225 din 31 martie 2011. Soluţia legislativã de principiu criticatã din cele douã acte normative nu a mai fost preluatã de noua lege. Actualul art. 133 alin. (1) lit. c) din Legea dialogului social nr. 62/2011 prevede: "(1) Clauzele contractelor colective de muncã produc efecte dupã cum urmeazã: [...]
c) pentru toţi angajaţii încadraţi în unitãţile din sectorul de activitate pentru care s-a încheiat contractul colectiv de muncã şi care fac parte din organizaţiile patronale semnatare ale contractului."
Astfel, pentru ca unui angajator sã îi fie opus un contract colectiv de muncã încheiat la nivelul sectorului de activitate, acesta trebuie sã fi fãcut parte din organizaţia patronalã care a semnat contractul colectiv respectiv. Curtea constatã cã modificarea survenitã este chiar în sensul dorit de autorul excepţiei, însã, raporturilor de muncã aflate în curs pânã la intrarea în vigoare a Legii nr. 62/2011 continuã sã li se aplice prevederile legale criticate, drept pentru care, în lumina Deciziei nr. 766 din 15 iunie 2011*), nepublicatã încã la data pronunţãrii prezentei decizii, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 130/1996 şi art. 241 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 53/2003 urmeazã sã fie analizatã pe fond.
-----------
*) Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011 a fost publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 549 din 3 august 2011.
Astfel, Curtea constatã cã, prin Decizia nr. 380 din 30 septembrie 2004, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.015 din 3 noiembrie 2004, Decizia nr. 511 din 15 iunie 2006, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 609 din 13 iulie 2006, şi Decizia nr. 96 din 5 februarie 2008, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 154 din 28 februarie 2008, a arãtat, de principiu, cã, dând expresie recunoaşterii dreptului pãrţilor raporturilor de muncã la negocierea colectivã a drepturilor şi îndatoririlor izvorâte din aceste raporturi, legislaţia reglementeazã şi condiţiile de negociere şi de încheiere a contractelor colective de muncã, a clauzelor obligatorii ale acestor contracte. Organizaţiile sindicale şi patronale pot fi reprezentative la diverse niveluri în funcţie de numãrul minim, prevãzut de lege, al membrilor lor. Reprezentativitatea acestor organizaţii le îndreptãţeşte sã negocieze şi sã încheie contractele colective de muncã la nivelurile respective, ale cãror clauze, referitoare la drepturile minimale, sã fie obligatorii la încheierea contractelor colective de muncã la niveluri inferioare, indiferent dacã pãrţile acestora s-au asociat, respectiv s-au afiliat ori nu la organizaţiile de la nivelul superior. Contractul colectiv de muncã încheiat la nivel de ramurã constituie izvor de drept (ca şi legea) la încheierea contractelor colective de muncã la nivel de unitate, ceea ce impune respectarea clauzelor referitoare la drepturile minimale. Ca atare, cu aceste obligaţii fireşti, pãrţile au toatã libertatea sã negocieze şi alte clauze, precum şi drepturi superioare.
Aceste considerente sunt mutatis mutandis valabile în demonstrarea constituţionalitãţii atât a dispoziţiilor art. 11 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de muncã, cât şi celor ale art. 241 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de muncã şi art. 241 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Schenker Romtrans" - S.A. din Bucureşti în dosarele nr. 1.892/118/2010 şi nr. 4.651/118/2010 ale Tribunalului Constanţa - Secţia civilã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 30 iunie 2011.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent-şef,
Benke Karoly
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
