Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 893 din 25 octombrie 2012 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor prevazute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 7 din 4 ianuarie 2013
Augustin Zegrean - preşedinte
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ştefan Minea - judecător
Ion Predescu - judecător
Tudorel Toader - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, excepţie ridicată de Sandu Enescu în Dosarul nr. 3.701/116/2011 (nr. vechi 4.289/C/2011) al Tribunalului Călăraşi - Secţia civilă şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 863D/2012.
La apelul nominal, se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 1.174D/2012, având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, ridicată de Rodica Boita în Dosarul nr. 10.929/62/2011 al Curţii de Apel Braşov - Secţia civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, de conflicte de muncă şi asigurări sociale.
La apelul nominal, se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Curtea, având în vedere obiectul identic al excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în Dosarele nr. 863D/2012 şi nr. 1.174D/2012, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor.
Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.
Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.174D/2012 la Dosarul nr. 863D/2012, care este primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:
Prin Încheierea din 15 martie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 3.701/116/2011 (număr vechi 4.289/C/2011), Tribunalul Călăraşi - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor.
Excepţia a fost ridicată de Sandu Enescu cu prilejul soluţionării contestaţiei formulate împotriva deciziei de pensionare.
Prin Încheierea din25 iunie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 10.929/62/2011, Curtea de Apel Braşov - Secţia civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, de conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011.
Excepţia a fost ridicată de Rodica Boita cu prilejul soluţionării recursului declarat împotriva Sentinţei civile nr. 1.658/As din 15 decembrie 2011, pronunţată de Tribunalul Braşov în Dosarul nr. 10.929/62/2011.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia formulează, în esenţă, următoarele critici:
1. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 a fost emisă cu încălcarea prevederilor art. 115 alin. (4) din Constituţie, situaţiile care au fost invocate în nota de fundamentare a acesteia neexistând în realitate. Astfel, arată că nu a existat niciun obstacol în stabilirea corectă a pensiei potrivit principiului contributivităţii, o astfel de situaţie regăsindu-se numai în ceea ce priveşte persoanele prevăzute la art. 1 lit. a) şi b) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor.
2. Prin reglementarea pe calea unei ordonanţe de urgenţă a Guvernului a unor norme de aplicare a Legii nr. 119/2010 se încalcă dispoziţiile constituţionale care consacră principiul separaţiei puterilor în stat, precum şi cele referitoare la condiţiile de adoptare a ordonanţelor de urgenţă. În acest sens, arată că "emiterea de către legislativ, chiar pe calea mediată a delegării legislative, prevăzută de art. 115 alin. (4) din Constituţia României, a unei legi într-un domeniu ce ţine de atributul constituţional al executivului înseamnă [...] o imixtiune neconstituţională în activitatea altei puteri a statului ce excedează raporturile parlamentului cu executivul [...]".
3. Prin stabilirea unor norme derogatorii de la dispoziţiile Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice în cuprinsul anexei la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 sunt încălcate prevederile art. 57 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, prevederi care reglementează strict şi limitativ conţinutul anexelor, precum şi prevederile art. 63 din aceeaşi lege, care reglementează modul în care trebuie formulate derogările. În sprijinul celor arătate invocă Decizia nr. 942/2011 a Curţii Constituţionale.
4. Arată că pensia de serviciu reprezintă un "bun" potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, iar reducerea semnificativă a acesteia constituie o ingerinţă care afectează dreptul de proprietate în substanţa sa. Totodată, nu a fost păstrat un just echilibru între exigenţele interesului general şi imperativul salvării drepturilor fundamentale. În acest sens, invocă cele reţinute de Curtea de la Strasbourg prin Hotărârea din 26 noiembrie 2002, pronunţată în cauza Buchen contra Cehiei, Hotărârea din 23 septembrie 1982, pronunţată în cauza Sporrong şi Lonnroth contra Suediei, Hotărârea din 19 decembrie1989, pronunţată în cauza Mellacher şi alţii contra Austriei şi Hotărârea din 21 februarie 1986, pronunţată în cauza James şi alţii contra Marii Britanii.
5. Prevederile actului normativ criticat aduc atingere unor "drepturi dobândite", înfrângându-se astfel valorile protejate prin ordinea juridică comunitară ( Directiva 93/98/CEE a Consiliului din 29 octombrie 1993 privind armonizarea duratei de protecţie a dreptului de autor şi a anumitor drepturi conexe şi Directiva 2006/116/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind durata de protecţie a dreptului de autor şi a anumitor drepturi conexe).
6. În măsura în care dispoziţiile actului normativ criticat se aplică din oficiu, iar nu la cerere, persoanelor cărora li s-au admis contestaţiile formulate împotriva deciziei de recalculare a pensiei în temeiul Legii nr. 119/2010 printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă, este încălcat dreptul de acces liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil.
7. Dispoziţiile de lege criticate sunt discriminatorii, întrucât au fost instituite reguli diferite de recalculare a pensiilor de serviciu diverselor categorii de persoane beneficiare ale acestor pensii.
Tribunalul Călăraşi - Secţia civilă consideră că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată, emiterea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 fiind în acord cu prevederile art. 115 alin. (4) din Constituţie.
Curtea de Apel Braşov - Secţia civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, de conflicte de muncă şi asigurări sociale consideră că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată.
În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată. În acest sens, arată că lipsa identificării documentelor necesare dovedirii în totalitate a veniturilor în cadrul procesului de recalculare, impactul negativ al acestei situaţii asupra valorificării dreptului la pensie al beneficiarilor Legii nr. 119/2010, prevăzuţi la art. 1 lit. c)-h), necesitatea stabilirii unei etapizări a procesului de revizuire a cuantumului pensiilor cu respectarea principiului contributivităţii în scopul de a nu sancţiona persoanele care, fără a avea vreo culpă, nu au reuşit în intervalul iniţial pus la dispoziţie de legiuitor prin Legea nr. 119/2010 să identifice documentele doveditoare ale veniturilor realizate pe parcursul întregii cariere, toate acestea sunt împrejurări care relevă existenţa unei situaţii extraordinare pentru a cărei soluţionare se impuneau măsuri urgente. În ceea ce priveşte criticile de neconstituţionalitate intrinsecă, consideră că acestea privesc, în realitate, dispoziţiile Legii nr. 119/2010, asupra cărora Curtea Constituţională s-a pronunţat prin Deciziile nr. 871/2010 şi nr. 1.237/2010.
Avocatul Poporului consideră că prevederile de lege criticate sunt constituţionale.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele de vedere solicitate asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 457 din 30 iunie 2011.
Autorii excepţiei de neconstituţionalitate consideră că dispoziţiile acestui act normativ contravin următoarelor texte din Constituţie: art. 1 alin. (4) şi (5) privind principiul separaţiei puterilor în stat şi obligaţia respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, art. 15 alin. (2) referitor la principiul neretroactivităţii legii civile, art. 16 privind egalitatea în drepturi a cetăţenilor, art. 21 privind dreptul de acces liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, art. 73 alin. (1) privind atribuţiile Parlamentului, art. 108 alin. (1) şi (2) referitor la actele emise de Guvern şi art. 115 alin. (4) privind condiţiile emiterii ordonanţelor de urgenţă. De asemenea, invocă încălcarea art. 1 din primul Protocol la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine următoarele:
1. Prin Decizia nr. 214 din 13 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 370 din 31 mai 2012, Curtea a reţinut că "în preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011, existenţa unei situaţii extraordinare este motivată de Guvern prin trei elemente interdependente, consecinţe ale intrării în vigoare a dispoziţiilor Legii nr. 119/2010, şi anume: lipsa identificării documentelor necesare dovedirii în totalitate a veniturilor în cadrul procesului de recalculare, impactul negativ al acestei situaţii asupra valorificării dreptului la pensie al beneficiarilor acestei legi, precum şi necesitatea stabilirii unei etapizări a procesului de revizuire a cuantumului pensiilor, cu respectarea principiului contributivităţii şi egalităţii, în scopul stabilirii în mod just şi echitabil a drepturilor de pensie, astfel încât persoanele îndreptăţite să aibă posibilitatea să identifice şi să depună la casele teritoriale de pensii toate documentele doveditoare ale veniturilor realizate pe parcursul întregii activităţi profesionale.
Prin urmare, având în vedere împrejurarea că, prin aplicarea metodologiei de recalculare a categoriilor de pensii de serviciu instituite prin Hotărârea Guvernului nr. 737/2010, emisă în aplicarea Legii nr. 119/2010, în practică, s-a ajuns la emiterea unor decizii de stabilire a cuantumului pensiilor neconforme cu situaţia veniturilor realizate pe parcursul vieţii profesionale a destinatarilor măsurilor de recalculare, precum şi faptul că era necesară remedierea acestei situaţii într-un termen cât mai scurt, pentru a se asigura valorificarea în mod just şi în conformitate cu principiul contributivităţii a drepturilor de pensie a unor largi categorii socioprofesionale, Curtea constată că această împrejurare avea natura unei situaţii extraordinare.
Cât priveşte condiţia ca situaţia extraordinară să impună, totodată, o intervenţie legislativă urgentă, Curtea constată că adoptarea măsurilor în cauză printr-o ordonanţă de urgenţă a fost modalitatea cea mai rapidă şi eficientă pentru a pune la adăpost drepturile constituţionale ocrotite prin art. 47 din Constituţie şi pentru a evita încălcarea lor. (În acelaşi sens este şi Decizia nr. 919 din 6 iulie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 15 iulie 2011.)"
În prezenta cauză însă autorii excepţiei arată că, în realitate, nu a existat niciun obstacol în stabilirea corectă a pensiei potrivit principiului contributivităţii, o astfel de situaţie regăsindu-se numai în ceea ce priveşte persoanele prevăzute la art. 1 lit. a) şi b) din Legea nr. 119/2010.
Curtea apreciază că această susţinere este lipsită de temei. În acest sens, reţine că Hotărârea Guvernului nr. 737/2010 privind metodologia de recalculare a categoriilor de pensii de serviciu prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 528 din 29 iulie 2010, stabilea în art. 5 alin. (1) că "Recalcularea pensiilor de serviciu, prin determinarea punctajului mediu anual în sistemul public, se face pe baza documentelor existente în dosarele de pensii", iar în alin. (4) al aceluiaşi articol prevedea că "La determinarea punctajului mediu anual se valorifică numai perioadele realizate până la data stabilirii sau, după caz, a recalculării pensiei de serviciu în baza legii speciale." Din contră, art. 1 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 dă dreptul beneficiarului pensiei să depună noi acte doveditoare din care rezultă alte date şi elemente decât cele existente la dosarul de pensie şi care să fie avute în vedere la stabilirea stagiului de cotizare şi a punctajului mediu anual. De asemenea, actul normativ analizat cuprinde într-o reglementare completă şi unitară întreaga procedură de revizuire a pensiilor, astfel că sunt evitate erorile de interpretare şi aplicare a legii, semnalate, de altfel, şi de instanţele de judecată, aşa cum se arată în nota de fundamentare a acestei ordonanţe.
Prin urmare, având în vedere necesitatea stabilirii cât mai corecte a dreptului la pensie, Curtea apreciază că intervenţia legislativă delegată a Guvernului pe calea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 a fost justificată, iar cele constatate prin Decizia nr. 214/2012 îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.
2. Tot în cuprinsul Deciziei nr. 214/2012, Curtea a răspuns criticilor referitoare la încălcarea principiului separaţiei puterilor în stat reţinând, în esenţă, că reglementările actului normativ criticat au în vedere "o nouă procedură de rec alculare a pensiilor, distinctă şi ulterioară celei realizate prin Legea nr. 119/2010, fără a afecta cuantumul pensiilor cuvenit în urma recalculării în baza metodologiei reglementate prin Hotărârea Guvernului nr. 737/2010." În acest sens, Curtea a invocat dispoziţiile art. 3 din ordonanţa de urgenţă criticată, potrivit cărora: "Plata drepturilor restante, constând în diferenţa dintre cuantumul cuvenit al pensiei rezultat în urma recalculării şi cel obţinut în urma revizuirii, pentru perioada de la data de 1 septembrie 2010 şi până la data revizuirii potrivit prezentei ordonanţe de urgenţă, se va realiza în termenele prevăzute la art. 1 alin. (1), (4) şi (5), după caz."
Prin urmare, Curtea a considerat că, deşi reglementează aspecte care privesc procedura de revizuire a pensiei, aspecte de ordin tehnic, este lipsită de temei susţinerea conform căreia materia reflectată în actul normativ criticat ar ţine de domeniul legislaţiei secundare.
De altfel, a amintit faptul că şi legile reglementând sistemul public de pensii, respectiv Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, şi, ulterior, Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, conţin unele prevederi tehnice care pun în aplicare principiile care stau la baza modului de calcul al pensiilor.
3. Prin aceeaşi decizie, Curtea, analizând critica de neconstituţionalitate vizând încălcarea dispoziţiilor art. 1 alin. (5) din Constituţie, a reţinut că autorii excepţiei se refereau, în realitate, la existenţa unei derogări a dispoziţiilor art. 21 din Metodologia de calcul privind revizuirea pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, anexă la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011, faţă de prevederile art. 149-151 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, iar nu faţă de înseşi dispoziţiile ordonanţei.
O astfel de situaţie se constată şi în cauza de faţă.
Or, prin Decizia nr. 214/2012, Curtea a arătat că "prevederile art. 57 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, urmăresc circumscrierea dispoziţiilor cuprinse în anexele unui act normativ la temeiul-cadru din acest act, iar nu la dispoziţiile altor acte normative."
4. Referitor la criticile privind încălcarea dreptului de proprietate şi a principiului neretroactivităţii legii civile, Curtea constată că se referă, în realitate, la dispoziţiile Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, acestea fiind cele care au dispus recalcularea pensiilor de serviciu potrivit principiului contributivităţii, cu excluderea părţii necontributive a pensiei.
Asupra conformităţii dispoziţiilor Legii nr. 119/2010 cu art. 44 şi art. 15 alin. (2) din Constituţie, Curtea s-a pronunţat prin Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010.
De altfel, cele reţinute de Curtea Constituţională au fost confirmate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului prin Hotărârea din 15 mai 2012, pronunţată în cauza "Abăluţă şi alţii contra României" paragrafele 13-20.
În cauza de faţă însă Curtea apreciază că nu pot fi reţinute criticile de neconstituţionalitate raportate la art. 44 şi art. 15 alin. (2) din Constituţie, întrucât nu vizează reglementarea ce face obiect al excepţiei de neconstituţionalitate.
5. În ceea ce priveşte critica potrivit căreia aplicarea dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 ar duce la încălcarea dreptului de acces liber la justiţie şi a dreptului la un proces echitabil, Curtea constată că sunt avute în vedere hotărârile judecătoreşti pronunţate în legătură cu aplicarea Hotărârii Guvernului nr. 737/2010, în special acelea care au avut ca efect blocarea aplicării acestui act normativ, prin anularea sa.
Or, prin Decizia nr. 214/2012 Curtea a reţinut că dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 nu fac trimitere şi nici nu urmăresc anularea ori lipsirea de efect a hotă rârilor judecătoreşti amintite. Acestea îşi păstrează valabilitatea cât priveşte aplicarea Legii nr. 119/2010, aşa cum a fost reglementată de Hotărârea Guvernului nr. 737/2010.
Actul normativ criticat instituie însă o nouă procedură administrativă de calcul al pensiei, ce trebuie văzută ca o etapă distinctă, ulterioară recalculării. Prin urmare, Guvernul nu a intervenit pe cale legislativă pentru lipsirea de efect a unor hotărâri judecătoreşti, ci a instituit o nouă procedură ce a urmărit stabilirea cât mai echitabilă şi justă a pensiilor persoanelor menţionate în dispoziţiile art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010.
6. Cât priveşte critica referitoare la încălcarea principiului egalităţii în drepturi a cetăţenilor, Curtea, prin Decizia nr. 1.587 din 13 decembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 81 din 1 februarie 2012, a arătat, în esenţă, că instituirea unor tratamente juridice diferite poate fi justificată de existenţa unor situaţii obiectiv diferite, iar că, în stabilirea diferitelor cerinţe de calcul al pensiei, o importanţă semnificativă o au condiţiile specifice în care diversele categorii socioprofesionale şi-au desfăşurat activitatea. Astfel, dispoziţiile mai favorabile aplicabile cadrelor militare în activitate, soldaţilor şi gradaţilor voluntari, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor, din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale, sub aspectul acordării dreptului la pensie, sunt justificate de natura activităţii desfăşurate, care creează condiţiile unei uzuri corporale accentuate prin expunere la pericole de vătămare corporală şi chiar de ameninţare a vieţii.
În ceea ce priveşte tratamentul juridic diferit aplicat magistraţilor, Curtea, prin Decizia nr. 873 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, a arătat că acesta este justificat de statutul constituţional al magistraţilor - statut dezvoltat prin lege organică şi care cuprinde o serie de incompatibilităţi şi interdicţii, precum şi responsabilităţile şi riscurile pe care le implică exercitarea acestor profesii -, care impune acordarea pensiei de serviciu ca o componentă a independenţei justiţiei, garanţie a statului de drept, prevăzut de art. 1 alin. (3) din Legea fundamentală.
Având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, considerentele şi soluţia deciziilor amintite îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, excepţie ridicată de Sandu Enescu în Dosarul nr. 3.701/116/2011 (nr. vechi 4.289/C/2011) al Tribunalului Călăraşi - Secţia civilă şi de Rodica Boita în Dosarul nr. 10.929/62/2011 al Curţii de Apel Braşov - Secţia civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, de conflicte de muncă şi asigurări sociale.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 25 octombrie 2012.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
