Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 887 din 16 iunie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1.200 si 1.201 din Codul civil, precum si ale art. 129 alin. 5, art. 137, 167, 168, 172 si 173 din Codul de procedura civila
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 536 din 3 august 2009
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Carmen-Cãtãlina Gliga - procuror
Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1.200 şi 1.201 din Codul civil, precum şi ale art. 129 alin. 5, art. 137, 167, 168, 172 şi 173 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Alcom" - S.A. din Galaţi în Dosarul nr. 3.597/121/2006 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia comercialã.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, invocând jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 20 februarie 2009, pronunţatã în Dosarul nr. 3.597/121/2006, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a sesizat Curtea Constituţionalã pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a art. 1.200 şi 1.201 din Codul civil, precum şi ale art. 129 alin. 5, art. 137, 167, 168, 172 şi 173 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Alcom" - S.A. din Galaţi.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul aratã cã dispoziţiile criticate nu asigurã dreptul la un proces echitabil şi la un recurs efectiv şi imediat în materia respingerii probatoriului. Astfel, în condiţiile în care existã o tendinţã manifestã a instanţelor de judecatã "de a analiza acţiunile numai în raport de dispoziţiile art. 137 din Codul de procedurã civilã, fãrã a uni excepţiile cu fondul", cu toate cã, pentru soluţionarea acestora, este necesarã administrarea de dovezi care trebuie sã fie analizate cu stãruinţã de instanţe, normele procedurale criticate nu întrunesc exigenţele stipulate în art. 16, 21 şi 53 din Constituţie.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, textele de lege criticate fiind în deplinã concordanţã cu prevederile constituţionale invocate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile Codului civil cuprinse în art. 1.200 referitor la prezumţiile legale şi art. 1.201 privind autoritatea de lucru judecat, precum şi dispoziţiile Codului de procedurã civilã cuprinse în art. 129 alin. 5, art.137, 167, 168, 172 şi 173, texte de lege care au urmãtorul conţinut:
- Art. 129 alin. 5: "Judecãtorii au îndatorirea sã stãruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greşealã privind aflarea adevãrului în cauzã, pe baza stabilirii faptelor şi prin aplicarea corectã a legii, în scopul pronunţãrii unei hotãrâri temeinice şi legale. Ei vor putea ordona administrarea probelor pe care le considerã necesare, chiar dacã pãrţile se împotrivesc.";
- Art. 137: "Instanţa se va pronunţa mai întâi asupra excepţiilor de procedurã, precum şi asupra celor de fond care fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii.
Excepţiile nu vor putea fi unite cu fondul decât dacã pentru judecarea lor este nevoie sã se administreze dovezi în legãturã cu dezlegarea în fond a pricinii.";
- Art. 167: "Dovezile se pot încuviinţa numai dacã instanţa socoteşte cã ele pot sã aducã dezlegarea pricinii, afarã de cazul când ar fi primejdie ca ele sã se piardã prin întârziere.
Ele vor fi administrate înainte de începerea dezbaterilor asupra fondului.
Dovada şi dovada contrarie vor fi administrate pe cât cu putinţã în acelaşi timp.
Când dovada cu martori a fost încuviinţatã în condiţiile art. 138, dovada contrarã va fi cerutã sub pedeapsa decãderii în aceeaşi şedinţã, dacã amândouã pãrţile sunt de faţã.
Partea lipsã la încuviinţarea dovezii este obligatã sã cearã dovada contrarie la şedinţa urmãtoare, iar în caz de împiedicare, la prima zi când se înfãţişeazã.";
- Art. 168: "Încheierea prin care se încuviinţeazã dovezile va arãta faptele ce vor trebui dovedite, precum şi mijloacele de dovadã încuviinţate pentru dovedirea lor.
Administrarea dovezilor se va face în ordinea statornicitã de instanţã.
Când o parte renunţã la dovezile ce a propus, cealaltã parte poate sã şi le însuşeascã.";
- Art. 172: "Când partea învedereazã cã partea potrivnicã deţine un înscris privitor la pricinã, instanţa poate ordona înfãţişarea lui.
Cererea de înfãţişare nu poate fi respinsã dacã înscrisul este comun pãrţilor sau dacã însãşi partea potrivnicã s-a referit în judecatã la înscris ori dacã, dupã lege, ea este obligatã sã înfãţişeze înscrisul.";
- Art. 173: "Instanţa va respinge cererea de înfãţişare a înscrisului, în întregime sau în parte, în cazurile:
1. când cuprinsul înscrisului priveşte chestiuni cu totul personale;
2. când înfãţişarea înscrisului ar încãlca îndatorirea de a pãstra secretul;
3. când înfãţişarea ar atrage urmãrirea penalã împotriva pãrţii sau a unei alte persoane, ori ar expune-o dispreţului public."
În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 16, 21 şi 53, precum şi dispoziţiilor art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã, deşi obiectul sesizãrii îl constituie o serie de norme din Codul civil şi Codul de procedurã civilã, autorul excepţiei se limiteazã a motiva doar neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 137 din legea procesualã civilã.
Cu privire la celelalte dispoziţii, Curtea Constituţionalã constatã cã simpla enumerare a textelor de lege, fãrã indicarea prevederilor constituţionale pretins a fi încãlcate, nu poate constitui temei legal pentru efectuarea controlului de constituţionalitate. Curtea nu se poate substitui autorului excepţiei în ceea ce priveşte invocarea unor motive de neconstituţionalitate, întrucât în aceastã manierã ar exercita un control din oficiu, ceea ce excedeazã competenţei sale. Prin urmare, întrucât excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1.200 şi 1.201 din Codul civil, ale art. 129 alin. 5, art. 167, 168, 172 şi 173 din Codul de procedurã civilã nu respectã prevederile <>art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, potrivit cãrora "Sesizãrile trebuie fãcute în formã scrisã şi motivate", urmeazã a fi respinsã ca inadmisibilã.
Referitor la critica de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 137 din Codul de procedurã civilã, Curtea reţine cã s-a pronunţat asupra constituţionalitãţii dispoziţiilor criticate, raportate la prevederile <>art. 16 din Constituţie, prin Decizia nr. 861/2007 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 786 din 20 noiembrie 2007, statuând cã dispoziţiile de procedurã criticate se înscriu în competenţa legiuitorului de a reglementa procedura de judecatã, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie, fãrã a încãlca principiul egalitãţii cetãţenilor în faţa legii. Reglementarea, instituitã pentru o bunã administrare a justiţiei, nu este de naturã sã creeze inegalitate între pãrţile din proces, dispoziţiile analizate aplicându-se fãrã discriminare în toate cazurile şi faţã de toate persoanele vizate de textul legii.
De asemenea, prin <>Decizia nr. 64/1999 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 249 din 2 iunie 1999, Curtea a statuat cã dispoziţiile art. 137 din Codul de procedurã civilã nu contravin art. 21 din Constituţie. Astfel, acestea reglementeazã doar ordinea soluţionãrii excepţiilor în cadrul judecãţii, obligând instanţa de judecatã sã se pronunţe, înainte de a intra în fondul dezbaterilor, asupra excepţiilor de procedurã, precum şi asupra celor de fond, care fac de prisos, în total sau în parte, cercetarea în fond a pricinii. Aceasta pentru a evita o judecatã inutilã sau efectuarea unor acte de procedurã care apoi ar trebui refãcute la altã instanţã.
Aşadar, art. 137 din Codul de procedurã civilã asigurã o legalã administrare a justiţiei, referindu-se la situaţii ulterioare sesizãrii instanţei judecãtoreşti, şi se înscriu în spiritul principiilor constituţionale de dreptate şi justiţie.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de naturã sã determine schimbarea acestei jurisprudenţe, atât considerentele, cât şi soluţiile deciziilor menţionate îşi pãstreazã valabilitatea şi în prezenta cauzã.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
1. Respinge, ca fiind inadmisibilã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1.200 şi 1.201 din Codul civil, precum şi ale art. 129 alin. 5, art. 137, 167, 168, 172 şi 173 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Alcom" - S.A. din Galaţi în Dosarul nr. 3.597/121/2006 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia comercialã.
2. Respinge, ca fiind neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 137 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de acelaşi autor în acelaşi dosar.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 16 iunie 2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Mihaela Senia Costinescu
--------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
