Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
DECIZIE nr. 875 din 28 iunie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3 lit. c) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 lit. c) prima liniuţã teza a doua şi liniuţa a patra din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicatã de Şerban Valentin Mişicu în Dosarul nr. 1.915/299/2010 al Judecãtoriei Sectorului 1 Bucureşti. Excepţia formeazã obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.658D/2010. La apelul nominal rãspunde autorul excepţiei personal şi asistat de avocat Alexandru Dinu Baltasiu, lipsã fiind celelalte pãrţi, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã. Preşedintele dispune a se face apelul şi în dosarele nr. 3.832D/2010, nr. 3.949D/2010, nr. 4.026D/2010, nr. 4.282D/2010 şi nr. 4.416D/2010, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a aceloraşi dispoziţii de lege, excepţie ridicatã de Florinela Râlea, Orosz Adalbert, Ana Mocanu Suciu, Ileana Drãgulescu şi de Societatea Comercialã "Alumil Rom Industry" - S.A. din Bucureşti. La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã. Preşedintele dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 4.516D/2010, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a aceloraşi dispoziţii de lege, excepţie ridicatã de Sorin Emil Muthu. La apelul nominal rãspunde reprezentantul autorului excepţiei, avocatul Dan Codruţ Toma, lipsã fiind celelalte pãrţi, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã. Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 3.658D/2010, nr. 3.832D/2010, nr. 3.949D/2010, nr. 4.026D/2010, nr. 4.282D/2010, nr. 4.416D/2010 şi nr. 4.516D/2010, pune în discuţie, din oficiu, problema conexãrii cauzelor. Avocatul Alexandru Dinu Baltasiu considerã cã sunt îndeplinite condiţiile legale pentru conexare. Avocatul Dan Codruţ Toma se opune conexãrii dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public considerã cã sunt îndeplinite condiţiile legale pentru conexare. Curtea, deliberând, în temeiul prevederilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 4.516D/2010, nr. 4.416D/2010, nr. 4.282D/2010, nr. 4.026D/2010, nr. 3.949D/2010 şi nr. 3.832D/2010 la Dosarul nr. 3.658D/2010, care a fost primul înregistrat. Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul avocatului Alexandru Dinu Baltasiu, care solicitã admiterea excepţiei de neconstituţionalitate. Susţine cã modul de stabilire a taxelor judiciare de timbru creeazã o discrepanţã între dreptul statului de a aplica impozite şi drepturile cetãţenilor prevãzute de Legea fundamentalã. Avocatul Dan Codruţ Toma solicitã admiterea excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens invocã hotãrârea pronunţatã de Curtea de Justiţie a Comunitãţilor Europene în Cauza Flaminio Costa v. E.N.E.L. şi hotãrârea pronunţatã de Curtea Europeanã a Drepturilor Omului în Cauza Weissman împotriva României. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, sens în care invocã jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale. Considerã cã partea interesatã poate solicita reducerea taxei de timbru sau, dupã caz, eşalonarea sau amânarea plãţii acesteia. În final aratã cã jurisprudenţa instanţei de contencios constituţional este în deplinã concordanţã cu cea a Curţii Europene a Drepturilor Omului, astfel încât nu au intervenit elemente noi, de naturã sã determine schimbarea acestei jurisprudenţe. Având cuvântul în replicã, cei doi avocaţi aratã cã, pe de-o parte, moştenitorii de drept nu pot beneficia de dreptul lor din cauza cuantumului excesiv al taxei judiciare de timbru, iar, pe de altã parte, nu toate persoanele intrã în categoria celor care pot solicita reducerea taxei de timbru sau, dupã caz, eşalonarea sau amânarea plãţii acesteia.
CURTEA, având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, reţine urmãtoarele: Prin Încheierea din 17 mai 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 1.915/299/2010, Judecãtoria Sectorului 1 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 lit. c) prima liniuţã teza a doua şi liniuţa a patra din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicatã de Şerban Valentin Mişicu. Prin Încheierea din 2 septembrie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 1.945/2/2010, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilã şi pentru cauze cu minori şi de familie a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 din Legea nr. 146/1997, excepţie ridicatã de Florinela Râlea. Prin Încheierea din 21 septembrie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 717/234/2009, Judecãtoria Gheorgheni a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 lit. c) din Legea nr. 146/1997, excepţie ridicatã de Orosz Adalbert. Prin Încheierea din 15 septembrie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 2.427/306/2010, Judecãtoria Sibiu - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 lit. c) din Legea nr. 146/1997, excepţie ridicatã de Ana Mocanu Suciu. Prin Încheierea din 7 octombrie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 16.675/325/2009, Judecãtoria Timişoara a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 lit. c) din Legea nr. 146/1997, excepţie ridicatã de Ileana Drãgulescu. Prin Încheierea din 18 octombrie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 18.070/303/2009, Judecãtoria Sectorului 6 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 lit. c) din Legea nr. 146/1997, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Alumil Rom Industry" - S.A. din Bucureşti. Prin Încheierea din 22 octombrie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 11.693/299/2010, Judecãtoria Sectorului 1 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 lit. c) din Legea nr. 146/1997, excepţie ridicatã de Sorin Emil Muthu. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin cã dispoziţiile criticate contravin principiului egalitãţii în faţa legii, deoarece caracterul neevaluabil în bani al cererii de partaj succesoral este tratat diferit de legiuitor în raport cu celelalte cereri neevaluabile în bani. Stabilirea unor taxe de timbru injuste şi exorbitante constituie o piedicã efectivã a accesului la serviciile oferite de justiţie, încãlcându-se, astfel, prevederile art. 53 din Constituţie. Autoritãţile au obligaţia de a asigura aşezarea justã a sarcinilor fiscale ca parte a sistemului legal de impuneri, statul neputând stabili în mod arbitrar cuantumul taxelor de timbru. Stabilirea unor taxe de timbru foarte mari calculate în raport de masa succesoralã goleşte de conţinut înseşi drepturile conferite cetãţenilor prin dispoziţiile art. 21 din Constituţie. Se susţine cã dispoziţiile criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 21, deoarece prin instituirea unor taxe judiciare de timbru excesive în materia partajului unor bunuri care au fãcut obiectul unei proceduri succesorale notariale sau altei proceduri în cadrul cãreia s-au achitat taxele pentru transferul proprietãţii se instituie, indirect, o piedicã în realizarea unui drept fundamental. Drepturile fundamentale trebuie garantate într-o manierã concretã şi realã, iar nu iluzorie şi teoreticã, imposibilitatea concretã de sesizare a unei instanţe de cãtre persoana interesatã constituind o încãlcare a dreptului acesteia de acces la justiţie. Cuantumul excesiv al taxelor de timbru în materie de partaj apare ca nejustificat de ridicat, raportat la cuantumul taxelor de timbru în cazul cererilor evaluabile în bani. Judecãtoria Sectorului 1 Bucureşti, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilã şi pentru cauze cu minori şi de familie, Judecãtoria Gheorgheni, Judecãtoria Sibiu - Secţia civilã, Judecãtoria Timişoara şi Judecãtoria Sectorului 6 Bucureşti aratã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. Guvernul aratã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. În acest sens face referire la jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie. Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA, examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţilor prezente, concluziile reprezentantului Ministerului Public, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele: Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze prezenta excepţie. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintã dispoziţiile art. 3 lit. c) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, cu urmãtorul conţinut: "Acţiunile şi cererile neevaluabile în bani se taxeazã astfel: [...] c) cereri pentru: - stabilirea calitãţii de moştenitor - 50 lei/moştenitor - stabilirea masei succesorale - 3% la valoarea masei succesorale; - cereri de raport - 3% la valoarea bunurilor a cãror raportare se solicitã; - cereri de reducţiune a liberalitãţilor - 3% la valoarea rezervei care urmeazã a fi reîntregitã prin reducţiunea liberalitãţilor; - cereri de partaj - 3% la valoarea masei partajabile. Separat de aceastã taxã, dacã pãrţile contestã bunurile de împãrţit, valoarea acestora sau drepturile ori mãrimea drepturilor coproprietarilor în cadrul cererilor de mai sus, taxa judiciarã de timbru se datoreazã de titularul cererii la valoarea contestatã în condiţiile art. 2 alin. (1)." În susţinerea neconstituţionalitãţii acestor dispoziţii, autorii excepţiei invocã prevederile constituţionale ale art. 16 referitoare la egalitatea în drepturi, art. 21 referitoare la accesul liber la justiţie, art. 24 referitoare la dreptul la apãrare, art. 41 alin. (2) referitoare la munca şi protecţia socialã a muncii, art. 44 referitoare la dreptul de proprietate privatã, art. 46 referitoare la dreptul la moştenire, art. 47 referitoare la nivelul de trai şi art. 49 referitoare la protecţia copiilor şi a tinerilor, art. 53 referitoare la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi, art. 56 referitoare la contribuţiile financiare şi art. 75 referitoare la sesizarea camerelor. De asemenea, autorul excepţiei invocã şi prevederile art. 6 şi 14 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale. Examinând excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 lit. c) din Legea nr. 146/1997, Curtea constatã cã acestea au mai format obiect al controlului de constituţionalitate în raport cu critici similare. Astfel, Curtea, prin Decizia nr. 504 din 20 aprilie 2010, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 377 din 8 iunie 2010, şi Decizia nr. 948 din 6 iulie 2010, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 546 din 4 august 2010, a statuat cã accesul liber la justiţie nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiţie, fiind justificat ca persoanele care se adreseazã autoritãţilor judecãtoreşti sã contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiţie. În virtutea dispoziţiilor constituţionale ale art. 56 alin. (1), potrivit cãrora "Cetãţenii au obligaţia sã contribuie, prin impozite şi prin taxe, la cheltuielile publice", plata taxelor şi a impozitelor reprezintã o obligaţie constituţionalã a cetãţenilor. Echivalentul taxelor judiciare de timbru este integrat în valoarea cheltuielilor stabilite de instanţa de judecatã prin hotãrârea pe care o pronunţã în cauzã, plata acestora revenind pãrţii care cade în pretenţii. În acelaşi sens este, de altfel, şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, în care s-a statuat cã o caracteristicã a principiului liberului acces la justiţie este aceea cã nu este un drept absolut (Hotãrârea din 28 mai 1985 pronunţatã în Cauza Ashingdane împotriva Regatului Unit al Marii Britanii). Astfel, acest drept, care cere prin însãşi natura sa o reglementare din partea statului, poate fi subiectul unor limitãri, atât timp cât nu este atinsã însãşi substanţa sa. De asemenea, Curtea a mai reţinut cã, pentru aceleaşi considerente, textul de lege criticat nu cuprinde prevederi de naturã sã aducã atingere principiului potrivit cãruia justiţia este unicã, imparţialã şi egalã pentru toţi, consacrat de art. 124 alin. (2) din Legea fundamentalã. Considerentele reţinute de Curte în deciziile menţionate sunt valabile şi în cauza de faţã, întrucât nu au intervenit elemente noi, de naturã a determina o reconsiderare a jurisprudenţei acesteia.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE:
Respinge ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate a art. 3 lit. c) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicatã de Şerban Valentin Mişicu în Dosarul nr. 1.915/299/2010 al Judecãtoriei Sectorului 1 Bucureşti, de Florinela Râlea în Dosarul nr. 1.945/2/2010 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilã şi pentru cauze cu minori şi de familie, de Orosz Adalbert în Dosarul nr. 717/234/2009 al Judecãtoriei Gheorgheni, de Ana Mocanu Suciu în Dosarul nr. 2.427/306/2010 al Judecãtoriei Sibiu - Secţia civilã, de Ileana Drãgulescu în Dosarul nr. 16.675/325/2009 al Judecãtoriei Timişoara, de Societatea Comercialã "Alumil Rom Industry" - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 18.070/303/2009 al Judecãtoriei Sectorului 6 Bucureşti şi de Sorin Emil Muthu în Dosarul nr. 11.693/299/2010 al Judecãtoriei Sectorului 1 Bucureşti. Definitivã şi general obligatorie. Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 28 iunie 2011.
