Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 886 din 30 iunie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 969-970, art. 977, art. 981, art. 1429 alin. 1 si ale art. 1439 alin. 2 din Codul civil
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 605 din 26 august 2011
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 969-970, art. 977, art. 981, art. 1429 alin. 1 şi ale art. 1439 alin. 2 din Codul civil, excepţie ridicatã de Costel Calistru şi Doru Muntianu în Dosarul nr. 181/193/2010 al Judecãtoriei Botoşani şi care formeazã obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3650D/2010.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Magistratul-asistent referã asupra cauzei şi aratã cã partea Dumitru Dãnuţ Harabagiu a depus la dosar note scrise, prin care solicitã respingerea excepţiei de neconstituţionalitate.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilã.
În acest sens, invocã jurisprudenţa aplicabilã în materie a Curţii Constituţionale, precum şi aspectele de fapt ce ţin de modalitatea de interpretare şi aplicare a legii de cãtre instanţa de judecatã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 24 iunie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 181/193/2010, Judecãtoria Botoşani a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 969-970, art. 977, art. 981, art. 1429 alin. 1 şi ale art. 1439 alin. 2 din Codul civil, excepţie ridicatã de Costel Calistru şi Doru Muntianu într-o cauzã având ca obiect rezilierea unui contract de închiriere şi, respectiv, daune.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin cã textele de lege criticate ignorã faptul cã, din cauza unor circumstanţe survenite, "contractul poate fi afectat de impreviziune ceea ce excedeazã în mod vãdit sfera riscului normal al contractului". În acest context, apreciazã cã prin reglementarea legalã criticatã se dã "prevalenţã absolutã principiului forţei obligatorii a contractului şi celui al suportãrii riscului contractului încãlcând, în circumstanţele excepţionale şi imprevizibile, ce nu sunt generate de voinţa sau de conduita pãrţilor, dispoziţiile constituţionale invocate". În acest context, apreciazã cã textele de lege criticate sunt neconstituţionale, "în mãsura în care sunt interpretate, în sensul cã interzic judecãtorului sã dispunã, prin hotãrârea sa, adaptarea contractului, atunci când executarea acestuia devine excesiv de oneroasã pentru una dintre pãrţi, din cauza schimbãrii imprevizibile şi de neînlãturat a împrejurãrilor avute în vedere la momentul contractãrii".
Judecãtoria Botoşani apreciazã cã prevederile criticate "apar" ca fiind constituţionale, deoarece, în principiu, problema pusã în discuţie nu antameazã încãlcarea unor principii constituţionale, ci, mai degrabã, priveşte modalitatea de apreciere a probelor de cãtre judecãtor şi de aplicare a dispoziţiilor legale criticate la situaţia concretã dedusã judecãţii.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului considerã cã prevederile criticate sunt constituţionale, ţinând cont de faptul cã "ele consacrã principii importante ale dreptului civil român, şi anume principiul forţei obligatorii a convenţiilor civile "pacta sunt servanda" şi principiul executãrii cu bunã-credinţã a convenţiilor, precum şi principalele reguli de interpretare a clauzelor unui act juridic civil, fãrã ca prin aceasta sã se aducã atingere egalitãţii cetãţenilor în faţa legii şi a autoritãţilor publice, dreptului de proprietate privatã, exercitãrii drepturilor şi libertãţilor sau economiei de piaţã. Încheierea unei convenţii fiind guvernatã de principiul libertãţii contractuale, pãrţile pot sã determine, prin voinţa lor, clauzele contractuale şi efectele pe care acestea urmeazã sã le producã, conform unei cauze morale şi licite. Convenţia, astfel încheiatã, se impune pãrţilor întocmai ca legea, având caracter obligatoriu şi nu facultativ".
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 969, art. 970-977, art. 981, art. 1429 alin. 1 şi ale art. 1439 alin. 2 din Codul civil, publicat în Broşura din 1 ianuarie 1997.
În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, textele de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 referitoare la egalitatea în drepturi a cetãţenilor, art. 44 privind dreptul de proprietate privatã, art. 57 referitoare la exercitarea drepturilor şi a libertãţilor, precum şi celor ale art. 135 privind economia României.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã aspectele invocate de autorii acesteia vizeazã probleme de interpretare şi aplicare a reglementãrii criticate la litigiul concret dedus judecãţii, ceea ce intrã în competenţa de soluţionare a instanţelor judecãtoreşti, iar nu a instanţei de contencios constituţional.
De altfel, asupra unora din prevederile de lege criticate, Curtea s-a mai pronunţat, de exemplu, prin Decizia nr. 1.111 din 23 septembrie 2010, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 801 din 30 noiembrie 2010, Decizia nr. 963 din 6 iulie 2010, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 601 din 25 august 2010, şi Decizia nr. 1.178 din 13 decembrie 2007, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 54 din 23 ianuarie 2008, statuând cã prevederile art. 969, art. 970 şi ale art. 977 din Codul civil nu contravin dispoziţiilor Legii fundamentale.
Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilã, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 969-970, art. 977, art. 981, art. 1429 alin. 1 şi ale art. 1439 alin. 2 din Codul civil, excepţie ridicatã de Costel Calistru şi Doru Muntianu în Dosarul nr. 181/193/2010 al Judecãtoriei Botoşani.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 30 iunie 2011.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Ingrid Alina Tudora
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
