Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 875 din 6 iulie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 4 alin. (1) si alin. (1^1)-(1^9) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 582 din 17 august 2010
Augustin Zegrean - preşedinte
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Simona Ricu - procuror
Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 4 alin. (1) şi alin. (1^1)-(1^9) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor <>Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale <>Legii nr. 169/1997 , excepţie ridicatã de Moise Gârba, David Gârba şi Gheorghe Gârba în Dosarul nr. 1.143/187/2006 al Tribunalului Bihor - Secţia civilã.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens, invocã jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, şi anume Decizia nr. 585/2007.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 17 septembrie 2007, pronunţatã în Dosarul nr. 1.143/187/2006, Tribunalul Bihor - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 4 alin. (1) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor <>Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale <>Legii nr. 169/1997 , excepţie ridicatã de Moise Gârba, David Gârba şi Gheorghe Gârba într-o cauzã având obiect fond funciar.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia considerã cã prevederile de lege criticate nu "garanteazã restituirea dreptului de proprietate în integralitatea sa, cu toate componentele sale, printre care şi aceea a diferenţei de valoare dintre terenul forestier şi cel de simplã fâneaţã". Astfel, apreciazã cã reglementarea criticatã nu garanteazã restituirea dreptului de proprietate asupra masei lemnoase, preluatã şi folositã în mod abuziv de cãtre Statul român. Totodatã, apreciazã cã datoritã lipsei unei prevederi legale în materia proprietãţii acţiunea introdusã de autorii excepţiei pentru stabilirea dreptului la despãgubiri a fost respinsã de Judecãtoria Beiuş, pe motiv de inadmisibilitate. Aşa fiind, susţine cã legile speciale în materia proprietãţii nu recunosc instanţelor judecãtoreşti competenţa de a se pronunţa asupra unei acţiuni în desdãunare, care sã constate existenţa obligaţiei.
Tribunalul Bihor - Secţia civilã şi-a exprimat opinia în sensul cã "posibilitatea acordãrii de despãgubiri în litigiul dedus judecãţii ar fi fost necesarã, condiţionatã însã de dovezi privind modul în care a fost exploatatã masa lemnoasã, în interesul cui s-a fãcut, care este diferenţa de valoare dintre terenul de atunci şi cel de acum etc."
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost stabilit prin încheierea de sesizare a Curţii Constituţionale, îl constituie prevederile <>art. 4 alin. (1) din Legea nr. 1/2000 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 8 din 12 ianuarie 2000, astfel cum au fost modificate prin titlul VI <>art. I pct. 4 din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietãţii şi justiţiei, precum şi unele mãsuri adiacente, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005.
Însã, din examinarea notelor scrise ale autorilor excepţiei, Curtea constatã cã aceştia au criticat, ca fiind neconstituţionale, şi prevederile <>art. 4 alin. (1^1)-(1^9) din Legea nr. 1/2000 , ce au fost introduse prin titlul VI <>art. I pct. 5 din Legea nr. 247/2005 . Ca atare, obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, asupra cãruia Curtea urmeazã a se pronunţa, îl constituie <>art. 4 alin. (1) şi alin. (1^1)-(1^9) din Legea nr. 1/2000 , prevederi care au urmãtorul conţinut:
- Art. 4: "(1) Pentru terenurile din extravilanul localitãţilor, foste proprietãţi ale persoanelor fizice şi juridice, care au trecut în proprietatea statului şi pe care se gãsesc instalaţii hidrotehnice, hidroelectrice sau de hidroamelioraţii, pe care se desfãşoarã activitãţi miniere de exploatare sau operaţiuni petroliere de dezvoltare-explorare şi exploatare, se restituie, în condiţiile legii, foştilor proprietari sau moştenitorilor acestora suprafeţe echivalente constituite din rezerva existentã la comisiile locale, iar în situaţia în care aceste suprafeţe sunt insuficiente, din domeniul privat al statului, din aceeaşi localitate sau din alte localitãţi, acceptate de foştii proprietari. În cazurile în care compensarea nu este posibilã se vor acorda despãgubiri foştilor proprietari sau moştenitorilor acestora, în condiţiile legii.
(1^1) Pentru terenurile foştilor proprietari persoane fizice sau juridice, inclusiv cooperative piscicole sau alte forme asociative prevãzute la art. 26 alin. (1), pe care s-au aflat, la data deposedãrii, amenajãri piscicole, sere sau plantaţii de hamei, de duzi, plantaţii viticole sau pomicole, în prezent proprietatea statului, restituirea se face pe vechile amplasamente, cu obligaţia de a le menţine destinaţia şi, acolo unde este cazul, unitatea şi funcţionalitatea.
(1^2) Pentru terenurile menţionate mai sus, pe care s-au efectuat de cãtre stat investiţii, neamortizate pânã la intrarea în vigoare a prezentei legi, foştii proprietari pot opta pentru reconstituirea pe vechiul amplasament, cu obligaţia de a plãti statului, în termen de 10 ani, contravaloarea neamortizatã a investiţiei, dacã aceasta reprezintã mai mult de 30% din valoarea totalã a investiţiei la data intrãrii în vigoare a acestei legi, sau sã primeascã terenuri pe alte amplasamente, acceptate de aceştia, de aceeaşi categorie de folosinţã cu terenul pe care l-au predat ori despãgubiri.
(1^3) Pentru terenurile preluate de stat de pe care investiţiile au fost vândute cu respectarea legii, foştii proprietari pot opta pentru alt amplasament, acceptat de aceştia, sau pentru despãgubiri plãtite fie de cãtre investitor, fie de cãtre stat.
(1^4) În cazul opţiunii pentru despãgubiri plãtite de investitori, foştii proprietari vor conveni cu investitorii, în termen de 3 luni de la data intrãrii în vigoare a acestei legi sau de la data validãrii cererii de reconstituire a dreptului de proprietate, preţul terenului, care nu poate fi mai mic decât valoarea sa de piaţã, şi termenul de platã, care nu poate fi mai mare de 3 ani.
(1^5) Acordul va fi înregistrat la comisia judeţeanã care a validat cererea de reconstituire şi devine titlu executoriu pentru plata preţului dacã investitorul nu îşi respectã obligaţia de platã în termenul convenit. Din momentul înregistrãrii acordului, opţiunea pãrţilor este definitivã şi pãrţile nu mai pot opta pentru alte forme de reconstituire şi, respectiv, despãgubire. Proprietarii se vor putea adresa statului, în condiţiile dispoziţiilor legale privind acordarea de despãgubiri de cãtre acesta, doar pentru acoperirea valorii investiţiilor preluate de stat odatã cu terenul pe care l-au avut în proprietate.
(1^6) Pânã la efectuarea plãţii, proprietarul investiţiei va plãti fostului proprietar al terenului o sumã, convenitã de pãrţi, care nu poate fi mai micã decât redevenţa plãtitã statului la momentul acordului şi nu va putea înstrãina în niciun mod investiţia sa, sub sancţiunea nulitãţii absolute.
(1^7) Proprietarii investiţiilor dobândesc dreptul de proprietate asupra terenului în momentul achitãrii integrale a contravalorii terenului.
(1^8) În situaţia în care nu se opteazã pentru despãgubiri plãtite de cãtre investitor, sau în situaţia în care fostul proprietar şi investitorul nu ajung la un acord în termenul menţionat la alin. (1^4), fostul proprietar va primi teren pe alt amplasament, acceptat de acesta, sau despãgubiri de la stat, atât pentru teren cât şi pentru investiţiile dovedite la data preluãrii terenului, în condiţiile legii.
(1^9) În cazul realizãrii acordului prevãzut la alin. (14), pentru investiţiile dovedite la data preluãrii terenului, fostul proprietar primeşte despãgubiri de la stat, în condiţiile legii."
Autorii excepţiei susţin cã prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 21 privind accesul liber la justiţie şi celor ale art. 44 privind garantarea dreptului de proprietate privatã, prin raportare la art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine cã autorii acesteia afirmã cã, datoritã "lipsei unor prevederi legale exprese sau implicite în materia proprietãţii", acţiunea introdusã de aceştia pentru stabilirea dreptului la despãgubiri, a fost respinsã de Judecãtoria Beiuş, pe motiv de inadmisibilitate.
În acest context, aceştia aratã cã prevederile de lege criticate nu "garanteazã restituirea dreptului de proprietate în integralitatea sa, cu toate componentele sale, printre care şi aceea a diferenţei de valoare dintre terenul forestier şi cel de simplã fâneaţã".
Aşa fiind, Curtea reţine cã, în esenţã, autorii excepţiei invocã neconstituţionalitatea prevederilor de lege criticate din perspectiva unei deficienţe de reglementare, or, potrivit dispoziţiilor <>art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, "Curtea Constituţionalã se pronunţã numai asupra constituţionalitãţii actelor cu privire la care a fost sesizatã, fãrã a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului".
Astfel, controlul de constituţionalitate se efectueazã numai prin raportare la prevederile şi principiile Constituţiei, coordonarea, formularea şi explicitarea legislaţiei în vigoare fiind de competenţa autoritãţii legiuitoare.
Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca fiind inadmisibilã, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 4 alin. (1) şi alin. (1^1)-(1^9) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor <>Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale <>Legii nr. 169/1997 , excepţie ridicatã de Moise Gârba, David Gârba şi Gheorghe Gârba în Dosarul nr. 1.143/187/2006 al Tribunalului Bihor - Secţia civilã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 6 iulie 2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Ingrid Alina Tudora
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
